necaji [At: BIBLIA (1688) 91²/1 / V: (pop) na~ (nob) ~cashi^[1] / Pzi: ~jesc (reg) nacaj / E: slv наказати накажѫ „a pedepsi” „a aviza”] 1 vt (Inv) A supune la suferintze fizice sau morale. 2 vt (Spc) A face cuiva un rau o nedreptate. 3 vr A suferi din punct de vedere fizic sau moral. 4 vr A depune eforturi mari pentru realizarea unui scop Si: a se cazni a se trudi (reg) a se canoni. 5 vi (Pop) A trai in conditzii grele. 6 vt A nemultzumi. 78 vt A (se) supara. 9 vt A deranja. 10 vr A protesta. 11 vt (Rar) A face in ciuda. 12 vt (Rar) A starni invidia cuiva. 13 vt A nu lasa in pace pe cineva Si: a hartzui a urmari (reg) a zadari. 1415 vtrr A (se) agasa. 16 vt A tachina.

NECAJÍ necajesc vb. IV. 1. Tranz. A pricinui (cuiva) un necaz o suparare; a face cuiva singe rau a minia a supara a irita a amari. Blestemul parintzilor care nui asculta ci i tot necajea a facuto sa fie gheonoaie. ISPIRESCU L. 4. Tu ai fost bun de calugarit iar nu de trait in lume sa necajeshti oamenii shi sa chinuieshti nevasta shi copiii. CREANGA P. 47. ♦ A nu lasa (pe cineva) in pace; a sicii a tachina. Atzi necajit intro zi prin gard un paun care sanfoiat pe data. PAS Z. I 47. Se gasea insa din cind in cind cite un om care neavind alta treaba se lega de el shil necajea. SLAVICI O. I 227. ♦ Refl. A se enerva a se minia. Cu cit se vedea mai neindeminatic cu atit se necajea mai rau. VLAHUTZA O. A. 111. Se necajea pentru cal durea inima cind vedea k nu se silesc copiii la invatzatura. GHICA S. A. 71. Ce bade teai necajit? SHi eu numa iam glumit! JARNÍKBIRSEANU D. 77. 2. Refl. Ashi da osteneala a se trudi a se cazni. Pushcashii se necajeau sa scoata un polobocel de vin. SADOVEANU O. I 68. Dupa ce neam necajit pe drum doua zile shi doua noptzi cind sagiungem la gazda... ne fug surugiii. ALECSANDRI T. I 120. ◊ Intranz. (Rar) Vai de mama cu feciori! Necajeshte Pinai creshte Imparatui cataneshte. BIBICESCU P. P. 124. Varianta: nacají (CREANGA A. 23 ALECSANDRI T. I 112 HODOSH P. P. 207) vb. IV.

A NECAJÍ ~ésc tranz. 1) (persoane) A deranja cu repetarea insistenta a aceluiashi lucru; a pisa; a plictisi. 2) (fiintze) A supune unor chinuri (fizice); a chinui. /Din necaz

A SE NECAJÍ ma ~ésc intranz. 1) A depune multa truda; a se stradui din rasputeri; a se osteni; a se chinui; a se obosi; a se munci; a se cazni. 2) A fi cuprins de suparare de necaz; a se supara; a se enerva. /Din necaz

necajì v. a (se) supara foarte. [Slav. NAKAZITI a pedepsi a aviza].

nacaji v vz necaji

necashi^[1] v vz necaji

nacajésc v. tr. (vsl. nakaziti a pedepsi a invatza sirb. „a desfigura” ceh. „a infecta”. V. pricajesc). Est. Supar intristez. Chinuĭesc caznesc. Incĭudez infuriĭ. V. refl. Ma incĭudez. In vest necajesc.

necajésc V. nacajesc.

necají (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. necajésc imperf. 3 sg. necajeá; conj. prez. 3 sa necajeásca

necají vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. necajésc imperf. 3 sg. necajeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. necajeásca

necaji (conj. necajeasca)

necajesc jeasca 3 conj. jeam 1 imp.

NECAJÍ vb. 1. v. mahni. 2. v. nemultzumi. 3. v. inciuda. 4. v. enerva. 5. v. stradui. 6. v. chinui.

NECAJI vb. 1. a (se) amari a (se) indispune a (se) indurera a (se) intrista a (se) mihni a (se) supara (inv. shi pop.) a (se) obidi (inv. shi reg.) a (se) scirbi (inv.) a (se) otzari. a (se) rivni (fig.) a (se) catrani. (Lai ~ pe tata.) 2. a nemultzumi a supara. (Il ~ k nul poate ajuta.) 3. a (se) inciuda a (se) supara (pop.) a (se) ciudi. (Nul mai ~!) 4. a agasa a enerva a indispune a irita a plictisi a sicii a supara (livr.) a tracasa (pop.) a ciudi a zadari (reg.) a zahatui (Mold.) a chihai (Ban.) a zagalui (Mold. shi Bucov.) a zahai (inv.) a scirbi (pop. fig.) a ardeia (reg. fig.) a scociori. (Nul mai ~ cu insistentzele tale!) 5. a se canoni a se cizni a se chinui a se fortza a se framinta a se munci a se osteni a se sfortza a se sili a se stradui a se trudi a se zbate a se zbuciuma (inv. shi pop.) a (se) nevoi (pop.) a se sirgui (reg.) a se verpeli (Mold.) a se stradanui (inv.) a se invalui a nasli a (se) osirdnici a (se) osirdui a se volnici (fig.) a se sfarima. (Se ~ sa rezolve problema.)