ASHÁ adv. adj. invar. I. Adv. (Modal) 1. In felul acesta; astfel. ◊ Loc. adj. Ashazís sau ashanumit = pe nedrept sau conventzional numit astfel; pretins fals aparent impropriu. ◊ Expr. Asha o fi = e posibil; poate. SHi asha = in orice caz; oricum tot. SHi asha shi asha = shi intrun fel shi intraltul. Ori asha ori asha = sau intrun fel sau intraltul. Asha... asha = dupa cum... astfel. Asha shi asha = nu prea bine; potrivit. Azi asha maine asha = continuand mereu in acest fel. Nici asha nici asha = nici intrun fel nici intraltul ♦ (Concluziv) In concluzie. ◊ Loc. conj. Asha k = deci. ◊ Expr. Ashazicand = pentru a spune astfel. 2. In acelashi fel in acelashi mod. Asha sa faci shi tu. ◊ Expr. SHi asha mai departe = etcetera. 3. Chiar precum se spune; intocmai exact. Ai sa faci asha? ◊ Expr. Asha e? sau nui asha? = am dreptate? (sau nu am?) Asha? sau cum asha? = adevarat sa fie? Asha? sau asha sta treaba?! = va sa zica astfel stau lucrurile?! Asha da! = sunt de acord cu ceea ce spui (sau faci) acum. (Pop. shi fam.) Mai asha = a) desigur fireshte; b) nu prea tare. Cam asha = dupa cum zici ai (macar in parte) dreptate. 4. Atat de... Te uitzi asha de trist! 5. (Cu sensul reieshind din context) a) La intamplare la nimereala intro doara. Vorbeshte shi el asha. b) Dupa bunul plac; oricum. Am vrut sa fac asha. c) Dintrodata k din senin; pe nesimtzite fara ashi da seama. Ia venit asha un gand. II. Adj. invar. (Preceda substantivul) Asemenea atare...; care este atat de mare de mult de frumos etc. Asha nunta mai rar ◊ Expr. Mai asha = nu prea bun (sau frumos mult etc). Lat. eccumsic.

asha¹ [At: COD. VOR. 16/14 / V: (irg) asha ashe ashea ashia (Trs) sha (inv) ashi / E: lat eccum sic] 1 av In felul chipul modul acesta Si: astfel. 2 av (ilav) Fie shi ~ Da¹. 3 av (ilav) SHi ~ In orice caz. 4 av (Ilav) Nici ~ Nu in acest mod. 5 av (Ilav) SHi (mai) ~ shi (mai) ~ (sau altmintrelea) In amandoua felurile. 6 av (Ilav) Ori ori ~ (sau tiri tui ~) Sau intrun fel sau intraltul. 7 av (Ilav) ~ o fi Probabil. 8 av Dupa cum am zis. 9 av Dupa cum voi zice. 10 (Pop; ilav) Iaca (sau uite) ~ In felul indicat mai jos. 11 av (Pfm) Iaca ~ Pentru k in acest fel vreau eu. 12 av (Ie) ~ sa shtii (sau sa shtitzi) ori ~ sami (sau satzi sa ne etc.) ajute Dumnezeu etc. Sigur k da. 13 av (Ilav) i (sau ~ este) Da¹. 14 av (Ilav) Nui ~ (sau nu este ~) Nu. 15 av (Pop; ie) A zice k este ~ A afirma. 16 av (Pop; ie) A zice k nu este (sau nui) ~ A nega. 17 av (Ilav) Chiar ~ intocmai. 18 av (Gmtz; ilav) Cam (sau reg mai) ~ Aproximativ in felul acesta. 19 av (Gmtz; ilav) ~ zau ori zau ~ Incredibil. 20 av (Pop; ilav) Hop ~ Bravo! 21 av (Ilav) da! sau (rar) Vezi ~ Exprima aprobarea. 22 av (ilav) ~i? sau ~ e? nui ~ ? Exprima solicitarea aprobarii interlocutorului. 23 av (Ilav) Cum ~? Exprima surprinderea. 24 av (Ilav) ~ sta treaba? Exprima indignarea mania. 25 av (Ilav) SHi ~ In concluzie Si: (shi) astfel (shi) in acest fel. 26 av (Inv; ilav) ~ zicand sau k sa zic ~ Adica. 27 av (Ilc) ~ k Deci. 28 av (Ilav) ~ fiind Ashadar. 29 av Intocmai. 30 av (Ilav) Tot ~ La fel. 31 av (Ilav) Mai tot ~ Cam la fel. 32 av (Ilav; arata suprapunerea a doua vointze) ~... ~... In acest chip ai fi putut. 33 av (Icl) ~ de Atat de... pe cat sau cum este... 34 av (Ilav) SHi ~ mai departe Etcetera. 35 av (Ilav) ~ shi ~ Nu prea bine. 36 av (Ial) Nu mare lucru. 37 av (Ial) Mediocru. 38 av (Ial) Prea de incredere. 39 av (Ilav) Azi ~ maine ~ sau (rar) tot ~ shi iar ~ Facand mereu la fel. 40 av (Pop; ilav) Tot ~ shi iar ~ Exprima indemnul pentru continuarea jocului a dansului. 41 av (Ilav) Cand (sau o data ori reg ni) ~ O data intrun fel o data intralt fel. 42 av (Ilav) Nici ~ nici ~ Nici intrun fel nici intraltul. 43 av (Ilav) Tu ~ tu ~ Nehotarat shi inconstant. 44 (Ilav) ~ cum Pe cand. 45 av (Ial) Cu toate k... 46 av (SHi ilav ~ de) intratat (de). 47 av Oarecum. 48 av (Ilav) Numai ~ sau (inv) ~ numai Fara motiv. 49 av (Pop; ilav) Ia numai ~ Cu ushurintza. 50 av (Pop; ilav) Ia(c’) ~ Fara rost. 51 av (Pop; ial) Dupa bunul plac. 52 av (Trs; ial; in strigaturi) In acest mod. 53 av (Pop; ilav) Mai ~ Nu prea... 54 av (Ilav) ~ zis (sau numit) Pe nedrept denumit astfel. 55 av (Ial) Conventzional denumit astfel. 56 av (Construit cu adjective urmate de cum este sau cum se afla) Cu toate k. 57 ai (Cu sensul reieshind din context) Foarte mult bun(a) etc. 58 ain Foarte bun. 59 ain Foarte putzin. 60 ain Foarte rau. 61 ain Foarte prost. 62 ain Astfel. 63 av (Ilav) ~ ceva Cam k acesta. 64 av (Ie) A fi ~ ceva! A fi intrun mod care supara care depasheshte masura. 65 av (Pop; ilav) De ~ De acest fel. 66 av (Ilav) Dacai ~ treaba In aceste conditzii

ASHÁ adv. adj. invar. I. Adv. (Modal) 1. In felul acesta; astfel. ◊ Loc. adj. Ashazis sau ashanumit = pe nedrept sau conventzional numit astfel; pretins fals aparent impropriu. ◊ Expr. Asha o fi = e posibil; poate. SHi asha = in orice caz; oricum tot. SHi asha shi asha = shi intrun fel shi intraltul. Ori asha ori asha = ori intrun fel ori intraltul. Asha... asha = dupa cum... astfel. Asha shi asha = nu prea bine; potrivit. Azi asha maine asha = continuand mereu in acest fel. Nici asha nici asha = nici intrun fel nici intraltul. ♦ (Concluziv) In concluzie. ◊ Loc. conj. Asha k = deci. ◊ Expr. Ashazicand = pentru a spune astfel. 2. In acelashi fel in acelashi mod. Asha sa faci shi tu. ◊ Expr. SHi asha mai departe = etcetera. 3. Chiar precum se spune; intocmai exact. Ai sa faci asha? ◊ Expr. Asha e? sau nui asha? = am dreptate? (sau nu am?) Asha? sau cum asha? = adevarat sa fie? Asha? sau asha sta treaba?! = va sa zica astfel stau lucrurile?! Asha da! = sunt de acord cu ceea ce spui (sau faci) acum. (Pop. shi fam.) Mai asha = a) desigur fireshte; b) nu prea tare. Cam asha = dupa cum zici ai (macar in parte) dreptate. 4. Atat de... Te uitzi asha de trist! 5. (Cu sensul reieshind din context) a) La intamplare la nimereala intro doara. Vorbeshte shi el asha. b) Dupa bunul plac oricum. Am vrut sa fac asha. c) Dintro data k din senin; pe nesimtzite fara ashi da seama. Ia venit asha un gand II. Adj. invar. (Preceda substantivul) Asemenea atare...; care este atat de mare de mult de frumos etc. Asha nunta mai rar. ◊ Expr. Mai asha = nu prea bun (sau frumos mult etc.). Lat. eccumsic.

ASHÁ¹ adj. invar. 1. (Preceda substantivul determinat) Asemenea astfel de... atare; (cu nuantza de intensitate) atit de mare (sau mult frumos etc.). Facu o nunta dalea infricoshatele. Asha nunta shi asha veselie mai rar. ISPIRESCU L. 344. Il maninca cu asha pofta detzi parea k nici peo masea nare ce pune. CREANGA P. 23. Lucru negindit dragul tatei saud asha vorbe tocmai din gura ta. CREANGA P. 192. Oare pe unde se pot gasi asha pietre? CREANGA P. 217. Nendoim dacasha oameni intru adevar au stat. ALEXANDRESCU M. 16. Gruie mil apropia Minan coama cai punea SHin podelel azvirlea. Asha cal nui trebuia! ALECSANDRI P. P. 79. La asha cap asha caciula. ◊ Expr. Asha ceva = un lucru k acesta o fapta k aceasta. Asha ceva miar trebui. ▭ Am auzit de asha ceva. ISPIRESCU L. 341. ◊ (Preceda un substantiv determinat de un adjectiv) Zisera k de cind sint ei nu mai mincasera asha bucate bune. ISPIRESCU L. 22. Pe citzi i intreba dadeau din umere neshtiind sa raspunda la asha intrebare ciudata. CREANGA P. 307. (Urmeaza dupa substantivul determinat; adesea precedat de prep. «de») In felul acesta cum se vede. Hei hei calatorule! Daca tzii vorba deasha ai satzi rupi ciochinele umblind shi tot nai sa gaseshti sluga cum cautzi dta. CREANGA P. 202. Acum dacai treabaasha Spunei draga maicata Sangradeasca ulitza. JARNÍKBIRSEANU D. 61. Dacam vast (= vazut) lucru deasha Ma facui o pasarea. JARNÍKBIRSEANU D. 170. 2. (Urmeaza dupa un substantiv sau un adjectiv; de obicei precedat de «numai») Simplu obishnuit de rind. Aci erau rinduite cu meshteshug tot felul de arme: unele impodobite cu nestimate altele numai asha. ISPIRESCU L. 21. Humuleshtii shi pe vremea aceea nu erau numai asha un sat de oameni fara capatii ci sat vechi razashesc intemeiat in toata puterea cuvintului. CREANGA A. 1. ♦ (Precedat de «mai») Nu prea bun (sau frumos muit etc.). Nui vorba tot atita se toarce shi cu o furca mai asha dar parcatzi umbla mina mai ushor pe o scula frumoasa.. VLAHUTZA la TDRG. Dei lua una frumoasa Dumnezeu satzi faca casa; Dei lua una mai asha Sa nu ai parte de ea! TEODORESCU P. P. 328.

ASHÁ adj. invar. adv. I. Adj. invar. 1. (Preceda substantivul) Asemenea astfel de...; atat de mare de mult de frumos etc. Asha nunta shi asha veselie mai rar (ISPIRESCU). 2. (Urmeaza dupa un substantiv sau adjectiv) Simplu obishnuit. Tot felul de arme: unele impodobite cu nestemate altele numai asha (ISPIRESCU). ◊ Expr. Mai asha = nu prea bun (sau frumos mult etc.). II. Adv. 1. In felul acesta; astfel. ◊ Loc. adj. Ashazis sau ashanumit = pretins. ◊ Expr. Asha o fi = e posibil; poate. SHi asha = in orice caz; oricum tot. Nici asha = oricum ar fi in orice conditzii. SHi asha shi asha = shi intrun fel shi intraltul. Ori asha ori asha = sau intrun fel sau intraltul. Asha... asha = dupa cum... astfel. Asha shi asha = a) nu prea bine; potrivit; b) in felul in care sa aratat. Azi asha maine asha = continuand mereu in acest fel. Nici asha nici asha = nici intrun fel nici intraltul. ♦ (Concluziv reluand firul povestirii sau rezumand cele povestite) SHi asha sa pagubit sarmana capra shi de cei doi iezi (CREANGA). ◊ Loc. conj. Asha k = deci. ◊ Expr. Ashazicand = pentru a spune astfel. ♦ Aceste acele lucruri. El asha dacauzea Fugacasa cami pleca (TEODORESCU). 2. Dupa cum se va spune dupa cum se va vedea. A inceput sa spuna asha. 3. Chiar precum se spune; intocmai exact; da. ◊ Expr. Asha e? (sau nui asha?) = am dreptate? (sau nu am?) Asha? sau cum asha? = adevarat sa fie? Asha? sau asha sta treaba?! = va sa zica astfel stau lucrurile?! Asha da! = sunt de acord cu ceea ce spui (sau faci) acum. Mai asha = a) desigur fireshte; b) nu prea tare. Cam asha = dupa cum zici ai (macar in parte) dreptate. 4. In acelashi fel asemenea. Bate acum shi tu gaina... casha am batut shi eu cocoshul (CREANGA). ◊ Expr. SHiasha mai departe = etcetera. 5. Atat de tare de mult de mare de bine etc.; intratata. Asha stralucea de orbea pe cei ce se uitau (ISPIRESCU). ♦ (Pop.) Cum sar putea crede cum este de obicei. O fata shiun fecior nu frumoshi asha ci cum nau mai fost (RETEGANUL). 6. (Cu sensul reieshind din context) a) Cu ushurintza; ushor repede. b) La intamplare la nimereala. c) Dupa bunul plac; oricum. d) Dintro data k din senin; pe nesimtzite fara ashi da seama. e) Pe degeaba. Lat. eccumsic.

ASHÁ² adj. invar. (precedat de un substantiv) Astfel de...; atat de (mare de mult de frumos); asemenea. ◊ ~ ceva un astfel de lucru. /<lat. eccumsic

asha adv. 1. astfel; cum itzi vei ashterne asha vei dormi; 2. atat: asha de frumos; 3. simpla afirmatziune sau concluziune: asha! asha! asha dar; asha shi asha shi bun shi rau binishor (comic); 4. atat de mult: shi asha canta de duios; iacasha! exprima o intamplare neprevazuta shi ciudata dar fara mare importantza. [Vechiu rom. ashi = lat. ECCU SIC; forma moderna are un a amplificativ k shi abia]. ║ a. astfel de asemenea: la asha cap asha chiulaf.

asha¹ adj. invar. (un ~ om ~ om ~ oameni)

ashá adv. adj. invar.

asha

ASHÁ adv. adj. 1. adv. v. astfel. 2. adj. invar. v. asemenea. 3. adv. v. atat. 4. adv. v. exact.

ASHA adv. adj. 1. adv. astfel. (Iam spus ~...) 2. adj. invar asemenea astfel atare. (~ problema mai bine lipsa!) 3. adv. atit. (Nu te grabi ~.) 4. adv. exact intocmai. (E ~ cum spui; ai sa faci ~ cum tziam spus?)