BÁIERA baieri s. f. Curea sfoara atza etc. cusuta sau prinsa de un obiect spre a putea fi transportat atarnat strans etc. ◊ Expr. A strange baierile pungii = a face economii a deveni econom. A avea noua baieri la punga = a fi zgarcit. A (i se) rupe baierile inimii = a simtzi (sau a produce cuiva) o mare durere sufleteasca. Ashi dezlega baierile inimii = a se destainui. A ofta (sau a striga a rade) din baierile inimii = a ofta (sau a striga a rade) foarte tare foarte puternic. [Pr.: baie. Pl. shi: baieri. Var.: báier s. n.] Din lat. bajulus bajula.