25 de definitzii pentru scartzai
din care- explicative (18)
- morfologice (4)
- relatzionale (2)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
SCARTZAÍ scartzai vb. IV. Intranz. 1. A produce (prin frecare deplasare din cauza greutatzii etc.) un zgomot ascutzit strident neplacut. ◊ Expr. A unge osia k sa nu scartzaie (carul) = a mitui. (Tranz.) A scartzai usha cuiva = a starui pe langa cineva cu insistentze plictisitoare. ♦ (Despre vehicule incarcate cu poveri) A merge a inainta cu greu (facand un zgomot strident). ♦ (Despre incaltzaminte) A produce (in timpul mersului) un zgomot ascutzit caracteristic. 2. P. anal. A canta prost strident dintrun instrument muzical cu coarde. ◊ Tranz. Scartzaie o melodie. ♦ A scrie greu mishcand anevoie (shi apasat) tocul pe hartie. 3. (Despre insecte) A scoate sunete ascutzite asemanatoare cu scartzaitul produs prin frecare. 4. Fig. (Fam.; despre actziuni activitatzi intreprinderi) A progresa greu anevoie; a nu functziona cum trebuie. ♦ (Despre oameni) A nu se simtzi bine a o duce rau cu sanatatea. [Var.: scartzaí scartzií vb. IV] Scartz + suf. ai.
scartzai [At: ANON. CAR. / V: (ivr) ~tzii scortzai (reg) scartzai scartzai scartzii ~tzai ~tzoi / Pzi: scartzai (ivr) ~esc / E: scartz + ai] 1 vi (D. obiecte materiale corpuri substantze etc.) A produce (prin frecare prin apasare prin deplasare sub actziunea unei greutatzi etc.) un zgomot specific ascutzit strident neplacut Si: (rar) a scrashni (inv) a prasni2. 2 vi (Ie) A unge osia k sa nu ~e (carul) A cashtiga bunavointza favoarea etc. cuiva cu daruri sau cu bani Si: a mitui. 3 vt (Rar; fam; ie) A ~ usha cuiva A starui pe langa cineva cu insistentze plictisitoare. 4 (Rar; spc; d. incaltzaminte) A produce un zgomot ascutzit caracteristic in timpul mersului. 5 vi (Rar; d. vehicule incarcate cu greutatzi) A inainta cu greu producand un zgomot strident. 6 vi (D. insecte) A scoate sunete specifice ascutzite asemanatoare cu scartzaitul1 (1) produs de unele obiecte prin frecare. 7 vi (Fam; d. oameni; adesea dep) A canta (prost) la un instrument muzical cu coarde (scotzand sunete stridente). 8 vi (D. instrumente muzicale cu coarde) A emite sunete nearmonioase stridente false. 9 vi (Fam) A scrie greu mishcand anevoie (shi apasand zgariind cu) penitza pe hartie (shi producand un zgomot specific). 10 vi (Pgn; dep) A scrie. 11 vi (Fam; fig; d. mecanisme instalatzii) A functziona prost cu greutate cu randament scazut. 12 vi (D. actziuni activitatzi) A evolua in mod nesatisfacator anevoie. 13 vi (D. oameni) A o duce relativ rau cu sanatatea.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SCARTZAÍ scartzai vb. IV. Intranz. 1. A produce (prin frecare deplasare din cauza greutatzii etc.) un zgomot ascutzit strident neplacut. ◊ Expr. A unge osia k sa nu scartzaie (carul) = a mitui. (Tranz.) A scartzai usha cuiva = a starui pe langa cineva cu insistentze plictisitoare. ♦ (Despre vehicule incarcate cu poveri) A merge a inainta cu greu (facand un zgomot strident). ♦ (Despre incaltzaminte) A produce (in timpul mersului) un zgomot ascutzit caracteristic. 2. P. anal. A canta prost strident dintrun instrument muzical cu coarde. ◊ Tranz. Scartzaie o melodie. ◊ A scrie greu mishcand anevoie (shi apasat) tocul pe hartie. 3. (Despre insecte) A scoate sunete ascutzite asemanatoare cu scartzaitul produs prin frecare. 4. Fig. (Fam.; despre actziuni activitatzi intreprinderi) A progresa greu anevoie; a nu functziona cum trebuie. ♦ (Despre oameni) A nu se simtzi bine a o duce rau cu sanatatea. [Var.: scartzaí scartzií vb.IV] Scartz + suf. ai.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de IoanSoleriu
- actziuni
A SCARTZAÍ scartzai intranz. 1) (despre obiecte) A produce un zgomot ascutzit strident neplacut in urma frecarii sau apasarii. Scartzaie zapada sub picioare. Scartzaie incaltzamintea. ◊ ~ usha cuiva a sacai pe cineva cu una shi aceeashi rugaminte. 2) (despre care incarcate) A merge anevoios producand un zgomot caracteristic cauzat de povara incarcaturii. 3) (mai ales despre insecte) A scoate sunete asemanatoare celor produse prin frecarea a doua obiecte. 4) fig. (despre instrumente muzicale sau despre interpretzi) A produce sunete stridente shi suparatoare. ~ din vioara. 5) pop. (despre mecanisme) A functziona prost. 6) fig. (despre actziuni sau despre activitatzi) A se desfashura incet shi anevoios. 7) (despre persoane) A o duce rau cu sanatatea. /scartz + suf. ~ai
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
SCARTZAÍ vb. IV v. scartzai.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
SCARTZAÍ vb. IV v. scartzai.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de IoanSoleriu
- actziuni
SCARTZIÍ vb. IV v. scartzai.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
SCARTZIÍ vb. IV v. scartzai.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de IoanSoleriu
- actziuni
scartzai v vz scartzai
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
scartzai v vz scartzai
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
scartzii v vz scartzai
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
scartzai v vz scartzai
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
scartzii v vz scartzai
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
scartzoi v vz scartzai
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
scortzai[1] v vz scartzai
- Trimiterea de fatza lipseshte in original deshi varianta scortzai este consemnata in definitzia principala; definitzia de fatza este venita din lista de cuvinte OCR; posibil sa existe totushi undeva ordonata incorect alfabetic? — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SCIRTZAÍ vb. IV v. scirtzii.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SCIRTZIÍ vb. IV v. scirtzii.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SCIRTZIÍ scírtzii vb. IV. Intranz. (Mai ales la pers. 3) 1. A produce prin frecare (involuntara) un zgomot ascutzit strident. Zapada i scirtziia sub opinci iar el cinta. DUMITRIU N. 200. Cumpenele fintinilor se lasau shi se ridicau necontenit scirtziind. SADOVEANU O. VII 237. Ar fi ieshit in ulitza dar i era frica sa nu scirtziie portitza. REBREANU I. 41. Pina a geme boii scirtziie carul se spune cind in loc sa se plinga cei care trudesc se pling cei care profita de pe urma trudei acestora. (Fig.) Taci frate... catzi scirtziie gitul k o roata de car. ALECSANDRI T. I 290. ◊ Expr. A unge osia k sa nu scirtziie (carul) = a plati cu vorbe de magulire sau mai ales cu plocoane bunavointza aceluia de care depinzi sau care sar putea impotrivi in mod samavolnic dorintzelor tale. (Tranz.) A scirtzii usha cuiva = a starui (pe linga cineva) cu insistentze repetate shi plictisitoare. (Atestat in forma scirtzii) Mie nu mio scirtziit nime usha pinan ziua de astazi cum o scirtzii tu la altele berbantule! HOGASH DR. II 93. ♦ (Despre vehicule incarcate cu poveri mari) A merge a inainta cu greu. Care cu grine... scirtziiau toamna spre shlepurile de pe Dunare. DUMITRIU B. F. 72. Carele cu piine scirtziiau spre satele muntzilor. C. PETRESCU S. 197. ◊ (In contexte figurate) Greu sa duci munca... cu car care scirtziie din toate incheieturile shi sta sa se rupa sub incarcatura. STANCU D. 229. ♦ (Despre incaltzaminte) A produce un zgomot ascutzit caracteristic. Pashi indesat pe trotuar cu ghetele de piele de bizon care scirtziiau in noaptea sonora. C. PETRESCU I. I 20. Cu papucii scirtziind Cu poalelen vint batind... Ea la apa sa ducea. BIBICESCU P. P. 263. 2. (Despre animale mai ales despre insecte) A scoate sunete ascutzite asemanatoare cu scirtziitul produs prin frecare. [Insectele] se strecoara prin ierburi tziuind scirtziind fluierind shuierind. ODOBESCU S. III 19. ◊ Tranz. Un pitzigoi veni deasupra capului lui acoperit cu palaria pleoshtita scirtziindushi necontenit cintecul. SADOVEANU O. VIII 126. 3. Fig. A cinta prost scotzind sunete stridente dintrun instrument muzical cu coarde. Scirtziia din vioara un lautar in partea dinspre fund. PAS L. II 242. ♦ A scrie greu mishcind anevoie tocul pe hirtie. SHi incepu sa scirtziie inainte intrun registru cun condei cu penitza mare galbena. SADOVEANU P. S. 86. Bira mai are de scirtziit cu condeiul prin condici. id. A. L. 138. ♦ (Familiar despre mecanisme p. ext. despre actziuni activitatzi intreprinderi) A nu functziona cum trebuie a merge prost greu. (Impersonal) TZio garantez eu... La inceput scirtziie. O saptamina o luna un an... Pe urma deodata incepe satzi bata vintul in pupa shi atunci... te duce de nu te mai ajunge nimeni din urma. C. PETRESCU C. V. 53. ♦ (Familiar despre oameni) A o duce rau cu sanatatea. Babatia lui de la o vreme incoace nu shtiu ce avea k incepuse a scirtzii; ba co doare ceea ba co doare ceea. CREANGA P. 111. Prez. ind. shi: scirtziiesc (SBIERA P. 2). Variante: scirtzaí (C. PETRESCU I. I 9) vb. IV.[1]
- In original a 2a varianta (scirtzií) lipseshte la sfarshitul def.; este insa mentzionata in cuprinsul acesteia. — LauraGellner
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
scartzaì v. 1. a scoate un sunet ascutzit: usha neunsa scartzae; 2. fam. a canta prost din vioara. [Onomatopee].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
scírtziĭ shi (rar) círtziĭ a i v. intr. (d. scirtz bg. kŭrkam shi skŭrcam ung. karcolni. V. scrishnesc). Scot un sunet particular din pricina k nu alunec cum face arcushu pe coarda osia neunsa balamaŭa penitza pe hirtie sh.a.: poarta scirtziise k sa nu maĭ scirtziĭe o lasa (Rebr. 2 230). V. tr. Fac sa scirtziĭe: nu shtiŭ cine a scirtziit usha. Fig. Cint prost din vioara (tr. shi intr.). Roata scirtziĭe cutare face gura k sa ungi osia (saĭ daĭ parale). V. zdranganesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
scartzaí (a ~) vb. ind. prez. 1 shi 2 sg. scartzai 3 scartzaie imperf. 3 sg. scartzaiá; conj. prez. 3 sa scartzaie; ger. scartzaínd
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
scartzaí vb. ind. shi conj. prez. 1 shi 2 sg. scartzai 3 sg. shi pl. scartzaie imperf. 3 sg. scartzaiá; ger. scartzaínd
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
scirtzii (ind. prez. 1 sg. scirtzii 3 sg. shi pl. scirtziie)
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
scartzaiu tzae 3 tzaiam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
SCARTZAÍ vb. 1. (inv.) a prasni. (Ce ~ acolo?) 2. a parai. (Dushumeaua ~.) 3. a scrashni. (Cheia ~ in broasca.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
SCIRTZII vb. 1. (inv.) a prisni. (Ce ~ acolo?) 2. a pirii. (Dushumeaua ~.) 3. a scrishni. (Cheia ~ in broasca.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
scartzai scartzai v. i. 1. a canta prost strident la un instrument muzical cu coarde 2. (d. actziuni activitatzi intreprinderi) a progresa greu / anevoie a nu functziona cum trebuie 3. (d. o afirmatzie) a nu fi plauzibila
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
verb (VT343) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (VT343) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (VT346) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
scartzai, scartzaiverb
- 1. A produce (prin frecare deplasare din cauza greutatzii etc.) un zgomot ascutzit strident neplacut. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Zapada i scirtziia sub opinci iar el cinta. DUMITRIU N. 200. DLRLC
- Cumpenele fintinilor se lasau shi se ridicau necontenit scirtziind. SADOVEANU O. VII 237. DLRLC
- Ar fi ieshit in ulitza dar i era frica sa nu scirtziie portitza. REBREANU I. 41. DLRLC
- Taci frate... catzi scirtziie gitul k o roata de car. ALECSANDRI T. I 290. DLRLC
- 1.1. (Despre vehicule incarcate cu poveri) A merge a inainta cu greu (facand un zgomot strident). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Care cu grine... scirtziiau toamna spre shlepurile de pe Dunare. DUMITRIU B. F. 72. DLRLC
- Carele cu piine scirtziiau spre satele muntzilor. C. PETRESCU S. 197. DLRLC
- Greu sa duci munca... cu car care scirtziie din toate incheieturile shi sta sa se rupa sub incarcatura. STANCU D. 229. DLRLC
-
- 1.2. (Despre incaltzaminte) A produce (in timpul mersului) un zgomot ascutzit caracteristic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Pashi indesat pe trotuar cu ghetele de piele de bizon care scirtziiau in noaptea sonora. C. PETRESCU I. I 20. DLRLC
- Cu papucii scirtziind Cu poalelen vint batind... Ea la apa sa ducea. BIBICESCU P. P. 263. DLRLC
-
- Pana a geme boii scartzaie carul se spune cand in loc sa se planga cei care trudesc se plang cei care profita de pe urma trudei acestora. DLRLC
- A unge osia k sa nu scartzaie (carul) = mitui. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: mitui
- A scartzai usha cuiva = a starui pe langa cineva cu insistentze plictisitoare. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: starui
- Mie nu mio scirtziit nime usha pinan ziua de astazi cum o scirtzii tu la altele berbantule! HOGASH DR. II 93. DLRLC
-
-
- 2. A canta prost strident dintrun instrument muzical cu coarde. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Scirtziia din vioara un lautar in partea dinspre fund. PAS L. II 242. DLRLC
- Scartzaie o melodie. DEX '09 DEX '98
- 2.1. A scrie greu mishcand anevoie (shi apasat) tocul pe hartie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- SHi incepu sa scirtziie inainte intrun registru cun condei cu penitza mare galbena. SADOVEANU P. S. 86. DLRLC
- Bira mai are de scirtziit cu condeiul prin condici. SADOVEANU A. L. 138. DLRLC
-
-
- 3. (Despre insecte) A scoate sunete ascutzite asemanatoare cu scartzaitul produs prin frecare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- [Insectele] se strecoara prin ierburi tziuind scirtziind fluierind shuierind. ODOBESCU S. III 19. DLRLC
- Un pitzigoi veni deasupra capului lui acoperit cu palaria pleoshtita scirtziindushi necontenit cintecul. SADOVEANU O. VIII 126. DLRLC
-
- 4. (Despre actziuni activitatzi intreprinderi) A progresa greu anevoie; a nu functziona cum trebuie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- TZio garantez eu... La inceput scirtziie. O saptamina o luna un an... Pe urma deodata incepe satzi bata vintul in pupa shi atunci... te duce de nu te mai ajunge nimeni din urma. C. PETRESCU C. V. 53. DLRLC
- 4.1. (Despre oameni) A nu se simtzi bine a o duce rau cu sanatatea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Babatia lui de la o vreme incoace nu shtiu ce avea k incepuse a scirtzii; ba co doare ceea ba co doare ceea. CREANGA P. 111. DLRLC
-
-
- comentariu Prezent indicativ shi: scartzaiesc. DLRLC
etimologie:
- Scartz + sufix ai. DEX '09 DEX '98