APARÁRE aparari s. f. Actziunea de a (se) apara. ◊ Loc. vb. A lua apararea = a apara (pe cineva sau ceva). ♦ (Mil.) Una dintre formele principale de lupta care urmareshte oprirea ofensivei inamicului; totalitatea masurilor luate in acest scop. ♦ (Concr.) Parte intrun proces care apara cauza cuiva. ♦ (Concr.) Totalitatea jucatorilor dintro echipa sportiva care au rolul de a apara sau proteja poarta proprie. V. apara.

aparare sf [At: CORESI ap. HEM 1308 / Pl: ~rari / E: apara] 1 (Inv) Oprelishte. 2 Protejare. 3 (Jur; ivp; ie) A se gati de ~ A se pregati sa se apere. 4 (Ie) A lua ~a A apara pe cineva. 5 (Jur; is) Caz de legitima ~ Situatzie in care fiind atacat ai dreptul de a lovi pe cel ce te ataca. 6 Ferire. 710 (Jur; inv) Scutire (de o sarcina fiscala sau de o hotarare ori pedeapsa judecatoreasca). 11 Motiv de scutire. 12 (Jur) Pledoarie. 13 (Pex) Partea (sau persoana) care apara intrun proces. 14 (Mil) Forma de lupta ce urmareshte oprirea ofensivei inamicului Si: aparat¹. 15 (Mil) Totalitatea masurilor luate pentru oprirea ofensivei inamicului. 16 (Mil; pex) Cei care lupta pentru paza unui teritoriu. 17 Fortificatzii.

APARÁRE aparari s. f. Actziunea de a (se) apara. ◊ Loc. vb. A lua apararea = a apara (pe cineva sau ceva). ♦ (Mil.) Una din formele principale de lupta care urmareshte oprirea ofensivei inamicului; totalitatea masurilor luate in acest scop. ♦ (Concr.) Parte intrun proces care apara cauza cuiva. ♦ (Concr.) Totalitatea jucatorilor dintro echipa sportiva care au rolul de a apara sau proteja poarta proprie. V. apara.

APARÁRE aparari s. f. Actziunea de a (se) apara. 1. Impotrivire rezistentza in fatza unui atac sau a unei primejdii. Gasira in departare un lup groaznic... indata se shi gatira de aparare. ISPIRESCU L. 74. ◊ Legitima aparare = stare in care se comite un act de violentza justificat legal k aparare impotriva unei agresiuni. 2. Interventzie activa in sprijinul cuiva (sau a ceva); ocrotire ferire. Politica externa a statului nostru este o politica de aparare a pacii a suveranitatzii shi independentzei natzionale a Republicii Populare Romine. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 570. ◊ Expr. A lua apararea cuiva = a interveni cu vorba sau cu fapta in sprijinul cuiva. ♦ Una din formele principale de lupta care consta in oprirea shi infringerea ofensivei inamicului. Dragostea de tzara a oamenilor muncii a capatat astazi in Republica Poptdara Romina un intzeles mai bogat shi mai adinc. Lupta pentru apararea Patriei se confunda cu lupta pentru apararea libertatzilor cucerite de popor cu lupta pentru construirea socialismului. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 363. ◊ Aparare pasiva = totalitatea mijloacelor de aparare (a populatziei civile) impotriva atacurilor aeriene (adaposturi camuflaj mashti de gaze etc.). Aparare antiaeriana = ansamblul masurilor luate impotriva atacurilor aeriene. ♦ Totalitatea masurilor necesare pentru oprirea shi infringerea ofensivei inamicului. 3. Sustzinere a unei cauze in fatza justitziei; pledoarie. Apararea a fost documentata. ◊ Acuzatului i se garanteaza dreptul de aparare. CONST. R.P.R. 34. ♦ (Concretizat) Partea (persoana) care apara o cauza in fatza justitziei. Apararea are cuvintul!

APARÁRE aparari s. f. Actziunea de a (se) apara. ◊ Expr. A lua apararea (cuiva) = a interveni in ajutorul cuiva. ♦ Una dintre formele principale de lupta care consta din oprirea shi infrangerea ofensivei inamicului; totalitatea masurilor necesare acestei actziuni. ♦ (Concr.) Persoana care apara cauza cuiva in fatza justitziei.

APARÁRE ~ari f. 1) v. A APARA shi A SE APARA. 2) Forma de lupta care consta in respingerea atacurilor inamicului mentzinand pozitziile ocupate. 3) Totalitate a masurilor luate pentru oprirea ofensivei inamicului. 4) Parte care apara cauza cuiva in fatza unei instantze judecatoreshti. 5) Totalitate a jucatorilor dintro echipa sportiva care apara poarta proprie. [G.D. apararii] /v. a (se) apara

aparare f. fapta de a (se) apara shi rezultatul ei: cuvant de aparare pledoarie.

aparáre f. Actziunea de a saŭ de a te apara.

aparáre s. f. g.d. art. aparắrii; pl. aparắri

aparáre s. f. g.d. art. apararii; pl. aparari

Comitetul Natzional pentru Apararea Pacii

APARÁRE s. 1. ferire ocrotire pazire protejare (livr.) salvgardare (inv. shi pop.) obladuire. (~ tzarii de primejdii.) 2. ocrotire protectzie sprijin (inv. shi pop.) obladuire (inv.) aparamant scuteala scutintza scutire (fig.) scut. (~ impotriva incendiilor.) 3. asigurare paza protectzie protejare securitate sigurantza. (Masuri de ~.) 4. v. pledare sustzinere. (~ cauzei cuiva.) 5. (livr.) prezervare prezervatzie. (Instinctul de ~.) 6. v. defensiva.

APARARE s. 1. ferire ocrotire pazire protejare (livr.) salvgardare (inv. shi pop.) obladuire. (~ tzarii de primejdii.) 2. ocrotire protectzie sprijin (inv. shi pop.) obladuire (inv.) aparamint scuteala scutintza scutire (fig.) scut. (~ impotriva incendiilor.) 3. asigurare paza protectzie protejare securitate sigurantza. (Masuri de ~.) 4. (livr.) prezervare prezervatzie. (Instinctul de ~.) 5. (MIL.) defensiva. (Armata se afla in ~.)

Aparare ≠ acuzare atac

APARARE. Subst. Aparare defensiva rezistentza opunere opozitzie impotrivire impotriveala (rar); autoaparare; ocrotire protejare protectzie proteguire (rar) sprijin (fig.) obladuire (inv. shi pop.) ferire fereala; paza pazire pazit; supraveghere veghe; ingrijire grija. Riposta replica contracarare respingere. Straja aparare paza garda caraula patrula. Pavaza (fig.) scut (fig.). Aparare antiaeriana; aparare antitanc; aparare antichimica. Linie de aparare; transhee; shantz; sapatura; blindaj adapost cazemata; fortificatzie bastion tabie (inv.); intarire intaritura palisada palanca (inv.) meterez bastie (inv.) reduta; fort bastion cetate cetatzuie (dim.) fortareatza citadela. Obstacol piedica abatiza; baricada; gard imprejmuire ingraditura; sirma ghimpata; cimp de mine; perdea de fum; baraj de foc baraj de artilerie. Camuflare camuflaj. Paravan; paravint; parazapada; paratrasnet parafulger; parafoc. Cuirasa armatura. Platosha zale lorica (latinism); coif casca masca: aparatoare scut. Aparator defensor (rar) ocrotitor obladuitor (inv. shi pop.); protector strajuitor (rar) strajer (inv. shi pop.) straja (rar) gardian santinela patrula. Adj. Aparator de aparare protector ocrotitor de protectzie proteguitor (rar) obladuitor (inv. shi pop.) strajuitor (rar) veghetor (rar) defensiv; antiaerian; antitanc; anticar; antichimic. Protejat pazit ferit; fortificat intarit. Vb. A apara a proteja a protecta (inv.) a feri a acoperi (fig.) a pazi a ocroti a protegui a protege (rar) a strajui a veghea a sta de straja a sta de veghe a tzine scutul; a se apara a tzine piept a nu ceda a rezista a opune rezistentza a da o riposta a riposta a se impotrivi; a se ridica in apararea (cuiva a ceva) a lua apararea cuiva a sari in apararea cuiva; a sta pavaza a face zid a apara cu arma in mina a apara cu pieptul a apara cu viatza; a lua masuri de aparare a se asigura a lua masuri de sigurantza. A stavili a opri a impiedica a contracara; a contraataca a lansa un contraatac a porni la contraofensiva. A intari a fortifica; a baricada a bara; a blinda. Adv. In aparare in defensiva; de straja; de veghe; de paza; la pinda. V. armata arma atac impotrivire opozitzie precautzie.

APARAREA ANTIAERIANA ansamblul masurilor luate shi actziunilor desfashurate pentru interzicerea utilizarii de catre inamic a mijloacelor sale de atac aerian shi a proteja trupele formatziunile de aparare populatzia shi obiectivele importante pe teritoriu shi in zona de operatzii impotriva atacurilor aeriene. A.A. intra in atributziile armatei shi a formatziunilor sistemului natzional de aparare conform specificului shi mijloacelor acestora. Fortza shi eficientza A.A. este o premisa importanta a victoriei. Mijloacele de baza ale A.A. sunt: aviatzia de vanatoare shi artileria antiaeriana. A.A. se asigura prin: descoperirea la timp a inamicului aerian shi inshtiintzarea trupelor a formatziunilor de aparare shi a populatziei; nimicirea inamicului aerian inainte k acesta sashi indeplineasca misiunea respingerea atacurilor acestuia shi interzicerea cercetarii aeriene; neutralizarea mijloacelor de atac aerian fara pilot; lupta cu desantul aerian inamic pe timpul deplasarii in aer shi pe timpul desantarii lui. A.A. este pregatita din timp de pace avand la baza o conceptzie unitara shi un plan unic pentru a respinge actziunile prin surprindere ale inamicului aerian in orice situatzie indiferent de timp sau de starea vremii.