SUFERÍ súfar vb. IV. 1. Intranz. A incerca a simtzi a indura o durere fizica sau morala. ♦ A avea neplaceri a suporta consecintzele neplacute ale unui fapt. 2. Tranz. shi intranz. A indura a rabda a suporta. ♦ Tranz. A fi supus unei pedepse a fi condamnat. 3. Tranz. A tolera a suporta prezentza cuiva sau a ceva a trece cu vederea. 4. Tranz. A ingadui a admite a permite a consimtzi. Lat pop. sufferire (= sufferre).

suferi [At: (a. 1587) IORGA S. N. 27 / Pzi: sufar shi (inv) sufer (reg) ~resc 3 (inv) shi ~re Cj 6 shi sa sufara / E: ml sufferre] 1 vt (C.i. chinuri neplaceri etc. fizice sau morale) A trece de bunavoie sau silit printro situatzie o stare etc. (dinainte hotarata sau impusa) fara ashi pierde puterea de rezistentza sau fermitatea Si: a indura a patimi a patzi a rabda a suporta a trage (rar) a purta (ivr) a petrece a ticai² a tarpi a panata (reg) a joi a paula a pesti¹ a pistrui¹ (inv) a bineviea a cerca (32) a obicni (fam) a inghitzi (ivr) a supara Vz: chinui nevoi. 2 vt A fi supus unei pedepse unei condamnari. 3 vi (Inv; d. fiintze shi plante; urmat de determinari introduse prin udp „la”) A rezista. 4 vi (Rar) A avea neplaceri. 5 vi (Rar) A suporta consecintze. 6 vi A fi pus la... Si: a indura a suporta V duce rabda. 7 vi (Udp „de” care indica natura bolii partea bolnava a corpului etc.) A fi bolnav Si: (ivp) a patimi. 89 vtr vrc (C.i. fiintze manifestari ale lor fenomene obiecte etc.; de obicei in constructzii negative shi in legatura cu verbul „a putea”) A tolera prezentza felul de a fi de a actziona etc. Si: a accepta a admite (4) a ingadui a inghitzi a mistui a suporta (inv) a hopnisi V agrea simpatiza. 10 (Ie) A nu ~ comparatzie A nu (se) putea compara. 1112 vtr A fi obiectul asupra caruia se exercita o actziune nedorita neplacuta sau a fi obiectul care este supus urmarilor neplacute ale unei actziuni sau stari fara a se revolta sau a le interzice Si: a accepta a admite (4) a concepe (2) a ingadui a permite a rabda a suporta a tolera (irg) a pristani (inv) a obicni a volnici (fam) a inghitzi. 13 vt (Rar; c.i. pierderi pagube materiale spirituale etc.) A avea (1). 1415 vit (Inv; Mol; Trs; de obicei construit cu dativul) A(i) prii¹ Vz: suporta. 16 vt (Reg) A gusta (1). 17 vt (Reg; pbl pcf) A feri (de cineva). 18 vt (Reg pbl pcf) A ascunde (1).

SUFERÍ súfar vb. IV. 1. Intranz. A incerca a simtzi a indura o durere fizica sau morala. ♦ A avea neplaceri a suporta consecintzele neplacute ale unui fapt. 2. Tranz. shi intranz. A indura a rabda a suporta. ♦ Tranz. A fi supus unei pedepse a fi condamnat. 3. Tranz. A ingadui a admite a permite a consimtzi. Lat. pop. sufferire (= sufferre).

SUFERÍ súfar vb. IV. 1. Intranz. A indura o durere fizica sau morala. In zadar suspin shi sufar Linga lacul cel albastru. EMINESCU O. I 74. Atunci inimami zboara... La timpul mult ferice in caream suferit. ALECSANDRI P. III 6. SHi eu mult am suferit. JARNÍKBIRSEANU D. 196. ♦ A avea neplaceri a suporta consecintze a trage ponoase. Stam prea mult de vorba... Ma vad shi am sa sufar. SAHIA N. 89. 2. Tranz. A suporta o anumita situatzie un rau o lipsa. [Bolintineanu] a fost unul din maretzii luptatori de la 48... a suferit exilul a fost ministru sub domnitorul care infratzi cele doua surori vrajmashe: Rominia shi Moldova. DEMETRESCU O. 156. De cind mai prins matan latz Sufar boalenfricoshate! ALECSANDRI T. I. 33. Na mai putut suferi chinurile sale. NEGRUZZI S. I 31. ◊ Fig. Indreptatziva caci timpul nu mai sufera robie; Ora celor ce suspina iata suna a venit. BOLINTINEANU O. 124. ◊ Intranz. De foame shi de saracie am suferit shi eu. C. PETRESCU C. V. 152. ♦ A fi supus unei pedepse. Acuzatul na mai suferit nici o condamnare. ♦ A fi supus la... Casa veche nu suferise prefaceri. SADOVEANU E. 122. 3. Tranz. (De obicei in constructzii negative) A tolera a suporta prezentza cuiva sau a ceva a tzine la cineva sau la ceva; ai placea cuiva ceva. Eleonora care nushi putea suferi cumnatul il supraveghease in tacere cu raceala cu privirile ei sticloase. DUMITRIU N. 85. In apele de munte peshtii vad k printrun geam limpede shi nu puteau suferi linga mal umbra mea cu luciri fugare. SADOVEANU I. A. 25. Mama nu prea poate suferi fumul de tutun. C. PETRESCU A. 399. ◊ Expr. A nu suferi comparatzie v. comparatzie. 4. Tranz. A ingadui a permite. Batrinul avea in ochi shin glas o asprime care nu suferea raspuns. SADOVEANU E. 130. Acum suferitzi sa va spun shi ce nume... leau dat. NEGRUZZI S. I 102. Ash suferi shi cele mai mari certari shi mustrari. DRAGHICI R. 80. Prez. ind. shi: súfer (REBREANU R. I 173) pers. 3 sg. shi: súfere (CARAGIALE O. VII 277 NEGRUZZI S. I 63 TEODORESCU P. P. 341).

A SUFERÍ súfar 1. intranz. A fi supus unei dureri fizice sau morale (cauzate de o boala sau de diferite greutatzi neplaceri etc.); a patimi. 2. tranz. 1) (suferintze fizice sau morale) A indura cu tarie shi calm; a rabda; a suporta. ~ o pierdere. 2) A admite in mod conshtient shi tacit; a rabda; a ingadui; a suporta; a tolera. /<lat. sufferre

SUFERI vb. (Mold.) Ai prii cuiva ceva ai face bine. SHi luind boala in prilej sa facea k nui sufara la bucate. DOSOFTEI VS. Etimologie: lat. sufferire.

suferì v. 1. a rabda ceva anevoios: a suferi foamea setea; 2. a suporta cu rabdare a tolera: a suferi contrazicerea; 3. a incerca o durere fizica sau morala: sufera de stomac; 4. a simtzi durere: a suferi in tacere; 5. se zice de lucrurile ce incearca o paguba o scadere: granele au suferit de seceta. [Lat. SUFERRE].

súfer shi (nord) súfar a ĭ v. tr. (lat. súffero inf. férre; it. soffrire pv. soffrir fr. souffrir cat sp. sufrir pg. soffrer. Sufer suferĭ sufere shi [vest] sufera [sg. k shi pl.]; sa sufere. V. confer). Rabd indur: a suferi foamea setea saracia insultele durerea. Suport tolerez permit: a nu suferi contrazicerĭ. Numĭ merge bine is in paguba: negotzu a suferit o grea lovitura. V. intr. Is bolnav patimesc: a suferi de cap. Fig. Is in suferintza imĭ merge raŭ: grinele aŭ suferit de seceta tzara sufere de multe. V. patzesc.

suferí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. súfar 3 súfera imperf. 3 sg. sufereá; conj. prez. 3 sa súfere

suferí vb. ind. prez. 1 sg. súfar 3 sg. shi pl. súfera imperf. 3 sg. sufereá; conj. prez. 3 sg. shi pl. súfere

suferi (ind. prez. 1 sg. sufar 3 sg. shi pl. sufera conj. sufere)

sufer feri 2 fere 3 fer 3 pl. fere 3 conj. ream 1 imp.

SUFERÍ vb. 1. (inv. shi pop.) a patimi. (De ce boala ~?) 2. v. chinui. 3. v. indura. 4. a patimi (inv. shi pop.) a se munci. (De multe a mai ~.) 5. v. suporta. 6. a incerca a indura a suporta. (A ~ multe nevoi.) 7. a suporta. (A ~ o condamnare.) 8. v. ingadui. 9. a suporta (fig.) a inghitzi a mistui (inv. fig.) a honipsi. (Nul poate ~.)

SUFERÍ vb. v. prii.

suferi vb. v. PRII.

SUFERI vb. 1. (inv. shi pop.) a patimi. (De ce boala ~?) 2. a se chinui (inv. shi reg.) a se ticai (inv.) a se nevoi a (se) stradui. (~ foarte tare din cauza bolii.) 3. a indura a patimi a patzi a rabda a suporta a trage (astazi rar) a purta (inv. shi reg.) a petrece a tirpi (prin Bucov.) a joi (Transilv.) a paula (Ban.) a pesti (prin Transilv.) a pristui (inv.) a bineviea a cerca a obicni a panata (fig.) a inghitzi. (Cite na ~!) 4. a patimi (inv. shi pop.) a se munci. (De multe a mai ~.) 5. a duce a indura a rabda a suporta. (El ~ tot greul.) 6. a incerca a indura a suporta. (A ~ multe nevoi.) 7. a suporta. (A ~ o condamnare.) 8. a accepta a admite a concepe a ingadui a permite a rabda a suporta a tolera (inv. shi reg.) a pristani (inv.) a obicni a volnici (fig. fam.) a inghitzi. (Nu pot ~ una k asta.) 9. a suporta (fig.) a inghitzi a mistui (inv. fig.) a honipsi. (Nul poate ~.)

suferí (r ít) vb. 1. A suporta a patimi. 2. A tolera a admite a sustzine. 3. A experimenta. Lat. sŭffĕrre (Pushcariu 1675; REW 8428) cf. it. soffrire prov. soffrir fr. souffrir cat. sp. sufrir port. soffrer. Der. suferind adj. (care sufera) dupa fr. souffrant; suferintza s. f. dupa fr. souffrance; suferitor adj. (care sufera tolerant); nesuferit adj. (intolerant). Din rom. provine bg. din Trans. ssuferi (Miklosich Bulg. 136).

ILLE DOLET VERE QUI SINE TESTE DOLET (lat.) sufera cu adevarat cel ce plange fara martori Martzial „Epigrammata” 1 34 4.

a suferi de chiulangita cronica expr. (shc. glum.) a absenta nemotivat de la cursuri.

a suferi de sindromul N. F. expr. (glum. d. femei) 1. a fi veshnic pusa pe cearta a fi artzagoasa. 2. a avea tulburari hormonale provocate de abstinentza sexuala prelungita.