mladia [At: HELIADE O. I 305 / P: ~dia / V: (rar) mladii mladi / Pzi: ~iez mladii (rar) iu / E: mladiu] 1 vr A se inclina a se indoi ushor. 2 vr A se legana ushor intro parte shi in alta Si: a se clatina. 3 vr (D. drumuri ape etc.) A urma o linie sherpuitoare. 4 vr (D. drumuri ape etc.) A sherpui. 5 vr A deveni flexibil mladios (1). 6 vr (Fig; d. oameni) A se supune. 7 vr (D. oameni) A deveni conciliant maleabil. 89 vtr (Fig) A (se) modula (2). 1011 vtr (Fig) A (se) adapta unei forme unui profil. 1213 vtr (Pex) A (se) armoniza. 1415 vtrp (Fig) A cizela.

MLADIÁ mladii shi mladiez vb. I. 1. Refl. (Despre corpuri flexibile) A se incovoia a se apleca a se legana ushor intro parte shi in alta. Harapnicul se mladia in vint k un sharpe negru. SADOVEANU O. I 449. Prin trestia din balta cen aer se mladie Rasunan dimineatza o tainicaarmonie. ALECSANDRI P. III 52. ◊ Fig. Drumul se mladia shi sapropia de ripa neagra. CAMILAR N. I 70. ◊ (Despre oameni) Se mladie putzin inainte ramase neclintita shi se uita tzinta. HOGASH M. N. 15. E frumos cum ishi tzine capul cum ishi poarta trupul shi cum se mladie la tot pasul. SLAVICI N. I 81. Iar taliai nalta gingasha subtzire Se mladien vint. EMINESCU O. I 4 ◊ Tranz. Veselatzi mladii trupshorul. COSHBUC P. I 166. So priveshti cum umbla cum ride cum ishi ridica bratzele cum ishi mladie trupul. VLAHUTZA O. A. III 34. 2. Tranz. (Cu privire la voce sunete sau acorduri muzicale) A modula. Ea e duioasa umilita ishi mladie glasul shi cauta vorbe dulci de o lingushire calda shi ademenitoare. VLAHUTZA O. A. 205. [Haydn] shtiu inca sa mladieze prin simpatica shi naiva dulceatza a geniului sau stilul muzical... al secolului din urma. ODOBESCU S. III 95. ◊ Refl. Cu cit urca mai sus paserea in tremur cu atit i se mladia mai dulce cintecul. SADOVEANU O. VI 336. Vocea lui Milescu se mladia pe acorduri. D. ZAMFIRESCU R. 144. 3. Refl. Fig. A se modela a se mula a se adapta. Religia se mladiaza shi se schimba dupa conditziile istorice. GHEREA ST. CR. II 128. Variante: inmladiá (EMINESCU O. I 80) vb. I mladii (ODOBESCU S. III 55) mladí (RUSSO O. 90) vb. IV.

A MLADIÁ ~éz tranz. A face sa se mladieze. [Sil. dia] /Din mladiu

A SE MLADIÁ ma ~éz intranz. 1) A fi mladios. 2) (despre persoane sau despre alte fiintze) A se indoi cu ushurintza shi gratzie. 3) (despre voce) A trece ushor dintro tonalitate in alta. 4) fig. A se adapta cu ushurintza anumitor situatzii sau imprejurari; a se acomoda. [Sil. dia] /Din mladiu

mladià v. 1. a (se) indoi: trestia din balta ce ’n aer se mladie AL. 2. a se face mladios a se fasona: artistul sub a carui dalta s’a mladiat statua Dianei OD. [V. mlada].

mladi v vz mladia

mladii v vz mladia

INMLADIÁ vb. I v. mladia.

MLAD͹ vb. IV v. mladia.

MLADIÍ vb. IV v. mladia.

MLADIÍ vb. IV. v. mladia.

inmladiéz V. mladiez.

mladiéz v. tr. (d. mladitza). Fac mladios: exercitziu mladiaza corpu. V. refl. Devin mladios flexibil: corpu se mladiaza pin exercitziŭ. Ma indoĭ oscilez: trestia se mladia la suflarea vintuluĭ. SHi inml (vest).

mladiá (a ~) (dia) vb. ind. prez. 3 mladiáza 1 pl. mladiém (diem); conj. prez. 3 sa mladiéze; ger. mladiínd (diind)

mladiá vb. (sil. dia) ind. prez. 1 sg. mladiéz 3 sg. shi pl. mladiáza 1 pl. mladiém (sil. diem); conj. prez. 3 sg. shi pl. mladiéze; ger. mladiínd (sil. diind)

mladiez diaza 3 dieze 3 conj. diam 1 imp. diind ger. diere inf. s.

MLADIÁ vb. 1. a(shi) clatina. (Ishi ~ trupul.) 2. ashi modula. (Ishi ~ vocea.)

MLADIÁ vb. v. adapta.

MLADIA vb. 1. a(shi) clatina. (Ishi ~ trupul.) 2. a modula. (Ishi ~ vocea.)

mladia mladios Cuvinte explicate simplu in dictzionare: inmladia de la sl. airtd^Ts. iar mladios de la млaдъ (TDRG); mladia v. mlada iar acesta de la sl. mladĭ (?) (DU); ambele de la sl. млaдъ (CADE); mladia de la mladitza iar mladios de la mladia (Scriban); mladia shi mladiu de la mlada iar mladios din mladiu (DLRM); mladia de la mladiu mladios de la mladia iar mladia de la mlada (DLR). Dar nu ne spune nimeni de unde apare i in romaneshte nu exista un sufix ia Atit de la mlada cit shi de la v. sl. млaдъ am fi ashteptat in romaneshte un verb *mladi (deshi nu e ushor de admis k sa format un derivat verbal de la un adjectiv care nul avem). Explicarea lui mladios in mladiu are shi ea un cusur: k os formeaza adjective de la substantive shi verbe nu de la adjective (in ce priveshte exceptziile vezi. mai sus p. 63). In bulgareshte adjectivul млaд are shi o forma substantivata млaдuяm. Daca aceasta a fost imprumutata in romaneshte sub forma mladia a putut sta la baza adjectivului mladios shi a verbului mladia iar mai tirziu mladia a putut ajunge sa fie intrebuintzat el insushi k adjectiv.