FRAMANTÁ framant vb. I. 1. Tranz. A preface aluatul intro masa omogena apasandul shi amestecandul. ◊ Expr. A framanta pamantul = a bate pamantul cu picioarele prin lovituri puternice shi repetate. ♦ A lovi indelung shi repetat (cu pumnii sau cu picioarele) o persoana trantita la pamant a calca in picioare. 2. Tranz. Fig. A examina indelung shi in detaliu o idee un plan etc. ♦ (Despre stari sufleteshti sentimente etc.) A nelinishti a preocupa. ♦ Tranz. shi refl. Ashi supune mintea la eforturi. ♦ Tranz. shi refl. A (se) mishca puternic; a (se) agita. ♦ Refl. (Despre fiintze) A umbla incolo shi incoace a nu avea astampar. ♦ Tranz. A invarti a rasuci un obiect in mana. ◊ Expr. Ashi framanta mainile = a manifesta o mare nelinishte o tulburare prin frecarea puternica a mainilor. Lat. *fragmentare.

framanta [At: BIBLIA (1688) ap. TDRG. / V: ~ata / Pzi: framant / E: ml *fragmentare] 1 vt A preface aluatul intro masa omogena apasandul shi amestecandul Si: (ivp) a farama (9) (irg) a soage (Ban) a franturi. 2 vt (Pop; ie) Femeia ce nu voieshte sa ~te toata ziua cerne Se spune despre cei care nedorind sa realizeze o actziune acorda o atentzie prea mare preparativelor acesteia. 3 vt (Iae) Se spune despre oamenii leneshi care amana realizarea unei actziuni. 4 vt (Pex) A omogeniza o masa semisolida prin presare shi amestecare. 5 vt (Pop) A frictziona. 6 vt (Pop) A face masaj. 7 vt A rasuci un obiect in mana. 8 vt (Ie) A ~ pamantul A bate pamantul cu picioarele prin lovituri puternice shi repetate. 9 vt A lovi indelung shi repetat (cu pumnii sau cu picioarele) o persoana trantita la pamant Si: a calca in picioare. 10 vt (Fig; d. un sentiment un gand o boala etc.) A chinui pe cineva. 11 vim (Ivp; ie) A ~ la inima A avea colici. 12 vt (Fig; c. i. o idee un plan un gand) A examina amanuntzit shi in detaliu. 13 vt (Ie) Ashi ~ mintea (sau capul sau creierul) A se gandi intens pentru a solutziona o problema Si: ashi bate capul. 1415 vtr A (se) mishca puternic. 1617 vtr A (se) agita. 18 vr (D. fiintze) A umbla incoace shi incolo Si: a nu avea astampar. 19 vr (Adesea complinit de „cu gandul” „cu mintea” „cu firea”) A fi preocupat intens shi chinuitor de ceva Si: a se intrece cu firea. 20 vr A se consuma foarte mult sufleteshte. 21 vt (Ie) Ashi ~ mainile A manifesta o mare nelinishte o tulburare prin frecarea puternica a mainilor. 22 vt (Poetic) A tulbura. 23 vt (Poetic) A strabate.

FRAMANTÁ framant vb. I. 1. Tranz. A preface aluatul intro masa omogena apasandul shi amestecandul. ◊ Expr. A framanta pamantul = a bate pamantul cu picioarele prin lovituri puternice shi repetate. ♦ A lovi indelung shi repetat (cu pumnii sau cu picioarele) o persoana trantita la pamant a calca in picioare. 2. Tranz. Fig. A examina amanuntzit shi in detaliu o idee un plan etc. ♦ Tranz. shi refl. Ashi supune mintea le eforturi. ♦ Tranz. shi refl. A (se) mishca puternic; a (se) agita. ♦ Refl. (Despre fiintze) A umbla incolo shi incoace; a (se) agita. ♦ Refl. (Despre fiintze) A umbla incolo shi incoace a nu avea astampar. ♦ Tranz. A invarti a rasuci un obiect in mana. ◊ Expr. Ashi framanta mainile = a manifesta o mare nelinishte o tulburare prin frecarea puternica a mainilor. Lat. fragmentare.

A FRAMANTÁ framant tranz. 1) (aluat lut etc.) A amesteca indelung apasand (pentru a obtzine o masa omogena). 2) (mintea) A supune unui efort (pentru a rezolva o problema grea). 3) fig. A supune unei actziuni din afara facand sa se amestece. 4) A face sa se framante. /<lat. fragmentare

A SE FRAMANTÁ ma framant intranz. 1) A se mishca incolo shi incoace (din neastampar); a nu sta locului; a se zvarcoli; a se agita. 2) fig. A fi cuprins de nelinishte; a se ingrijora; a se agita; a se nelinishti. /<lat. fragmentare

framantà v. 1. a amesteca faina cu apa shi a face aluat: a framanta paine; 2. a calca cu picioarele: caii ’n neastampar framanta ’n loc pamantul AL. 3. a simtzi durere la inima; 4. a agita: viscolul framanta lumea AL.; fig. gandireami fara preget in munci am framantat GR. AL.; a se framanta cu firea a chibzui in nelinishte. [Lat. FERMENTARE].

FRAMINTÁ framínt vb. I. Tranz. 1. (Folosit shi absolut; cu privire la aluaturi sau la piine in cursul procesului de fabricatzie) A apasa cu miinile amestecind bine spre a transforma intro masa uniforma. Cine nu va sa framinte toata ziua cerne zice proverbul. BOLLIAC O. 54. Framintata sha dospit SHi cuptorul la umplut SHi colacii au crescut. ANT. LIT. POP. I 623. Spunei tu maicutzei mele Pine sa nu mai framinte. JARNÍKBIRSEANU D. 172. ◊ Fig. (Cu aluzie la actziunea de amestecare) Eram deabia la jumatate calea; conacul lui HagiPancu era inca departe shi Harap framinta apa shi noroiul pina la genunchi. GALACTION O. I 79. Pamintul acesta este framintat cu singele moshilor shi al stramoshilor noshtri! BALCESCU O. I 186. ◊ A framinta pamintul = a bate pamintul cu piciorul prin lovituri puternice shi repetate. Fetele jucau ushurel fara sa zimbeasca cu genele plecate; iar flacaii framintau pamintul se rasuceau pe loc bateau din calciie tactul horii shi strigau. SADOVEANU O. I 73. Ei framintau pamintul sub un briu sau o batuta nebuna. HOGASH DR. II 180. Caiin neastimpar framintan loc pamintul. ALECSANDRI P. A. 144. ♦ A lovi de repetate ori o persoana trintita la pamint. Trinteshte baba in mijlocul casei shio framinta cu picioarele. CREANGA P. 13. Nu lam framintat nu lam zdrobit subt picioarele mele pe omul acesta! NEGRUZZI S. III 301. 2. Fig. (Cu privire la ginduri idei planuri) A examina pe toate partzile. A gindit a framintat singur lung cele spuse. CAMIL PETRESCU T. II 59. Lucra nu lucra K toata ziua Din ochi masura Gindushi framinta. TEODORESCU P. P. 462. ♦ (Cu privire la cap sau minte considerate k sediu al gindurilor) A supune unor eforturi unor sfortzari. Tot framintindumi mintea sa shtiu cum a venit... am adormit. ISPIRESCU L. 300. Imi bateam capul shi minteami framintam. NEGRUZZI S. II 233. Neavind ce sa fac imi framint capul cu ginduri de tot felul. RUSSO O. 136. ◊ Refl. De vreo trei zile ma tot framint cu mintea... K o fiaran cushca umblu de colocolo. VLAHUTZA O. A. 493. Toata noaptea cea dinainte de plecare pina sau revarsat zorile mam framintat cu gindul fel shi chip. CREANGA A. 122. ♦ (Despre stari sufleteshti shi despre cauzele exterioare ale starilor sufleteshti) A nelinishti a preocupa a agita a ingrijora. El cishtiga atit cit existentzai sa nul framinte. PAS Z. I 95. Polixenia ramasese cu o parere de rau care o framinta zilnic. BASSARABESCU V. 11. Nici vreau sa shtiu de ce te doare De grijile ce te framinta. VLAHUTZA O. A. 29. Radu iutencaleca... Nebaut shi nemincat De dor mare framintat. ALECSANDRI P. P. 197. ◊ Refl. Framintinduse de mihnire se gindea ce sa raspunza el imparatesei. ISPIRESCU L. 109. Nu sint de parere k trebuie sa te framintzi asha tare cu firea. ODOBESCU S. III 48. 3. A mishca puternic a agita. Alte vinturi proaspete framinta Codrii tineri. BENIUC V. 80. Vintul i framinta poalele mantalei. CAMILAR TEM. 6. Roata framinta apa shi valuri mici veneau la mal. DUNAREANU CH. 48. ◊ Fig. Itzi gingureshte glasul Vorbe sa framinte. COSHBUC P. II 270. Viscolul framinta lumea! ALECSANDRI P. A. 113. ◊ Refl. (Despre lucruri vazute in mishcare) Pe cer se framinta norii gonitzi spre apus. STANCU D. 23. Pe cind Mureshul curge linishtit printre coline Oltul se framinta se intoarce din drum. BOGZA C. O. 11. Trenul trecu vuind peste podul alb shi salciile de dedesubt se framintara k smulse de furtuna. C. PETRESCU S. 33. Izbind sor framinta Eternele valuri. EMINESCU O. I 225. ◊ Refl. Fig. Inima i se framinta intro emotzie aproape dureroasa. REBREANU P. S. 22. Se framinto lumen mintei Can adincul unei mari. VLAHUTZA O. A. 168. ♦ Refl. (Despre fiintze) A se mishca de colo pina colo sau incolo shi incoace a nu avea astimpar; a se agita. Un cal parea k se framinta in zabale batind pamintul uscat cu copitele. SADOVEANU O. VII 28. Se framinta sucit de parca avea un pumnal intre umeri. CAMIL PETRESCU N. 152. Lautarii... se framintau mai abitir k jucatorii mutinduse de icicolo indemninduse unul pe altul. REBREANU R. I 125. Toata ziua era in picioare se framinta cautindushi de lucru de la un pat la altul. BART E. 313. ♦ A invirti a rasuci (un obiect) in mina. Se juca Zarinca framintind crengutza de salcie intre degete. STANCU D. 11. ◊ (In unele constructzii fixe) Ashi framinta miinile = ashi freca miinile puternic shi repetat (sub stapinirea unei stari sufleteshti puternice). Ishi framinta miinile nelinishtit parcai lipsea ceva. CAMILAR TEM. 15. ♦ A frictziona a face masaj. Ne ashaza cu capul in poala ei ne trage pe la timple ne trage pe la grumaz apoi ne framinta incheieturile miinilor degetele. STANCU D. 276.

framínt a á v. tr. (d. lat. fermentare a fermenta maĭ degraba de cit de la fragmentare a fragmenta). Amestec invirtesc maĭ ales vorbind despre aluat k sa faca o pasta omogena. Calc mult: oameniĭ shi caiĭ framinta noroĭu drumurilor. Fig. Agit turmentez chinuĭesc: rascoala framinta satu grijile framinta oameniĭ. V. refl. Ma agit ma chinuĭesc: nu va maĭ framintatzĭ k nu vetzĭ reushi! Imĭ framint capu imĭ bat capu ma chinuĭesc cugetind. Imĭ framint inima ma consum de intristare. Imĭ framint minile imĭ fring minile imĭ impreun minile agitindule de mare nelinishte de ingrijorare. Ma framint cu firea chibzuĭesc mult in mine.

framantá (a ~) vb. ind. prez. 3 framanta

framantá vb. ind. prez. 1 sg. framant 3 sg. shi pl. framanta

FRAMANTÁ vb. 1. a plamadi (reg.) a zolga a zoli (inv.) a soage. (A ~ aluatul.) 2. a invarti a rasuci a suci. (~ batista in mana.) 3. v. agita. 4. v. forfoti. 5. v. zbuciuma. 6. a se chinui a se consuma a se zbate a se zbuciuma (reg.) a se marghioli (Bucov.) a se frasui (fig.) a se sfarama. (Se ~ toata ziua sa...) 7. v. zvarcoli. 8. v. stradui. 9. v. ingrijora. 10. v. chinui. 11. v. obseda.

A se framanta ≠ a se linishti

FRAMINTA vb. 1. a plamadi (reg.) a zolga a zoli (inv.) a soage. (A ~ aluatul.) 2. a invirti a rasuci a suci. (~ batista in mina.) 3. a (se) agita a clocoti a fremata a (se) involbura a (se) zbate a (se) zbuciuma (inv. shi reg.) a salta (inv.) a (se) salbatici. (Apele crescute se ~ in matca.) 4. a se agita a colcai a (se) foi a forfoti a furnica a mishui a mishuna a roi a viermui (pop.) a bijbii (inv. shi reg.) a jimi (reg.) a fojgai a vishca (prin Transilv.) a shovirca (Olt.) a se varzui (Ban.) a vermeti (fam.) a se fitzii a se vinzoli. (Lumea se ~ pe strazi.) 5. a se agita a se nelinishti a se zbuciuma a se zvircoli (Mold. shi Bucov.) a se cioshmoli. (Nu te mai ~ atita!) 6. a se chinui a se consuma a se zbate a se zbuciuma (reg.) a se marghioli (Bucov.) a se frasui (fig.) a se sfarima. (Se ~ toata ziua sa...) 7. a se zbate a se zbuciuma a se zvircoli (pop.) a se bate (inv. shi reg.) a se ticai. (Sa ~ toata noaptea in ashternut.) 8. a se canoni a se cazni a se chinui a se fortza a se munci a se necaji a se osteni a se sfortza a se sili a se stradui a se trudi a se zbate a se zbuciuma (inv. shi pop.) a (se) nevoi (pop.) a se sirgui (reg.) a se verpeli (Mold.) a se stradanui (inv.) a se invalui a nasli a (se) osirdnici a (se) osirdui a se volnici (fig.) a se sfarima. (Se ~ sa rezolve problema.) 9. a (se) alarma a (se) intriga a (she) ingrijora a (se) nelinishti a (se) speria a (se) tulbura (livr.) a (se) impacienta (reg.) a (se) ingrija a (se) ingriji a (se) larmui. (Il ~ intirzierea lui.) 10. a chinui a consuma a munci (fig.) a apasa a macina a mushca a roade. (Il ~ o dragoste neimpartashita.) 11. a chinui a obseda a persecuta a preocupa a tortura a urmari (fig.) a roade a tiraniza. (Il ~ un gind.)

framintá (t at) vb. 1. A preface aluatul intro masa omogena. 2. A amesteca. 3. A bate a lovi. 4. A chinui a munci. Mr. frimintu frimintare megl. frimint. Lat. fermentāre (Byhan 48; Meyer Alb. St. IV 53; Giuglea Dacor. III 576; Rosetti I 167). Evolutzia semantica trebuie sa se explice prin confuzia a doua faze succesive in facerea piinii confuzie fireasca intrucit drojdia care produce dospirea se adauga in timpul framintarii. Pushcariu ZRPh. XXXIII 233; Pushcariu Dacor. I 415; Pushcariu 641; CandreaDens. 631; REW 3473; Capidan Meglen. 130 shi DAR prefera sa plece de la fragmentāre; insa aceasta solutzie pare mai putzin probabila caci framintatul nu incearca sa „fragmenteze” sau sa separe in particule ci dimpotriva sa lege shi sa uneasca aceste particule intro masa. Der. framintator adj. (care framinta; nelinishtitor); framintatura s. f. (aluat; framintare).