SCIRTZIÍ scírtzii vb. IV. Intranz. (Mai ales la pers. 3) 1. A produce prin frecare (involuntara) un zgomot ascutzit strident. Zapada i scirtziia sub opinci iar el cinta. DUMITRIU N. 200. Cumpenele fintinilor se lasau shi se ridicau necontenit scirtziind. SADOVEANU O. VII 237. Ar fi ieshit in ulitza dar i era frica sa nu scirtziie portitza. REBREANU I. 41. Pina a geme boii scirtziie carul se spune cind in loc sa se plinga cei care trudesc se pling cei care profita de pe urma trudei acestora. (Fig.) Taci frate... catzi scirtziie gitul k o roata de car. ALECSANDRI T. I 290. ◊ Expr. A unge osia k sa nu scirtziie (carul) = a plati cu vorbe de magulire sau mai ales cu plocoane bunavointza aceluia de care depinzi sau care sar putea impotrivi in mod samavolnic dorintzelor tale. (Tranz.) A scirtzii usha cuiva = a starui (pe linga cineva) cu insistentze repetate shi plictisitoare. (Atestat in forma scirtzii) Mie nu mio scirtziit nime usha pinan ziua de astazi cum o scirtzii tu la altele berbantule! HOGASH DR. II 93. ♦ (Despre vehicule incarcate cu poveri mari) A merge a inainta cu greu. Care cu grine... scirtziiau toamna spre shlepurile de pe Dunare. DUMITRIU B. F. 72. Carele cu piine scirtziiau spre satele muntzilor. C. PETRESCU S. 197. ◊ (In contexte figurate) Greu sa duci munca... cu car care scirtziie din toate incheieturile shi sta sa se rupa sub incarcatura. STANCU D. 229. ♦ (Despre incaltzaminte) A produce un zgomot ascutzit caracteristic. Pashi indesat pe trotuar cu ghetele de piele de bizon care scirtziiau in noaptea sonora. C. PETRESCU I. I 20. Cu papucii scirtziind Cu poalelen vint batind... Ea la apa sa ducea. BIBICESCU P. P. 263. 2. (Despre animale mai ales despre insecte) A scoate sunete ascutzite asemanatoare cu scirtziitul produs prin frecare. [Insectele] se strecoara prin ierburi tziuind scirtziind fluierind shuierind. ODOBESCU S. III 19. ◊ Tranz. Un pitzigoi veni deasupra capului lui acoperit cu palaria pleoshtita scirtziindushi necontenit cintecul. SADOVEANU O. VIII 126. 3. Fig. A cinta prost scotzind sunete stridente dintrun instrument muzical cu coarde. Scirtziia din vioara un lautar in partea dinspre fund. PAS L. II 242. ♦ A scrie greu mishcind anevoie tocul pe hirtie. SHi incepu sa scirtziie inainte intrun registru cun condei cu penitza mare galbena. SADOVEANU P. S. 86. Bira mai are de scirtziit cu condeiul prin condici. id. A. L. 138. ♦ (Familiar despre mecanisme p. ext. despre actziuni activitatzi intreprinderi) A nu functziona cum trebuie a merge prost greu. (Impersonal) TZio garantez eu... La inceput scirtziie. O saptamina o luna un an... Pe urma deodata incepe satzi bata vintul in pupa shi atunci... te duce de nu te mai ajunge nimeni din urma. C. PETRESCU C. V. 53. ♦ (Familiar despre oameni) A o duce rau cu sanatatea. Babatia lui de la o vreme incoace nu shtiu ce avea k incepuse a scirtzii; ba co doare ceea ba co doare ceea. CREANGA P. 111. Prez. ind. shi: scirtziiesc (SBIERA P. 2). Variante: scirtzaí (C. PETRESCU I. I 9) vb. IV.^[1]