20 de definitzii pentru vostru (pron.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

VÓSTRU VOÁSTRA voshtri voastre pron. pos adj. pron. pos. (De obicei precedat de art. „al” „a” „ai” „ale”). I. Pron. pos. 1. (Inlocuieshte numele obiectului posedat de persoana careia i se adreseaza cineva shi de un grup din care persoana respectiva face parte precum shi numele acestora) Are o mashina k a voastra. 2. (Pop.; mai ales la m. pl.; indica sotzul sotzia familia rudele persoanei careia i se adreseaza cineva shi ale persoanelor din acelashi grup cu ea inlocuind shi numele acestora) Cand vin ai voshtri acasa? 3. (Indica lucrurile personale proprietatea preocuparile etc. persoanei careia i se adreseaza cineva shi ale persoanelor din acelashi grup cu ea inlocuind shi numele acestora) Ma intorc la ale voastre. II. Adj. pron. pos. 1. Care se afla in posesiunea persoanei careia i se adreseaza cineva shi a unui grup din care persoana respectiva face parte care este legat printro relatzie de proprietate cu persoana careia i se adreseaza cineva shi cu grupul din care aceasta face parte. Casa voastra. 2. Care este legat printro relatzie cu persoana careia i se adreseaza cineva shi cu grupul din care aceasta face parte. Picioarele voastre. 3. Care este legat printro relatzie de dependentza cu persoana careia i se adreseaza cineva shi cu grupul din care aceasta face parte. Gazda voastra. Stramoshii voshtri. 4. Care este spus savarshit de persoana careia i se adreseaza cineva shi de grupul din care aceasta face parte. Actziunea voastra. ♦ (K plural al modestiei) Cartea voastra. 5. (Cu valoare obiectiva) Vine in ajutorul vostru. 6. (Insotzeshte un termen reverentzios de adresare) Domnia Voastra. [Var.: (reg.) vost voásta pron. pos adj. pron. pos.] Lat. pop. voster (= vester) vostra.

vostru voastra [At: PSALT. HUR. 51r/21 / V: (ivp) vost voasta vosta (Pl: voshti voaste voashte voste) (reg) voz (Pl: voji) (ivr) vostra vroastra vostrush / Pl: voshtri voastre (pop) vostri voashtre / E: ml voster (= vester) vostra] (Pronumele este precedat de arp „al” „a” „ai” „ale” adjectivul primeshte articolul posesiv genitival numai cand este antepus substantivului cand determina un substantiv nearticulat sau cand intre substantiv shi adjectiv au fost intercalate unul sau mai multe cuvinte) 1 pps Inlocuieshte numele obiectului posedat de persoana careia i se adreseaza cineva shi de un grup din care persoana respectiva face parte inlocuind totodata shi numele acestora Toate sunt ale voastre. 2 pps (Pop; lpl; if masculina; adesea in constructzii cu sens partitiv) Indica o colectivitate familia rudele apropiate ale persoanei careia i se adreseaza cineva shi ale unui grup din care aceasta face parte inlocuind totodata shi numele acestora Ai voshtri pleaca maine? 3 pps (Lsg) Indica lucrurile personale proprietatea avutul persoanei careia i se adreseaza cineva shi ale unui grup din care aceasta face parte inlocuind totodata shi numele acestora Mai bine va bucuratzi de cei al vostru. 4 pps (Lpl; if feminina) Indica preocuparile parerile obiceiurile etc. persoanei careia i se adreseaza cineva shi ale unui grup din care aceasta face parte inlocuind totodata shi numele acestora Vedetziva de ale voastre! 5 aps Care se afla in posesiunea persoanei careia i se adreseaza cineva shi a unui grup din care persoana respectiva face parte care este legat printro relatzie de proprietate cu persoana careia i se adreseaza cineva shi cu grupul din care aceasta face parte Cartzile voastre. 6 aps Care este legat printro relatzie de apartenentza cu persoana careia i se adreseaza cineva shi cu grupul din care aceasta face parte Mainile voastre. 7 aps Care este legat printro relatzie de dependentza cu persoana careia i se adreseaza cineva shi cu grupul din care aceasta face parte Parintzii voshtri. 8 aps (Cu valoare subiectiva) Care este spus savarshit de persoana careia i se adreseaza cineva shi de grupul din care aceasta face parte Va cunosc dupa faptele voastre. 9 aps (Cu valoare obiectiva) Vine in ajutorul vostru. 10 aps Insotzeshte un termen reverentzios de adresare Majestatea voastra.

vostru voastra pron.pos. adj.pos. (pron. esteprecedat de art. „al” „a” „ai” „ale”; adj. primeshte art. numai cind sta inaintea subst. cind determ. un subst. nearticulat sau cind intre subst. shi adj. au fost intercalate unul sau mai multe cuvinte) I pron.pos. 1 (inlocuieshte numele obiectului posedat de persoana careia i se adreseaza cineva shi de un grup din care aceasta face parte inlocuind totodata shi numele acestora) A voastrai jalea cea mai mare (GOGA). ◊ (dupa unele prep. shi loc.prep.) Pe voi contra voastra la lupta ei va min (EMIN.). ◊ (in constr. cu val. partitiva) Au plecat citziva dintre ai voshtri. 2 (la m. pl.; indica o colectivitate familia rudele persoanei careiase adreseaza cineva shi ale persoanelor din acelashi grup cu ea inlocuind totodata shi numele acestora) Ea ishi aduna buzele shi intreaba: Ce mai fac ai voshtri? (SLAV.). 3 (la sg.; indica lucrurile personale proprietatea avutul persoanei careia i se adreseaza cineva shi ale persoanelor din acelashi grup cu ea inlocuind totodata shi numele acestora) Nu va mai pot da intradaos decit o inima ushoara k sa va bucuratzi cu al vostru (SADOV.). 4 (la f. pl; indica preocuparile parerile obiceiurile persoanei careia i se adreseaza cineva shi ale persoanelor din acelashi grup cu ea inlocuind totodata shi numele acestora) Pe urma dupa ce trecea coltzul va vedeatzi mai departe de ale voastre (PAS). II adj.pos. 1 Care se afla in posesiunea persoanei careia i se adreseaza cineva shi a unui grup din care persoana respectiva face parte. Voi o sa va ducetzi la casele voastre (ISP.). 2 Care este legat printro relatzie de apartenentza cu persoana careia i se adreseaza cineva shi cu grupul din care aceasta face parte. Ochiul vostru vedean lume de icoane un palat (EMIN.). 3 Care este legat printro relatzie de dependentza cu persoana careiase adreseaza cineva shi cu grupul din care aceasta face parte. Dumnezeul parintzilor voshtri se va indura de lacrimile slugilor sale (BALC.). 4 (insotzeshte un termen de reverentza) Cu ajutorul lui Dumnezeu shi cu al Sfintziei voastre... am izbutit maicutza sa facem shi acum pe cheful spinului (CR.). 5 (cu val. subiectiva) Care este spus savirshit de persoana careia i se adreseaza cineva shi de grupul din care aceasta face parte. Vorba voastra suna k plins la cununie (EMIN.). 6 (cu val. obiectiva) Nu mai pot de dorul vostru al tutulor (CAR.). • pl. voshtri voastre. shi (reg.) vost voasta pron.pos. adj.pos. /lat pop. voster vostra um = vester vestra vestrum.

VÓSTRU VOÁSTRA voshtri voastre pron. pos. adj. pos. (De obicei precedat de art. „al” „a” „ai” „ale”). I. Pron. pos. 1. (Inlocuieshte numele obiectului posedat de persoana careia i se adreseaza cineva shi de un grup din care persoana respectiva face parte precum shi numele acestora) Are o mashina k a voastra. 2. (Pop.; mai ales la m. pl.; indica sotzul sotzia familia rudele persoanei careia i se adreseaza cineva shi ale persoanelor din acelashi grup cu ea inlocuind shi numele acestora) Cand vin ai voshtri acasa? 3. (Indica lucrurile personale proprietatea preocuparile etc. persoanei careia i se adreseaza cineva shi ale persoanelor din acelashi grup cu ea inlocuind shi numele acestora) Ma intorc la ale voastre. II. Adj. pos. 1. Care se afla in posesiunea persoanei careia i se adreseaza cineva shi a unui grup din care persoana respectiva face parte care este legat printro relatzie de proprietate cu persoana careia i se adreseaza cineva shi cu grupul din care aceasta face parte. Casa voastra. 2. Care este legat printro relatzie cu persoana careia i se adreseaza cineva shi cu grupul din care aceasta face parte. Picioarele voastre. 3. Care este legat printro relatzie de dependentza cu persoana careia i se adreseaza cineva shi cu grupul din care aceasta face parte. Gazda voastra. Stramoshii voshtri. 4. Care este spus savarshit de persoana careia i se adreseaza cineva shi de grupul din care face parte. Actziunea voastra. ♦ (K plural al modestiei) Cartea voastra. 5. (Cu valoare obiectiva) Vine in ajutorul vostru. 6. (Insotzeshte un termen reverentzios de adresare) Domniavoastra. [Var.: (reg.) vost voásta pron. pos. adj. pos.] Lat. pop. voster (= vester) vostra.

VÓSTRU VOÁSTRA voshtri voastre adj. pos. (Precedat de art. al a ai ale cind are valoare pronominala propriuzisa cind preceda substantivul sau cind cuvintul precedent nu are articol enclitic) 1. (Arata posesiunea; la singular indica posesorul multiplu shi obiectul posedat unic la plural indica atit posesorul cit shi obiectul posedat multiplu) Care apartzine persoanei careia i se adreseaza cineva shi unui grup din care face parte aceasta; care este legat printro relatzie de proprietate cu persoana careia i se adreseaza cineva shi grupul din care face parte aceasta. Pina intrun an atzi putea sa avetzi un chioshc al vostru. PAS Z. I 167. Voi revedetzi cimpia iara SHi cuiburile vonstren cring. COSHBUC P. I 90. ♦ (Pronominal; eliptic) Ceea ce poseda persoana careia i se adreseaza cineva (impreuna cu grupul din care face parte aceasta). Dragi imi sintetzi dar nam ce va face. Raminetzi cu ce avetzi. Nu va mai pot da intradaos decit inima ushoara k sa va bucuratzi cu al vostru. SADOVEANU B. 7. ◊ (Ideea de proprietate este atenuata obiectul fiind o regiune o tzara etc.) Vetzi fi deacum Ferice iara Hai sa va duc La voastra tzara. ALECSANDRI T. I 466. (Pronominal) K toate mahalalele ishi avea shi a voastra fapturile ei. PAS Z. I 54. 2. (Arata apartenentza la un grup) Din care face parte persoana careia i se adreseaza cineva la care apartzine ea. Colectivul vostru shia terminat planul inainte de termenul fixat. 3. Care se afla in relatzii de rudenie prietenie ospitalitate vecinatate etc. cu persoana careia i se adreseaza cineva shi cu grupul din care face aceasta parte. Trece Nicu Metz! Va dadeatzi sfoara unul altuia shi vambulzeatzi in strada. Era prietenul vostru. PAS Z. I 55. Iata cemi scrie fratemieu shi moshul vostru. CREANGA P. 184. ◊ (Pronominal) Nerushinatzilor! va mustrau ai voshtri. PAS Z. I 55. SHiam vrea shi noi shi noi sa shtim K neor sta oaselentrun loc K nushi vor bateai voshtri joc De noi daca murim. COSHBUC P. I 208. Pururea in buza tunului. menitzi poate a muri departe de ai voshtri. NEGRUZZI S. I 39. 4. Care tzine de persoana careia i se adreseaza cineva shi de grupul din care face parte aceasta persoana; al persoanei careia i se adreseaza cineva shi al grupului din care aceasta face parte. Cu prostiile voastre imi facetzi capul calindar. SADOVEANU M. C. 201. Cu strajuirea voastra era vai de pielea noastra! CREANGA P. 269. A voastre vietzi cu toate sint k undele ce curg. EMINESCU O. 157. ♦ (Pronominal n. pl.) Treburi ocupatzii. Pe urma dupa ce trecea coltzul va vedeatzi mai departe de ale voastre. PAS Z. I 60.(Formeaza termeni de reverentza cu substantivul anterior) Luminareavoastra De cind cu pacatul cel de «Adhoc» nam mai avut zi buna cu megieshitzi meu. CREANGA A. 158. Cu ajutorul lui dumnezeu shi cu al sfintzieivoastre... am izbutit maicutza sa facem shi acum pe cheful spinului. id. P. 227. ◊ (In formule glumetze) Alta nu mai shtiu nemica intunecimeavoastra. CREANGA P. 145. 6. (Dupa prepozitziile shi locutziunile prepozitzionale care cer genitivul) SHi pe voi contra voastra la lupta ei va min. EMINESCU O. I 59. Varianta: (Transilv.) vost voásta voshti voaste (GOGA P. 10 JARNÍKBIRSEANU D. 61) adj. pos.

VÓSTRU1 voástra (vóshtri voástre) pron. pos. (precedat de art. al a ai ale inlocuieshte numele obiectului posedat de persoana carei i se adreseaza cineva shi de grupul din care face parte). ◊ Ai voshtri cei apropiatzi voua. /<lat. voster

vostru (al) pr. ce tzine de voi. [Lat. VESTRUM]. ║ m. pl. ai voshtri parintzii voshtri compatriotzii voshtri amicii voshtri.

vostru voástra pron. posesiv de pers. II pl. pl. voshtri voastre (lat. vester pop. vŏster; it. vostro pv. cat. vostre vfr. vostre nfr. votre sp. vuestro pg. vosso). Pe care il posedatzĭ orĭ care va poseda: cartzile voastre parintziĭ voshtri tzara voastra. Aĭ voshtri rudele amiciĭ voshtri. V. nostru.

VOST VOÁSTA pron. pos. adj. pron. pos. v. vostru.

vost voasta pron.pos. adj.pos. v. vostru.

VOST VOÁSTA pron. pos. adj. pos. v. vostru.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

vóstru2 (al ~) pr. m. (prietenul nostru e medic al vostru e profesor) pl. ai vóshtri; g.d. álor vóshtri; f. a voástra pl. ále voástre g.d. álor voástre

vóstru/al vóstru adj. m. pl. vóshtri/ai vóshtri f. sg. voástra/a voástra g.d. voástre/a voástre pl. voástre/ale voástre

vóstru (precedat de al) pr. m. pl. ai vóshtri g.d. álor vóshtri; f. sg. a voástra pl. ále voástre g.d. álor voástre

voástra2 (a ~) v. vostru2 (al ~)

voástre1/ale voástre1 v. vóstru1/al vóstru

vóshtri2 (ai ~) v. vóstru2 (al ~)

Intrare: vostru (pron.)
vostru1 (pron.) pronume posesiv
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P81)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • vostru
  • voastra
plural
  • voshtri
  • voastre
genitiv-dativ singular
  • vostru
  • voastre
plural
  • voshtri
  • voastre
vost1 (pron.) pronume posesiv
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P80)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • vost
  • voasta
plural
  • voshti
  • voaste
genitiv-dativ singular
  • vost
  • voaste
plural
  • voshti
  • voaste
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

vostru, voastrapronume posesiv

  • comentariu De obicei este precedat de un articol: „al” „a” „ai” „ale”. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 1. Inlocuieshte numele obiectului posedat de persoana careia i se adreseaza cineva shi de un grup din care persoana respectiva face parte precum shi numele acestora. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Are o mashina k a voastra. DEX '09
    • format_quote Dragi imi sintetzi dar nam ce va face. Raminetzi cu ce avetzi. Nu va mai pot da intradaos decit inima ushoara k sa va bucuratzi cu al vostru. SADOVEANU B. 7. DLRLC
    • format_quote K toate mahalalele ishi avea shi a voastra fapturile ei. PAS Z. I 54. DLRLC
  • 2. popular mai ales la plural masculin Indica sotzul sotzia familia rudele persoanei careia i se adreseaza cineva shi ale persoanelor din acelashi grup cu ea inlocuind shi numele acestora. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cand vin ai voshtri acasa? DEX '09
    • format_quote Nerushinatzilor! va mustrau ai voshtri. PAS Z. I 55. DLRLC
    • format_quote SHiam vrea shi noi shi noi sa shtim K neor sta oaselentrun loc K nushi vor bateai voshtri joc De noi daca murim. COSHBUC P. I 208. DLRLC
    • format_quote Pururea in buza tunului. menitzi poate a muri departe de ai voshtri. NEGRUZZI S. I 39. DLRLC
  • 3. Indica lucrurile personale proprietatea preocuparile etc. persoanei careia i se adreseaza cineva shi ale persoanelor din acelashi grup cu ea inlocuind shi numele acestora. DEX '09 DEX '98
    • format_quote Pe urma dupa ce trecea coltzul va vedeatzi mai departe de ale voastre. PAS Z. I 60. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.