manunchi [At: BIBLIA (1688) 47²/32 / V: (reg) ~uchi ~che marunche maru~ man~ (irg) manuche manuchi (ivr) munuchi / Pl: ~uri (reg) ~che (rar) ~ / E: ml manuclus] 1 sn Cantitate de fire de grau de secara etc. care le apuca cu mana shi le strange in palma seceratorul pentru a le taia Si: (reg) manusha mana manuna vasla. 2 sn Gramada de fire de paioase sau de iarba secerate sau cosite reprezentand de obicei cantitatea care cade dintro data sub secera sau sub coasa ori cantitatea care se poate cuprinde o data cu palma deschisa Si: (pop) mana polog. 3 av Unul langa altul Vz ciucure. 4 sn (Reg) Gramada alcatuita din mai multe manunchiuri (1) de grau secerat sau cosit cu coasa prevazuta cu carlig shi grebla. 5 sn (Reg) Snop de strujeni. 6 sn (Udp „de”) Buchet de flori. 7 sn (Rar) Inflorescentza. 8 sn (Rar) Tufa. 9 sn (Fig) Grup restrans de elemente de acelashi fel constituind o unitate sau o selectzie. 10 sn (Bot; Buc) Splinutza (Solidago virga aurea). 11 sn (Irg) Maner al unei unelte arme etc. 12 sn (Irg) Plasea. 13 sn (Rar) Gat al viorii.

MANÚNCHI manunchiuri s. n. 1. Grup de mai multe fire (de griu iarba flori paie etc.) cite potzi cuprinde cu mina. V. fascicul buchet. Ieri am gasit pe banca solitara Din parc un biet manunchi de flori trecute. IOSIF P. 36. Tinerelei plete. ea le prinde manunchi in albai mina. COSHBUC P. I 52. Ducetzi pe Sura la grajd shii datzi un manunchi de fin. NEGRUZZI S. III 19. ◊ Fig. Iata deci un manunchi intreg de cauze importante: sociale economice... intelectuale care lucreaza in aceeashi directzie. GHEREA ST. CR. III 80. ♦ Legatura de mai multe obiecte de acelashi fel strinse laolalta. Un manunchi negru de pene de cocor... impodobea caciula cea ungureasca. ISPIRESCU M. V. 43. 2. Miner de lemn de os sau de metal la unele unelte shi arme. Manunchiul sabiei intoarse era batut in pietre scumpe. SADOVEANU O. VII 91. Palosh otzelit Cu manunchiul poleit. ALECSANDRI P. P. 137. Secerile maruntzele Cu dintzii de floricele Cu manunchi de viorele. TEODORESCU P. P. 150. Pl. shi: (m.) manunchi. Variante: manúchi manuchiuri (ODOBESCU S. III 57) s. n. shi manunchi (id. ib. I 480) s. m. manúnche (D. ZAMFIRESCU R. 76) s. n.

MANÚNCHI ~uri n. 1) Cantitate de plante cu tulpina subtzire care poate fi cuprinsa cu mana. 2) Legatura de mai multe obiecte de acelashi fel. 3) inv. Parte a unui obiect (vas instrument usha etc.) de care se apuca sau se tzine cu mana; maner. ~ de coasa. /<lat. manuclus

MANUNCHI s. n. (Mold. TZR) Miner coada plasea. A: Cauta... inlaontrul Europii sa intre shi toate partzile apusului supt manunchiul sabiei sale sa puie. CANTEMIR HR. B: Rukoętĭ ru (č) ni (k). Manunchiu. MARDARIE 228. Rukoętĭ. Manuchiul. LEX. 1683 57^r. Au virit shi munuchiul dupa ascutzit. BIBLIA (1688). Variante: manuchi (LEX. 1683 571) munuchi (BIBLIA 1688). Etimologie: lat. manuclus.

manuchi sn vz manunchi

manunche sn vz manunchi

manuchi sn vz manunchi

manunche sn vz manunchi

manunchi sn vz manunchi

munuchi sn vz manunchi

MANÚCHI s. m. shi n. v. manunchi.

MANÚNCHE s. n. v. manunchi.

MUNUCHI s. n. v. manunchi.

manunchiu n. 1. legatura de mai multe lucruri: manunchiu de flori; 2. maner: manunchiul sabiei coasei. [Lat. MANUCLUS == MANIPULUS].

manúchĭ (vest) shi manunchĭ (est) m. pl. urĭ (lat. pop. manucius cl. manipulus manipul; it. manocchio vfr. manoil pv. manoih cat. manoil sp. manojo pg. manojo manolho molho. Cp. cu genunchĭ rarunchĭ trunchĭ). Miner (la cutzit la sabie). Fascicul chita buchet: un manunchĭ de florĭ. In vest shi minuchĭ shi munuchĭ in Olt. marunchĭ. Dim. chel pl. e.

+manunchi¹ (fam.) adv. (a se strange/a sta ~)

manúnchi s. n. pl. manúnchiuri

manúnchi s. n. pl. manúnchiuri

manunchi

MANÚNCHI s. 1. (pop.) mana polog (reg.) manusha smoc vasla (prin Olt.) manuna. (~ de grau de canepa de iarba.) 2. v. buchet. 3. legatura. (Un ~ de nuiele.) 4. v. fascicul.

MANÚNCHI s. v. coada coarba cocarla maner plasea splinutza.

MANUNCHI s. 1. (pop.) mina polog (reg.) manusha smoc visla (prin Olt.) minuna. (~ de griu de cinepa de iarba.) 2. buchet (reg.) smoc stebla shomoiog shomoltoc (Transilv. shi Ban.) chita (Transilv. Maram. shi Ban.) strutz (Transilv.) virsta. (Un ~ de margarete.) 3. legatura. (Un ~ de nuiele.) 4. fascicul snop (rar) sul. (Un ~ de raze.)

manunchi s. v. COADA. COARBA. COCIRLA. MINER. PLASEA. SPLINUTZA.

manúchi (manúchiuri) s. n. 1. Snop. legatura fascicul. 2. Buchet Culegere. Var. manunchi. Mr. minucl’u. Lat. manŭcŭlus (Pushcariu 1021; CandreaDens. 1125; REW 536) cf. it. manocchio prov. manolh v. fr. manoil cat. manoll sp. manojo (gal. monllo) port. molho. Der. inmanunchia vb. (a face manunchiuri).

MANUNCHI s. n. I. 1. Cantitate de fire de griu de secara etc. care le apuca cu mina shi le stringe in palma seceratorul pentru a le taia (regional) m i n u n a v i s l a; gramada de fire de paioase sau de iarba secerate sau cosite reprezentind de obicei cantitatea care cade dintro data sub secera sau sub coasa ori cantitatea care se poate cuprinde o data cu palma deschisa (popular) m i n a p o l o g. Orzul. . . trebuie lasat in manunchiuri sau in brazde (polog) sa se ushte. economia 51/26 cf. BUDAIDELEANU LEX. LB. Griul da putzina roada shi manunchii trebuie sa steie. . . nestrinshi in snopi. I. IONESCU C. 35/22. [Hrishca] o lasam in brazde ori in manunche k sa se usuce pe lan. id. ib. 168/25. Ducetzi pe Sura la grajd shii datzi un manunchi de fin. NEGRUZZI S. III 195. Coasele fulgerau prin griu il retezau din fatza pamintului il culcau pe vergelushe shil ashezau in manunchiuri pe loc. SANDUALDEA U. P. 158. Manunchi sau manunche minuna ori visla e cit poate coprinde seceratorul cu mina. I. CR. III 291. Un secerator tot taind manunche trebuie sa le asheze la spatele sale. PAMFILE A. R. 119. Din mai multe manunchiuri se alcatuieshte o pala shi din pala se face snopul. id. ib. 121. Am deprins a dormi cu capul pe un manunchi de iarba. SADOVEANU O. VI 520. Indoite stau din bete Parcaar merge in genunchi SHi tot culca in manunchi Spicele k nishte plete. D. BOTEZ R. S. 86. Cu dreapta imi secera Cu stinga manuchi facea. TEODORESCU P. P. 150 cf. 155. Ma duceam pa linga riu La mindra holda de griu Ma plecai marunchi sa tai Grele durori ma luai. SHEZ. XIX 73 cf. ALR II 5 210/53 64 95 279 284 316 346 876. ♦ (Adverbial) Unul linga altul. V. c i u c u r e. Copilul mai virstnic astfel ne spuse Cum stam linga vatra manunchi. BLAGA L. U. 154. ◊ F i g. Frumusetzea soarelui. . . se prevestea prin manunchiurile lui de raze. GIRLEANU L. 17. Mashina zvirlea in dreapta shi in stinga manunchiuri de scintei ce raspindeau lumina in bezna noptzii. REBREANU NUV. 95. Pe cerneala apei vapoarele arunca manunchiuri de lumini care sparg intunerecul. STANCU U.R.S.S. 206. ♦ (Regional) Gramada alcatuita din mai multe manunchiuri (I 1) de griu secerat sau cosit cu coasa prevazuta cu cirlig shi grebla. Griul secerat se pune in manunche. DAMÉ T. 56. Mai multe miini alcatuite la un loc se numesc manunchi sau marunchi. PAMFILE A. R. 121 cf. PRIBEAGUL P. R. 73. ♦ (Regional) Snop de strujeni (Furcenii VechiTecuci). ALRM SN I h 81/605. 2. (De obicei urmat de determinari introduse prin prep. „de”) Buchet (de flori). Vetz lua munuchiu de isop. biblia (1688) 47²/32. Cind sau despartzit fata ia dat baiatului un manunchi de viorele. CARAGIALE O. II 295. Puse seara la capul fiecarui din ei cite un manuchi de flori. ISPIRESCU L. 20 cf. 17 39. Mina dreapta cu un manunchi de flori inconjoara shi mingiie grumazul unui cerb. ODOBESCU S. III 57. Tot norodul era de fatza cu manuchiuri de flori. DELAVRANCEA S. 100. Una dintre fete cea mai isteatza ia un manunchi adeca o legaturitza de busuioc uscat. MARIAN S. R. I 77. Pe masutza din mijloc se vedeau. . . manunchi de galbioare shi indrishaim. D. ZAMFIRESCU V. TZ. 81.Ieri am gasit pe banca solitara Din parc un biet manunchi de flori trecute. IOSIF P. 36. Gradinarul. . . aduna florile cele mai frumoase shi dupa ce le facea manuchi le ducea imparatitzei. POPESCU B. III 34. ◊ (In context figurat) TZara noastra este un manunchi de flori cu miresme shi culori variate. CONTEMP. 1953 nr. 376 3/3. ◊ F i g. (Adverbial) Viatza mea. . . So string manunchi. CAZIMIR L. U. 58. ♦ (Rar) Inflorescentza floare (compusa). Garoafa riden soare cu roshul ei manunchi. MACEDONSKI O. I 117. ♦ (Rar) Tufa. Vintul. . . apleaca manunchiurile inalte ale cimbrului salbatec. GIRLEANU L. 111. 3. F i g. Grup restrins de elemente de acelashi fel constituind o unitate sau o selectzie.(Predomina ideea numarului restrins) Cu manunchiul acest de oameni lovi cu iutzala mare pre vrajmashul. GT (1 838) 42/20. Caminarul avea un manunchi mic de principii sanatoase shi nici o subtilitate ori complicatzie sufleteasca. CALINESCU E. 21. Aspiratziile entuziaste ale manunchiului de muzicieni cel inconjura. V. ROM. august 1961 141. b) (Predomina ideea de unitate de coeziune ; adesea construit cu verbe k „a uni” „a stringe”) Imprashtiatzi de nevoi unitzi insa intrun singur manunchi sufletesc. . . VLAHUTZA ap. CADE. Iata deci un manunchi intreg de cauze importante. GHEREA ST. CR. III 80. Poezia nu avea alta menire decit. . . a uni intrun manunchi toate acele energii care se risipeau zadarnic in toate partzile. PETICA O. 428 cf. PUSHCARIU L. R. I 170. (Adverbial) SHi tinerelei plete de peste umeri cad Pe piept shi ea le prinde manunchi in albai mina. COSHBUC B. 14. c) (Predomina ideea de selectzie) Un manunchi de soli ai artei populare ruse. CONTEMP. 1953 nr. 369 1/2. O mina pioasa a cules din opera lui acest manunchi de poezii. V. ROM. februarie 1 957 205. 4. (Bot.; Bucov.) Splinutza (Solidago virga aurea). Cf. DDRF PANTZU PL. II. (Invechit shi regional) Miner (al unei unelte arme etc.) coada plasea. Aveau la cap coifuri varsate shi pavetze gaunoase cu manunchiurile mari shi sulitze. HERODOT (1 645) 388. Au virit shi munuchiul dupa ascutzit. BIBLIA (1 688) 175¹/57. Smulgindush apoi sabioara luce Manunchiu la pamint virv la piept aduce. BUDAIDELEANU TZ. Au gasit [o piatra] . . in chipul unui topor shi avind inca la un capat shi o borta prin care. . . putea pune minunche. DRAGHICI R. 53/22. [Ghioagele] erau subtziri in manunchi groase shi ghintuite cu cuie la capatul opus. HASDEU ap. TDRG. Umbrelele sint mai toate cu manunche lunge de cele scurte abia vazuram citeva. F (1 870) 214. Calui ud de singe pina la genunchi Palai rosh vapsita pina la manunchi. ALECSANDRI P.146. Cu dreapta ridica pumnalul Luciu shi pinan manunchi adine il ascunde sub coaste. COSHBUC AE. 42. Fierul coasei se numeshte custura . . . iar mina cu care se indrepteaza coasa manunchi sau miner. DAMÉ T. 37. Din cornul de berbece fac agricultorii din Moldova manunche la cosoare shi cutzite. PAMFILE I. C. 62. Briceagul are un manunchi shi o limba. id. ib. 116 cf. 141. Fierastraiele de mina cu punte . . . cari au o coada miner sau manunchi shi o punte obicinuit de fier care tzine pinza intinsa. id. ib. 122. Intinse mina shi trase dintrun coltz doua junghiuri cu manunchele frumos lucrate. SADOVEANU O. V 507. Sabioara Ghemuita ghem facuta Adus virfu la marunche. GRAIUL I 52 cf. I. CR. 226 ALR I 917 ALR II 3 972 4 929 5 023 5 043 6 613 6 639 6 640 6 650. Marunchi la razush. ALR II 6652/141 cf. 6 653 6 661 6 662 6 664. Minunchiu di la cleshte. ib. 6 700/284. ◊ (In context figurat) Cauta. . . inlaontrul Evropii sa intre shi toate partzile apusului supt manunchiul sabiei sale sa puie. CANTEMIR HR. 286. ♦ (Rar) Gitul viorii. Cf. DDRF TDRG. Pl.: manunchiuri shi (regional) manunche (rar m.) manunchi. SHi: (regional) manúnche manúchi marunchi marúnche minúnchi (invechit shi regional) minunche minúchi (invechit rar) munúchi s. n. Lat. manuclus.