LÁPTE (2) lapturi s. n. 1. Lichid albgalbui cu gust dulceag foarte hranitor secretat de glandele mamare ale femelelor mamiferelor (care constituie hrana exclusiva a sugarului shi a puiului de animal). ◊ Purcel (sau vitzel) de lapte = purcel (sau vitzel) care nu a fost intzarcat. Laptedepasare = desert preparat din lapte oua shi zahar. (Astron.) CaleaLaptelui = CaleaLactee. ◊ Loc. adj. De lapte = (despre animale) crescut pentru productzia de lapte care produce mult lapte. ◊ Compuse: (Bot.) laptelecainelui = planta erbacee raspandita prin locuri necultivate a carei tulpina contzine un suc laptos; alior (Euphorbia cyparissias); laptelecucului = planta erbacee cu flori galbene a carei tulpina contzine un suc laptos; alior (Euphorbia helioscopia); laptelestancii = laptishor. 2. (Rar; la pl.) Diferite sortimente de lapte (1) sau de produse alimentare preparate din (sau cu) lapte. 3. Suc care se gaseshte in unele plante sau fructe ori se prepara din acestea shi este asemanator la aspect cu laptele (1). ◊ Expr. (A fi) in lapte = (despre plante shi partzi ale lor mai ales despre cereale) (a fi) necopt crud. 4. (In sintagmele) Lapte de maltz = maltz macinat shi amestecat cu apa folosit la prepararea berii. Lapte de var = amestec de var stins shi apa folosit la zugravit shi in industrie; apa de var. Lapte de ciment = amestec format din praf de ciment shi apa folosit in lucrarile de asfaltare de constructzii etc. Lat. lac ctis.

lapte [At: PSALT. 314 / Pl: (5051) lapturi (5355 62) ~ptzi E: ml lac tis] 1 sn Lichid albgalbui dulceag cu miros caracteristic foarte hranitor secretat de glandele mamare ale femelelor mamiferelor shi care constituie hrana exclusiva a copilului sugar shi a puiului de animal. 2 sn Aliment de baza al omului obtzinut prin mulgerea femelelor unor animale domestice. 3 sn (Pop; ie) A fi invatzat k matza la ~ A avea obiceiuri rele. 4 sn (Pop; ie) A fi supt ~ de capra Se spune despre o persoana excesiv de energica. 5 sn (Pop; ie) A spune shi ~le care la supt A marturisi tot cu lux de amanunte. 6 sn (Is) ~ dulce Lapte proaspat nefermentat. 7 sn (Reg; ias; shis ~ crud ~ prins) Lapte (1) matern secretat imediat dupa nashtere Si: corasla. 8 sn (Is) ~ prins Lapte (2) nefiert fermentat Si: (reg) chishleag. 9 sn (Is) ~ batut Lapte (2) inchegat shi apoi batut. 10 sn (Is) ~ acru Lapte (2) fiert apoi fermentat in mod natural. 11 sn (Is) ~ pasteurizat Lapte (2) din care sau eliminat in aparate speciale bacteriile. 12 sn (Is) ~ condensat Lapte (2) caruia i sa redus contzinutul de apa. 13 sn (Is) ~ praf Lapte (2) sub forma de pulbere obtzinut prin eliminarea apei din componentza lui. 14 sn (Pop; ie) Tarei ~ acru! E foarte greu de suportat. 15 sn (Reg; d. ochi; ie) De ~ acru De culoare deschisa. 16 sn (Pop; ic) ~depasare Desert preparat din lapte oua shi zahar. 17 sn (Iac; shic ~degaina) Bautura preparata din galbenush de ou zahar sau miere shi lapte fierbinte folosita k remediu impotriva tusei Si: shodou. 18 sn (Is) Frate sau sora de ~ Copil considerat in raport cu alt copil care a fost alaptat de aceeashi doica. 19 sn (Ast; is) Calea (sau ivp drumul) ~lui Calea Lactee. 20 sn (D. femela unor animale domestice; ila) De ~ Crescuta pentru productzia de lapte (2). 21 sn (D. femelele unor animale domestice; ial) Care produce mult lapte (2). 22 sn (D. copii sau d. puii de mamifer; ial) Care nu au fost intzarcatzi Si: sugari. 23 sn (D. vaci oi etc.; ioc stearpa; ial) Care da lapte Si: manzare plecatoare. 2425 sn (D. femelele unor animale domestice; ila) Buna (sau rea) de ~ Care da (mult sau) putzin lapte (2). 26 sn (Ie) A curge ~ shi miere A fi imbelshugare. 27 sn (Pfm; d. oameni; ie) A fi numai ~ shi miere A se purta mieros. 28 sn (Iae) A fi binevoitor. 29 sn (Is) Miere shi ~ Bunastare. 30 sn (ias) Intzelepciune. 31 sn (Fig; d. afirmatzii; ila) Cu ~ Adevarat. 32 sn (Ial) Folositor. 33 sn (Ial) Ushor de realizat. 34 sn (Pop; ie) A curge (sau a cadea cuiva) ~ (sau ~le) in pasat sau a (se) varsa ~le in pasat (ori in ~ul cuiva) A beneficia de un ajutor neashteptat. 35 sn (Iae) Ai merge foarte bine. 36 sn (Pop; ie) E ~ cu pasat Se spune despre un lucru bun util. 37 sn (Pop; ie) A pune tot ~le in pasat A fi risipitor. 38 sn (Pop; ie) A stoarce ~ din piatra A realiza lucruri extraordinare invingand obstacole de netrecut. 39 sn (Pop; ie) Cand a da din piatra ~ Niciodata. 40 sn (Pop; ie) A cadea (a se baga a se lovi a pica a se potrivi) k muscan ~ A fi inoportun. 41 sn (Is) Dintzi de ~ Prima dentitzie la copii shi la puii unor mamifere. 42 (Pop; ie) A avea dintzii de ~ A fi inca tanar. 43 sn (Iae) A fi lipsit de experientza de viatza. 4445 sn (Olt; ie; ilaj) (A fi) de un ~ (cu cineva) (A fi) de aceeashi varsta cu cineva. 4647 sn (Olt; iae; ial) (A fi) asemanator cu cineva in privintza ideilor sau a sentimentelor. 48 sn (Bis; fig) Invatzatura evanghelica conceputa k prima hrana a spiritului. 49 sn (Pop; ils) ~ de cuc (sau de vrabie) Lucru inexistent imposibil de realizat. 5051 snp (Pop) Diferite sortimente (de lapte (2) sau) de produse alimentare preparate din lapte (2). 52 sm (Pop) Cantitate de lapte (1) obtzinuta de la o oaie sau de la mai multe oi la stana intrun timp determinat Si: mulsoare. 53 sm (Pop; ie) A se baga oile in ~ptzi (sau reg) a se pune oile pe ~ptzi A despartzi oile de miei primavara shi a incepe mulsul pentru a face branza. 54 sm (Reg; ie) A scoate oile din ~ptzi A inceta mulsul oilor. 55 sm (Reg; is) ~ de peshte Laptzi (1). 56 sn (Ivr; is) ~ vegetal Suc cu aspect laptos care se gaseshte in unele plante ori fructe sau care se prepara din acestea. 57 sn (Pop; is) ~ de bou (~ de samantza sau ~ de buhai) Mancare de post preparata din samantza de canepa sau de dovleac pisata amestecata cu apa shi indulcita putzin. 58 sn (Ias) Zeama in care sau fiert prune sau alte fructe uscate. 59 sn (Ias; shis ~le boului) Mancare preparata din otzet apa shi mamaliga. 60 sn (Ias) Mancare preparata din apa cu sare fiarta amestecata cu frunze de porumb. 61 sn (Fig; ias) Lucru inexistent sau imposibil de realizat. 62 sm (Reg; d. boabele cerealelor; shif laptzi; ila) In (sau cu) ~ Care sunt intro faza de dezvoltare anterioara coacerii contzinand un lichid alb asemanator laptelui (1) Si: crud necopt. 63 sn Lichid asemanator cu laptele (1). 64 sn (Is) ~ de var Suspensie de hidroxid de calciu in apa folosita mai ales la varuit. 65 sn (Is) ~ de ciment Amestec format din praf de ciment shi apa folosit mai ales la lucrarile de constructzii. 66 sn (Is) ~ de maltz Maltz macinat shi amestecat cu apa folosit la prepararea berii. 67 sn (Is) ~ de piatra (sau ~ de stanca) Stalactita. 68 sn (Reg; ias) Nisip de culoare vanatagalbuie folosit la prepararea unor colorantzi. 69 sn (Apc; pop; is) ~ de miere Bautura fermentata obtzinuta din miere amestecata cu apa sau cu lapte (2) Si: hidromel (reg) mursa. 70 sn (Inv; is) Vase (purtatoare) de ~ (sau inv vinele ~lui) Vase limfatice. 71 sn (Bot; ic) ~lecainelui (sau rar ~lecatzelei; reg ~cainesc; ~decaine) Alior (Euphorbia). 72 sn (Bot; reg; iae) Ciubotzicacucului (Primula officinalis). 7374 sn (Bot; Trs) Doua specii de alior (Euphorbia helioscopia shi platyphillos). 75 sn (Bot; rar; ic) ~lepasarii (sau rar ~lepasarilor) Planta erbacee inalta de 1520 cm cu o singura frunza cu flori mici galbene raspandita prin locuri necultivate Si: (reg) pliscpasaresc (Gagea lutea). 76 sn (Bot; pop; iac) Balushca (Ornithogalum umbellatum). 7778 sn (Bot; Mun) Doua specii de lalea (Tulipa biembersteiniana shi silvestris). 79 sn (Reg; iac) Planta mica nedefinita mai indeaproape Si: (pop) malaiulpaserii. 80 sn (Ic) ~lestancii Planta erbacee din familia primulacee cu tulpina ramificata cu mai multe rozete de frunze lanceolate cu flori albe dispuse in umbele raspandita in regiunea alpina Si: laptishor (reg) primulitza (Androsace chamaejasme). 81 sn (Iac) Planta erbacee din familia primulacee de mici dimensiuni cu flori alburii dispuse in umbela care creshte pe stancile din regiunea alpina (Androsace arachnoidea). 82 sn (Iac) Mica planta erbacee din familia primulacee cu tulpina scapiforma lipsita de peri cu frunze lanceolate cu flori solitare sau reunite sub forma de umbela albe cu galben cu fructul sub forma de capsula care creshte in locuri umede sau calcaroase din regiunea alpina (Androsace lactea). 83 sn (Bot; ic) Sudoarea~lui Captalan (Petasites officinalis). 84 sn (Bot; reg; ic) Buretede~ Laptuca (Agaricus volemus). 85 sn (Mol) Dans popular nedefinit mai indeaproape. 86 sn Melodie dupa care se executa laptele (85).

LÁPTE (2) lapturi s. n. 1. Lichid albgalbui cu gust dulceag foarte hranitor secretat de glandele mamare ale femelelor mamiferelor (care constituie hrana exclusiva a sugarului shi a puiului de animal). ◊ Purcel (sau vitzel) de lapte = purcel (sau vitzel) care nu a fost intzarcat. Laptedepasare = desert preparat din lapte oua shi zahar. (Astron.) CaleaLaptelui = calea lactee v. lactee. ◊ Loc. adj. De lapte = (despre animale) crescut pentru productzia de lapte care produce mult lapte. ◊ Compuse: (Bot.) laptelecainelui = planta erbacee raspandita prin locuri necultivate a carei tulpina contzine un suc laptos; alior (Euphorbia cyparissias); laptelecucului = planta erbacee cu flori galbene a carei tulpina contzine un suc laptos; alior (Euphorbia helioscopia); laptelestancii = laptishor. 2. (Rar; la pl.) Diferite sortimente de lapte (1) sau de produse alimentare preparate din (sau cu) lapte. 3. Suc care se gaseshte in unele plante sau fructe ori se prepara din acestea shi este asemanator la aspect cu laptele (1). ◊ Expr. (A fi) in lapte = (despre plante shi partzi ale lor mai ales despre cereale) (a fi) necopt crud. 4. (In sintagmele) Lapte de maltz = maltz macinat shi amestecat cu apa folosit la prepararea berii. Lapte de var = amestec de var stins shi apa folosit la zugravit shi in industrie; apa de var. Lapte de ciment = amestec format din praf de ciment shi apa folosit in lucrarile de asfaltare de constructzii etc. Lat. lac ctis.

LÁPTE (2) lapturi s. n. 1. Lichid secretat de glandele mamare ale femeii shi ale femelelor mamifere alb sau galbui dulceag la gust shi nutritiv constituind hrana sugaciului shi a puiului de animal. Ar fi dorit sal intrebe... daca sherpishorii lui de copii sau saturat vreodata de lapte. SAHIA N. 35. Pazea caprele shi oile satului shi aducea in fiecare sara lapte shi faina lui mosh Trifu. BUJOR S. 71. Orzul sa mil dai fiert in lapte. ISPIRESCU L. 3. Cind ma uit in fatza lui Parcai spuma laptelui. JARNÍKBIRSEANU D. 37. ◊ Expr. A baga oile in lapte v. baga. (Familiar) A se baga (sau a cadea) k musca in lapte v. musca. A fi invatzat k mitza la lapte = a avea obiceiuri rele naravuri. ◊ Purcel (sau vitzel) de lapte = purcel (sau vitzel) mic care nu a fost inca intzarcat. Lapte de pasare = fel de mincare servit k desert preparat din lapte oua shi zahar. (Astron.) Calea laptelui = calea lactee v. lactee. ♦ Lapte dulce. Lapte acru. Lapte prins. Lapte covasit. Lapte de putina. Lapte acidulat. Lapte pasteurizat. Lapte condensat. Lapte batut v. c. ◊ Compuse: lapteleciinelui = planta erbacee raspindita pe locuri necultivate a carei tulpina contzine un suc laptos (Euphorbia Cyparissias). Indata daduram in prund printre tufe de lapteleciinelui. SADOVEANU N. F. 27; laptelecucului = planta erbacee cu flori galbene a carei tulpina contzine un suc laptos; este raspindita prin locuri necultivate (Euphorbia helioscopia); alior; laptelestincii = laptishor. 2. (Rar numai la pl.) Diferite feluri de lapte sau de mincari preparate din (sau cu) lapte. Ramasese sa ingrijeasca de rostul casei colindind prin cuhnia in care se pregateau lapturile smintinurile shi unturile. MACEDONSKI O. III 140. Lapturi cashcavaluri shi unturi... carnuri shi peshti proaspetzi. ODOBESCU S. II 96. 3. Suc albicios asemanator la aspect cu laptele care se gaseshte in unele plante sau fructe ori este preparat din acestea. Lapte de nuci. Lapte de migdale. Lapte de cocos. ◊ Expr. (Despre plante mai ales despre cereale) (A fi) in lapte = (a fi) necopt crud. Porumb in lapte. 4. (In expr.) Lapte de maltz = maltz macinat shi framintat cu apa folosit la fabricarea berii. Lapte de var = amestec de var stins shi apa folosit la zugravit shi in diverse industrii; apa de var. Lapte de ciment = amestec de ciment shi apa folosit in lucrarile de asfaltare de constructzii de sonde etc.

LÁPTE n. 1) Lichid albgalbui secretat de glandele mamare ale femeii sau femelelor mamifere care constituie hrana nounascutzilor ~ matern. ◊ Vitzel (sau purcel) de ~ vitzel (sau purcel) care nu a fost inca intzarcat. ~ de pasare desert preparat din lapte oua shi zahar. Calea ~lui Calea Lactee. 2) Lichid alb secretat de glandele mamare ale unor mamifere domestice folosit drept aliment. ~ de vaca. ◊ ~ acru lapte preparat prin fermentatzie din laptele fiert shi covasit cu smantana. ~ dulce lapte proaspat nefermentat. ~ praf produs lactat sub forma de pulbere. ~ prins lapte inchegat. 3) Suc vegetal asemanator la aspect cu acest lichid. ~ de migdale. ~ de cocos. * (A fi) in ~ se spune despre cereale care sunt in stadiu de coacere. ~ de var amestec de var stins shi apa. ~ de ciment amestec de praf de ciment shi apa. ~lecainelui planta erbacee a carei tulpina contzine un suc asemanator laptelui; alior. ~lecucului planta erbacee cu flori galbene a carei tulpina contzine un suc laptos amar. /<lat. lac lactis

lapte m. shi n. 1. lichid alb shi zaharisit ce secreteaza glandele mamelare ale femeii (shi ale mamiferelor de sex femeiesc) dupa nashterea fatului destinat a constitui primul lui aliment; 2. lapte luat prin mulgere regulata dela unele animale domestice (vaca bivolitza oaie capra) shi servind de hrana omului de orice varsta; cu lapte adevarat: bine ar fi daca ar fi toate cu lapte cate le spui CR.; 3. laptele diferit preparat: lapte acru batut covasit; 4. pl. laptzi substantza alba ce se afla in peshtii barbateshti shi in glandele de sub gatul vitzelului (fiind o mancare delicata); 5. pl. lapturi bucate facute cu lapte: in saptamana alba se mananca numai lapturi; 6. prin analogie zeama albicioasa a porumbului: boabele sunt in lapte; 7. nume de plante: laptele cainelui (cucului) aior (sucul sau otravicios e alb k laptele): cu laptele ce iese cand rupi aceasta planta se vindeca la tzara negeii shi pecinginea; laptelepasarii balushca; laptelestancei mica planta cu florile alburii creshte prin pashunile pietroase shi stancoase (Androsace arachnoidea). [Lat. vulg. LACTEM = clasic LAC].

lápte m. (lat. lac lact shi lácte vgr. gála gálaktos; it. latte m. pv. lach fr. lait pg. leite cat. llet f. sp. leche f. V. lacteŭ). O licoare alba cam dulce care se suge saŭ se mulge din mamelele femelelor shi cu care se nutresc puiĭ mamiferelor pina cind se fac maĭ marĭ: laptele e foarte nutritiv shi se mistuĭe foarte ushor. Tot ceĭa ce seamana a lapte k sucu laptuciĭ shi a altor plante apa amestecata cu var sh. a. N. pl. lapturĭ laptariĭ bucate de lapte. Lapte dulce asha cum ĭese din mamela. Lapte acru (est) ĭaurt lapte inchegat covasit. Lapte batut V. batut. Lapte de buhaĭ julfa. Lapte de pasare galbenush cu apa calda shi zahar. Dintzĭ de lapte primiĭ dintzĭ aĭ copiilor. Frate sora de lapte se zice despre copiiĭ care aŭ supt de la aceĭashĭ femeĭe in acelashĭ timp. A suge ceva odata cu laptele a primi din primiĭ anĭ aĭ copilariiĭ: a suge odata cu laptele ura contra dushmanilor patriiĭ. Laptele cineluĭ saŭ al cuculuĭ aleur alior eŭforbie. Laptele stinciĭ o mica planta erbacee primulacee cu florĭ albicĭoase shi care creshte pe stincĭ (andrásace arachnoídea).

alior (aior) m. planta cu florile galbui shi cu sucul otravicios numita shi laptelecucului; tzarancele vopsesc cu alior ouale la Pashte cum shi tzesaturile (Euphorbia). [Forma dialectala aléur (Ialomitza) pare a se raporta la lat. HELLEBORUS].

lápte² (aliment) s. n.

lápte s. n. (feluri produse din lapte) pl. lapturi

LÁPTE s. 1. lapte acru v. lapte batut; lapte batut = lapte acru. 2. (CHIM.) lapte de var = apa de var. 3. (BOT.) laptelecainelui v. alior; laptelecucului = a) (Euphorbia) laptelecainelui (pop.) alior (reg.) areu; b) (Euphorbia helioscopia) (reg.) alior buruianadefriguri buruianamagareasca; laptelestancii (Androsace chamaejasme) v. laptishor.

LAPTE s. 1. lapte acru = lapte batut; lapte batut = lapte acru. 2. (CHIM.) lapte de var = apa de var. 3. (BOT.) lapteleciinelui (Euphorbia) = laptelecucului (pop.) alior (reg.) areu; laptelecucului = a) (Euphorbia) lapteleciinelui (pop.) alior (reg.) areu; b) (Euphorbia helioscopia) (reg.) alior buruianadefriguri buruianamagareasca; laptelestincii (Androsace chamaejasme) = laptishor (reg.) primulitza.

DRUMUL LÁPTELUI s. v. calea lactee calealaptelui.

ZAHAR DE LÁPTE s. v. lactobioza lactoza.

zahar de lapte s. v. LACTOBIOZA. LACTOZA.

LAPTE. Subst. Lapte laptishor (dim. rar) laptic (fam.; in limbajul copiilor); lapte matern; corasla; lapte de vaca; lapte de bivolitza; lapte de oaie; lapte de capra; lapte de iapa lapte de camila. Lapte dulce lapte pasteurizat lapte sterilizat. Lapte acru pocrish chishleag (reg.) samachisha (reg.) smiuchisha (reg.) lapte gros lapte inchegat lapte covasit lapte de putina lapte batut; chefir; iaurt; cumis. Lapte praf; lapte condensat. Produse lactate: Smintina smintinica (dim.) groscior (pop.) frishca; caimac. Unt. Cash cashutz (dim. rar); urda; brinza; brinza de vaca brinza de oaie; brinza dulce; brinza sarata; brinza framintata; brinza de burduf; brinza topita; brinza de Braila (alba murata); telemea; camambert; cashcaval; penteleu; shvaitzer; parmezan; trapist; brinzeturi. Jintitza. Zer; jintuiala jintuit; zara; acrish (reg.). Lactofermentator; lactometru; lactofiltru. Laptarie; iaurgerie; brinzarie. Laptar; iaurgiu; untar; urdar; brinzar. Adj. Laptos. Lactat; lactic Smintinos; untos; brinzos. Zeros. Vb. A fierbe laptele. A covasi. a se acri a se inacri a se zeri (reg.). A se brinzi a se corasli a se covasi. A se prinde a se inchega. V. acreala alimentatzie feluri de mincare.

Gagea silvatica Loud. (syn. G. lutea KerGawl.) « Laptele pasarii ». Specie care infloreshte primavara. Flori pina la 7 in capitule reunite intro panicula corimbiforma foliolele periantului oblonge in interior galbene in exterior verzi staminele la jumatate din lungimea foliolelor. Bracteele florale 2 aproape opuse. Frunzele radicale liniarlanceolate cca 4 cm latzime plane acuminate cu 3 nervuri. Tulpina cca 18 cm inaltzime la baza cu un singur bulb ovat.

a cauta lapte de bou / de cuc expr. (iron.) a incerca imposibilul; a nushi da seama de absurditatea unei incercari.

a face lapte batut expr. (in limbajul recuperatorilor) a distruge locuintza sau localul cuiva.

a se baga k muscan curul calului / in curul vacii / in lapte expr. a fi inoportun.

lapte batut expr. sperma.

lapte de cuc expr. raritate lucru foarte greu de obtzinut; obiect fantezist al capriciilor cuiva.

lapte dulce expr. (friz.) barba moale ushor de ras.

lapte gros expr. joc practicat de copii asemanator cu capra in care o echipa ishi ia elan shi sare in spinarea adversarilor care stau incovoiatzi unul in spatele altuia.

lapte praf expr. (tox.) heroina; droguri sub forma de pulbere.