MLADIÁ mladii shi mladiez vb. I. 1. Refl. (Despre corpuri flexibile) A se incovoia a se apleca a se legana ushor intro parte shi in alta. Harapnicul se mladia in vint k un sharpe negru. SADOVEANU O. I 449. Prin trestia din balta cen aer se mladie Rasunan dimineatza o tainicaarmonie. ALECSANDRI P. III 52. ◊ Fig. Drumul se mladia shi sapropia de ripa neagra. CAMILAR N. I 70. ◊ (Despre oameni) Se mladie putzin inainte ramase neclintita shi se uita tzinta. HOGASH M. N. 15. E frumos cum ishi tzine capul cum ishi poarta trupul shi cum se mladie la tot pasul. SLAVICI N. I 81. Iar taliai nalta gingasha subtzire Se mladien vint. EMINESCU O. I 4 ◊ Tranz. Veselatzi mladii trupshorul. COSHBUC P. I 166. So priveshti cum umbla cum ride cum ishi ridica bratzele cum ishi mladie trupul. VLAHUTZA O. A. III 34. 2. Tranz. (Cu privire la voce sunete sau acorduri muzicale) A modula. Ea e duioasa umilita ishi mladie glasul shi cauta vorbe dulci de o lingushire calda shi ademenitoare. VLAHUTZA O. A. 205. [Haydn] shtiu inca sa mladieze prin simpatica shi naiva dulceatza a geniului sau stilul muzical... al secolului din urma. ODOBESCU S. III 95. ◊ Refl. Cu cit urca mai sus paserea in tremur cu atit i se mladia mai dulce cintecul. SADOVEANU O. VI 336. Vocea lui Milescu se mladia pe acorduri. D. ZAMFIRESCU R. 144. 3. Refl. Fig. A se modela a se mula a se adapta. Religia se mladiaza shi se schimba dupa conditziile istorice. GHEREA ST. CR. II 128. Variante: inmladiá (EMINESCU O. I 80) vb. I mladii (ODOBESCU S. III 55) mladí (RUSSO O. 90) vb. IV.