VÓSTRU VOÁSTRA voshtri voastre adj. pos. (Precedat de art. al a ai ale cind are valoare pronominala propriuzisa cind preceda substantivul sau cind cuvintul precedent nu are articol enclitic) 1. (Arata posesiunea; la singular indica posesorul multiplu shi obiectul posedat unic la plural indica atit posesorul cit shi obiectul posedat multiplu) Care apartzine persoanei careia i se adreseaza cineva shi unui grup din care face parte aceasta; care este legat printro relatzie de proprietate cu persoana careia i se adreseaza cineva shi grupul din care face parte aceasta. Pina intrun an atzi putea sa avetzi un chioshc al vostru. PAS Z. I 167. Voi revedetzi cimpia iara SHi cuiburile vonstren cring. COSHBUC P. I 90. ♦ (Pronominal; eliptic) Ceea ce poseda persoana careia i se adreseaza cineva (impreuna cu grupul din care face parte aceasta). Dragi imi sintetzi dar nam ce va face. Raminetzi cu ce avetzi. Nu va mai pot da intradaos decit inima ushoara k sa va bucuratzi cu al vostru. SADOVEANU B. 7. ◊ (Ideea de proprietate este atenuata obiectul fiind o regiune o tzara etc.) Vetzi fi deacum Ferice iara Hai sa va duc La voastra tzara. ALECSANDRI T. I 466. (Pronominal) K toate mahalalele ishi avea shi a voastra fapturile ei. PAS Z. I 54. 2. (Arata apartenentza la un grup) Din care face parte persoana careia i se adreseaza cineva la care apartzine ea. Colectivul vostru shia terminat planul inainte de termenul fixat. 3. Care se afla in relatzii de rudenie prietenie ospitalitate vecinatate etc. cu persoana careia i se adreseaza cineva shi cu grupul din care face aceasta parte. Trece Nicu Metz! Va dadeatzi sfoara unul altuia shi vambulzeatzi in strada. Era prietenul vostru. PAS Z. I 55. Iata cemi scrie fratemieu shi moshul vostru. CREANGA P. 184. ◊ (Pronominal) Nerushinatzilor! va mustrau ai voshtri. PAS Z. I 55. SHiam vrea shi noi shi noi sa shtim K neor sta oaselentrun loc K nushi vor bateai voshtri joc De noi daca murim. COSHBUC P. I 208. Pururea in buza tunului. menitzi poate a muri departe de ai voshtri. NEGRUZZI S. I 39. 4. Care tzine de persoana careia i se adreseaza cineva shi de grupul din care face parte aceasta persoana; al persoanei careia i se adreseaza cineva shi al grupului din care aceasta face parte. Cu prostiile voastre imi facetzi capul calindar. SADOVEANU M. C. 201. Cu strajuirea voastra era vai de pielea noastra! CREANGA P. 269. A voastre vietzi cu toate sint k undele ce curg. EMINESCU O. 157. ♦ (Pronominal n. pl.) Treburi ocupatzii. Pe urma dupa ce trecea coltzul va vedeatzi mai departe de ale voastre. PAS Z. I 60.(Formeaza termeni de reverentza cu substantivul anterior) Luminareavoastra De cind cu pacatul cel de «Adhoc» nam mai avut zi buna cu megieshitzi meu. CREANGA A. 158. Cu ajutorul lui dumnezeu shi cu al sfintzieivoastre... am izbutit maicutza sa facem shi acum pe cheful spinului. id. P. 227. ◊ (In formule glumetze) Alta nu mai shtiu nemica intunecimeavoastra. CREANGA P. 145. 6. (Dupa prepozitziile shi locutziunile prepozitzionale care cer genitivul) SHi pe voi contra voastra la lupta ei va min. EMINESCU O. I 59. Varianta: (Transilv.) vost voásta voshti voaste (GOGA P. 10 JARNÍKBIRSEANU D. 61) adj. pos.