17 definitzii pentru praji
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relatzionale (3)
- etimologice (1)
- specializate (1)
- argou (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
PRAJÍ prajesc vb. IV. 1. Tranz. A supune un aliment actziunii focului (de obicei in grasime incinsa) pentru al face comestibil sau pentru al prelucra. ♦ Tranz. shi refl. A (se) distruge sau a (se) degrada prin foc a (se) arde. ♦ Tranz. shi refl. Fig. A (se) chinui a (se) framanta. 2. Refl. (Fam.; despre oameni) A se expune la caldura soarelui sau a focului (pentru a se incalzi a se bronza etc.). ◊ Expr. (Tranz.; fam.) Ashi praji burta la soare = a nu face nimic a lenevi. 3. Tranz. A incalzi minereurile in cuptoare speciale la o temperatura inferioara temperaturii de topire pentru a le usca shi a le purifica sau pentru a le face mai ushor de tratat prin operatzii metalurgice ulterioare. Din sl. pražiti.
PRAJÍ prajesc vb. IV. 1. Tranz. A supune un aliment actziunii focului (de obicei in grasime incinsa) pentru al face comestibil sau pentru al prelucra. ♦ Tranz. shi refl. A (se) distruge sau a (se) degrada prin foc a (se) arde. ♦ Tranz. shi refl. Fig. A (se) chinui a (se) framanta. 2. Refl. (Fam.; despre oameni) A se expune la caldura soarelui sau a focului (pentru a se incalzi a se bronza etc.). ◊ Expr. (Tranz.; fam.) Ashi praji burta la soare = a nu face nimic a lenevi. 3. Tranz. A incalzi minereurile in cuptoare speciale la o temperatura inferioara temperaturii de topire pentru a le usca shi a le purifica sau pentru a le face mai ushor de tratat prin operatzii metalurgice ulterioare. Din sl. pražiti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de oprocopiuc
- actziuni
praji [At: CORESI EV. 367 / Pzi: ~jesc 3 (irg) ~jashte / E: slv пражити] 1 vt A supune un aliment actziunii focului de obicei in grasime incinsa pentru al face comestibil Si: a frige. 2 vi (Rar; ie) A io ~ A incerca sa faca un rau cuiva. 3 vi (Rar; iae) A pune cuiva gand rau. 45 vtr (Fig) (A face sa sufere sau) a suferi o durere sufleteasca violenta. 6 vt (Gmtz) A distruge prin foc. 7 vr (Rar) A se usca din cauza arshitzei. 89 vtr (Fig; fam) A (se) pacali. 1011 vtr (Fig; fam) A (se) inshela. 1213 vt (Rel; inv) (A tortura sau) a ucide cu focul. 14 vr (D. oameni) A se expune la caldura focului ori la razele soarelui pentru a se incalzi a se bronza etc. 15 vr (Ie) Ashi ~ burta la soare A nu face nimic Si: a lenevi. 16 vr (Irg) A se usca la soare. 17 vt (Teh) A efectua operatzia de prajire (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
PRAJÍ prajesc vb. IV. 1. Tranz. A expune (un aliment) la caldura focului (in special in grasimi) shi al face comestibil. V. frige coace. A praji cafea. ▭ Doftorii satului... erau la noi acasa shi prajeau pe foc intrun ceaun mare nishte hoshtine cu sau. CREANGA A. 15. ◊ Refl. Scotzind prajitura din calup puneo in cuptor singura sa se mai prajeasca. La TDRG. ◊ Fig. (Cu privire la oameni) A chinui a tortura. A mers asha cit a mers pina ia dat in cap cocoanei santoarca foaia sal prajeasca shi pe alta parte; sa prefacut cal teme k e zuliara. CARAGIALE O. III 33. 2. Refl. (Despre oameni) A se expune la caldura soarelui sau a focului (pentru a se incalzi). Se prajeau la soare shi se mishcau prin mil salungau pe prund pina sub boltzile de rachita. SADOVEANU O. VIII 135. O baba shade pe prispa... prajinduse la soare. REBREANU I. 10. ◊ Fig. In fatza noastra se ridica muntzi salbatici care se prajesc la soare de la inceputul lumii. ALECSANDRI O. P. 350. (Tranz.) Vreo doua vapoare de marfa acostate la cheiul vechi de piatra ishi prajeau la soare trupurile uriashe. BART S. M. 59. ◊ Expr. Ashi praji burta la soare = a nu face nimic a lenevi. Ucenicul... era harnic harnic grozav de toata ziua ishi prajea burta la soare. La TDRG. 3. Tranz. A incalzi minereurile in cuptoare speciale la o anumita temperatura inferioara temperaturii de topire pentru a le modifica compozitzia chimica shi a le face mai ushor de tratat prin operatzii metalurgice ulterioare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
A PRAJÍ ~ésc tranz. 1) (alimente) A prepara supunand actziunii focului in tigaie sau in ceaun (cu sau fara grasime). ~ peshte. 2) (minereuri) A incalzi pana la o temperatura mai joasa decat cea de topire (in vederea uscarii sau a prelucrarii ulterioare). /<sl. pražiti
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE PRAJÍ ma ~ésc intranz. (despre persoane) A se expune actziunii unei calduri puternice; a se arde. ~ la soare. /<sl. pražiti
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
prajì v. 1. a coace carne pe gratar pe carbuni; 2. a fierbe in unt; 3. a arde frigand: a praji cafea. [Slav. PRAJITI a frige].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
prajésc v. tr. (vsl. pražiti prŭžiti a frige prŭga pirga sirb. pržiti nsl. pražiti a frige; rus. prĕážiti a praji; ung. parázsolni pörzsölni a frige párgolni a praji perzselni pergelni a frige. V. praja pirga pirjol shi frig 2). Frig intr’o tingire (tigaĭe tava) in unt orĭ in untdelemn vorbind de friptura saŭ unele prajiturĭ saŭ frig intr’un vas uscat (numit frigare saŭ prajitoare) vorbind de cafea nahut sh. a.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
prají (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. prajésc imperf. 3 sg. prajeá; conj. prez. 3 sa prajeásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
prají vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. prajésc imperf. 3 sg. prajeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. prajeásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
praji (conj. prajeasca)
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
PRAJÍ vb. 1. a frige. (A ~ un aliment in ulei.) 2. v. bronza.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
PRAJI vb. 1. a frige. (A ~ un aliment in ulei.) 2. a (se) arde a (se) bronza a (se) innegri a (se) pirli (inv. shi reg.) a (se) pali. (Se ~ la soare la mare.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
praji vb. v. ADEMENI. AMAGI. INCINTA. INSHELA. MINTZI. MOMI. PACALI. PROSTI. PURTA. TRISHA. USCA. ZBICI. ZVINTA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
prají (prajésc prajít) vb. 1. A frige. 2. A (se) arde. 3. A (se) inshela. Mr. parjescu parjire megl. prajǫs prajiri. Sl. pražiti (Miklosich Lexicon 656; Cihac II 285; Graur BL VI 167) cf. bg. parža slov. pražiti cr. peržiti alb. përžis mag. perzselni. Der. prajeala (Munt. var. Olt. prajila) s. f. (prajire rintash aliment prajit); prajitoare s. f. (aparat de prajit cafea); prajitorie s. f. (prajire); prajitura s. f. (placinta aliment dulce din faina; prajeala).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
PRAJÍ vb. IV. In gastronomie mod de a prepara un aliment mai ales carne prin introducere in grasime incinsa; in expr. a praji in tigaie sau la tigaie = a praji in putzina grasime ulei sau unt in special piese mici de carne sau legume la foc viu (sin. a sota); a praji in baie de grasime = a praji prin imersiune totala in grasime incinsa un aliment natur pane sau invelit in aluat; v. a cali.
- sursa: DGE (2003)
- adaugata de gal
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
praji prajesc I. v. t. a pacali a inshela II. v. r. 1. a se pacali a fi inshelat. 2. (tox.) a se droga.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a se praji la lumanare expr. (adol. stud.) a muri.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (VT403) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
praji, prajescverb
- 1. A supune un aliment actziunii focului (de obicei in grasime incinsa) pentru al face comestibil sau pentru al prelucra. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: frige
- A praji cafea. DLRLC
- Doftorii satului... erau la noi acasa shi prajeau pe foc intrun ceaun mare nishte hoshtine cu sau. CREANGA A. 15. DLRLC
- Scotzind prajitura din calup puneo in cuptor singura sa se mai prajeasca. La TDRG. DLRLC
- 1.1. A (se) distruge sau a (se) degrada prin foc a (se) arde. DEX '09 DEX '98sinonime: arde
-
- A mers asha cit a mers pina ia dat in cap cocoanei santoarca foaia sal prajeasca shi pe alta parte; sa prefacut cal teme k e zuliara. CARAGIALE O. III 33. DLRLC
-
-
- 2. (Despre oameni) A se expune la caldura soarelui sau a focului (pentru a se incalzi a se bronza etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: bronza
- Se prajeau la soare shi se mishcau prin mil salungau pe prund pina sub boltzile de rachita. SADOVEANU O. VIII 135. DLRLC
- O baba shade pe prispa... prajinduse la soare. REBREANU I. 10. DLRLC
- In fatza noastra se ridica muntzi salbatici care se prajesc la soare de la inceputul lumii. ALECSANDRI O. P. 350. DLRLC
- Vreo doua vapoare de marfa acostate la cheiul vechi de piatra ishi prajeau la soare trupurile uriashe. BART S. M. 59. DLRLC
- Ashi praji burta la soare = a nu face nimic. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: lenevi
- Ucenicul... era harnic harnic grozav de toata ziua ishi prajea burta la soare. La TDRG. DLRLC
-
-
- 3. A incalzi minereurile in cuptoare speciale la o temperatura inferioara temperaturii de topire pentru a le usca shi a le purifica sau pentru a le face mai ushor de tratat prin operatzii metalurgice ulterioare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- pražiti DEX '98 DEX '09