17 definitzii pentru acru (adj.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ÁCRU2 A acri e adj. s. n. 1. Care are gustul caracteristic al otzetului al lamaii etc.; care provoaca o reactzie gustativa astringenta. 2. S. n. adj. (Gust) k al otzetului al lamaii etc. 3. Adj. Fig. Morocanos ursuz suparacios; rautacios; suparat mahnit. Lat. acrus.

ácru2 ~a a [At: HEM 215 / Pl: ~ri re / E: lat acrus (forma populara a lui acer)] 1 Care are gustul caracteristic otzetului lamaii etc. 2 (Pop d. fructe) Necopt. 3 (Is) Lapte ~ Lapte nefiert (ushor) fermentat. 4 (Pop; is) Piatra acra Alaun. 5 (Trs; is) Apa acra Apa minerala.

ÁCRU2 A acri e adj. 1. Care are gustul caracteristic al otzetului al lamaii etc.; care provoaca o reactzie gustativa astringenta; (despre gust) k al otzetului al lamaii etc. 2. Fig. Morocanos ursuz suparacios; rautacios; suparat mahnit. Lat. acrus.

ÁCRU2 A acri e adj. 1. (Despre substantze mai ales despre mincari bauturi etc.) Care are gustul caracteristic al otzetului al lamiii al borshului etc.; care provoaca o reactzie astringenta; (despre gust) k al otzetului lamiii borshului. V. aci. ◊ Mere acre = mere paduretze. De rabdari sa saturat k de mere acre. RETEGANUL P I 60. Piatra acra v. piatra. ◊ Acrit prin fermentare. Castravetzi acri. Vin acru.Mai bine varza acra cunvoiala Decit zahar dulce cu cirteala. PANN P. V. II 92. ◊ Lapte acru = derivat al laptelui rezultat printro fermentare naturala sau artificiala. Logofete brinzan cui Lapte acrun calamari chiu shi vai prin buzunari! CREANGA A. 11. ◊ Cu miros greu. Respiratzia grea trezita acra calda shi deasa a multzimii dospita in fumul de tzigari shi havane zarva fara capatii... dau salonului o asemuire de cafenea. DELAVRANCEA S. 131. 2. Fig. (Despre oameni shi despre manifestari ale lor) Morocanos artzagos rautacios ursuz. Sa nu intrecem masura!... il va pune cu voce acra la locul sau. PAS L. I 131. Va sa zica nu vrei sa spui cu frumosul ai? continua sheful cu un zimbet acru. REBREANU R. I 112. ◊ (Adverbial) Filip... ishi trecu acru mineca bluzei peste obrajii asudatzi. SAHIA N. 30. ◊ Amarit suparat. Sa intors cam acru din orash.Expr. Ai fi (cuiva) acru sau ai fi inima acra (sau sufletul acru) de ceva. (mai rar) ai veni acru = a fi satul plictisit. Mii acru sufletul de atita imblet. SBIERA P. 217. I se urise shi lui shii venise acru tot auzindo de dimineatza pina seara. ISPIRESCU U. 97.

ÁCRU2 A acri e adj. 1. Care are (sau a capatat) gustul caracteristic al otzetului al lamaii al borshului etc.; care provoaca o reactzie astringenta; (despre gust) k al otzetului al lamaii al borshului etc. 2. Fig. Morocanos ursuz suparacios; rautacios; suparat mahnit. Lat. acrus.

ÁCRU1 ~a (~i ~e) 1) (despre alimente substantze) Care are gustul caracteristic otzetului borshului lamaii muraturilor. Lapte ~. 2) shi adverbial fig. (despre persoane) Care vadeshte nemultzumire; cuprins de rea dispozitzie; amarat; mahnit; posomorat; ursuz; posac; morocanos. /<lat. acrus

acru a. 1. intzepator la gust; 2. fig. desgustator: itzi vine acru de el. [Lat. ACRUS = clasic ACER].

ácru a adj. (lat. pop. acrus ild. acer acru; it. sp. pg. agro fr. aigre). Care are gustu lamiiĭ acid intzepator: un vin acru detzi sare caciula’n pod. Fig. Iron. Care pare k simte acreala adica „nemultzamit”: o fatza acra. Vest. Murat: varza acri.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

ácru1 (acru) adj. m. pl. ácri; f. ácra pl. ácre

ácru adj. m. (sil. cru) pl. ácri; f. sg. ácra pl. ácre

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

ÁCRU adj. 1. acrit. 2. v. batut. 3. v. murat. 4. v. alterat.

ÁCRU adj. v. morocanos posac rautacios ursuz.

ACRU adj. 1. acrit inacrit otzetit (inv. shi reg.) otzetos. (Vin ~.) 2. batut prins (inv. shi pop.) searbad (prin Ban.) saur. (A baut nishte lapte ~.) 3. acrit murat. (Varza ~.) 4. acrit alterat descompus fermentat imputzit inacrit stricat (inv. shi pop.) searbad (reg.) mocnit sarbezit (prin Maram.) scopt. (Aliment ~.)

acru adj. v. MOROCANOS. POSAC. RAUTACIOS. URSUZ.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ácru (ra) adj. 1. Care are gustul caracteristic al otzetului al lamiii etc. 2. Murat (in otzet sau in saramura). 3. Aspru. Mr. megl. acru. < Lat. ācrus forma vulg. de la ācer (Pushcariu 15; CandreaDens. 13; REW 92; DAR; Pascu I 28); cf. alb. egrë it. port. agro fr. aigre cat. agre sp. agrio. Der. acreala s. f. (gust acru); acri vb. (a inacri; a irita; a se plictisi a se satura de ceva sau de cineva); acricios adj. (acrishor); acrime s. f. (acreala); acrish s. n. (zer inacrit); acritura s. f. (muratura); acriu adj. (acrishor); inacri vb. (a acri; a amari; a satura).

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a se satura de ceva k de mere acre / paduretze expr. a fi plictisit / dezgustat (de ceva).

Intrare: acru (adj.)
acru1 (adj.) adjectiv
  • silabatzie: a-cru info
adjectiv (A96)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acru
  • acrul
  • acru‑
  • acra
  • acra
plural
  • acri
  • acrii
  • acre
  • acrele
genitiv-dativ singular
  • acru
  • acrului
  • acre
  • acrei
plural
  • acri
  • acrilor
  • acre
  • acrelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

acru, acraadjectiv

  • 1. Care are gustul caracteristic al otzetului al lamaii etc.; care provoaca o reactzie gustativa astringenta. DEX '09 MDA2 DLRLC
    antonime: dulce diminutive: acrishor
    • 1.1. Despre fructe: necopt. MDA2
      sinonime: necopt
    • 1.2. Mere acre = mere paduretze. DLRLC
      • format_quote De rabdari sa saturat k de mere acre. RETEGANUL P I 60. DLRLC
    • 1.3. Piatra acra = alaun. MDA2 DLRLC
      sinonime: alaun
    • 1.4. Acrit prin fermentare. DLRLC
      • format_quote Castravetzi acri. Vin acru. DLRLC
      • format_quote Mai bine varza acra cunvoiala Decit zahar dulce cu cirteala. PANN P. V. II 92. DLRLC
      • 1.4.1. Lapte acru = derivat al laptelui rezultat printro fermentare naturala sau artificiala. MDA2 DLRLC
        • format_quote Logofete brinzan cui Lapte acrun calamari chiu shi vai prin buzunari! CREANGA A. 11. DLRLC
    • 1.5. Cu miros greu. DLRLC
      • format_quote Respiratzia grea trezita acra calda shi deasa a multzimii dospita in fumul de tzigari shi havane zarva fara capatii... dau salonului o asemuire de cafenea. DELAVRANCEA S. 131. DLRLC
  • 2. (Despre gust) K al otzetului al lamaii etc. DEX '09 DLRLC
  • 3. figurat Amarat, artzagos, morocanos, mahnit, posac, rautacios, suparat, suparacios, ursuz. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Sa nu intrecem masura!... il va pune cu voce acra la locul sau. PAS L. I 131. DLRLC
    • format_quote Va sa zica nu vrei sa spui cu frumosul ai? continua sheful cu un zimbet acru. REBREANU R. I 112. DLRLC
    • format_quote Sa intors cam acru din orash. DLRLC
    • format_quote (shi) adverbial Filip... ishi trecu acru mineca bluzei peste obrajii asudatzi. SAHIA N. 30. DLRLC
    • chat_bubble Ai fi (cuiva) acru sau ai fi inima acra (sau sufletul acru) de ceva (mai rar) ai veni acru = a fi satul plictisit. DLRLC
      • format_quote Mii acru sufletul de atita imblet. SBIERA P. 217. DLRLC
      • format_quote I se urise shi lui shii venise acru tot auzindo de dimineatza pina seara. ISPIRESCU U. 97. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.