34 de definitzii pentru jumatate

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

JUMATÁTE jumatatzi s. f. 1. Fiecare dintre cele doua partzi egale in care se poate diviza un intreg; parte dintrun intreg divizat in doua partzi aproximativ egale. ◊ Jumatate de masura = masura fragmentara incompleta numai pe jumatate. ◊ Loc. adv. Pe (sau in) jumatate = in doua partzi egale pe din doua; partzial incomplet; p. ext. segmentat trunchiat. ◊ Expr. A face (ceva) pe jumatate = a nu duce (ceva) pana la capat. (O data) shi jumatate exprima ideea de superlativ. Cu jumatate de gura (sau de glas) ori cu jumatate gura(sau gura) sau cu gura (pe) jumatate = cu glas scazut fara convingere sau entuziasm. Cu jumatate de inima sau cu inima pe jumatate = fara curaj fara hotarare fara avant. ♦ (Adverbial) in parte intrucatva. 2. (Glumetz) Sotzie. 3. Punctul care marcheaza mijlocul unei distantze in spatziu sau al unui interval de timp. 4. (Eliptic) Masura de capacitate sau de greutate reprezentand o doime dintrun litru sau dintrun kilogram. 5. (Reg.) Claie mica formata din snopi ashezatzi in forma de cruce. [Var.: (fam. shi reg.) jumá jumáte s. f.] Et. nec.

jumatate [At: CORESI EV. 97/13 / V: (prin haplologie) juma[1] jumate jumata / Pl: ~tatzi / E: nct] 1 sf Fiecare dintre cele doua partzi egale in care se poate diviza un intreg. 2 sf Parte dintrun intreg divizat in doua partzi aproximativ egale. 3 sf (Ie) Un om shi ~ sau un magar (dobitoc prost hotz drac porc de caine ramolit etc.) shi ~ Om carei intrece pe totzi ceilaltzi in destoinicie prostie magarie dobitocie etc. 4 sf (Ie) ~ de masura Masura fragmentara incompleta. 5 sf (Fig; iae) Treaba incompleta. 6 sf (Mtp; ic) ~deom Fiintza omeneasca inchipuita numai cu o mana cu un picior shi cu un ochi care poate muri shi invia. 7 sf (Pop; ie) ~ de nash Persoana care fara sa fie nashul copilului i reteaza acestuia parul. 8 sf (Orn; inv; ic) ~depasare Codobatura (Motacilla alba). 9 sf (Ic) ~depita Constelatzie alcatuita din trei stele in forma de triunghi. 10 sf (Ivr; ila) Prin ~ Injumatatzit. 11 sf (Ilav) Pe (sau in) ~ In doua partzi egale. 12 sf (Ial) Incomplet. 13 sf (Pex; ial) Segmentat. 14 sf (Ie) Cu ~ de pretz (sau in ~ pretzul) Cu reducere de 50%. 15 sf (Inv; ie) La calea (drumul) ~ sau la ~ calea (sau drumul) ori la ~a caii (drumului) La egala distantza shi de locul de unde a pornit cineva shi de locul unde vrea sa ajunga. 16 sf (Ie) A se opri la calea ~ A nu termina ceea ce a inceput. 17 sf (Iae) A termina rau ceea ce a fost inceput bine. 18 sf (Ie) A face ceva pe ~ A nu duce un lucru pana la capat. 19 sf (Ie) Cu ~ de gura (sau de glas) ori cu ~ gura (sau gura) sau cu gura (pe) ~ Cu voce scazuta. 20 sf (Iae) Fara convingere. 21 sf (Iae) Fara entuziasm. 22 sf (Iae) Fara curaj. 23 sf (Ie) Cu ~ de inima sau cu inima pe ~ Fara curaj. 24 sf (Iae) Fara hotarare. 25 sf (Ial) Fara avant. 2627 sf (Inv; spc; eliptic) Masura de capacitate sau de greutate reprezentand o doime dintrun litru sau dintrun kilogram. 28 sf (Nob; lpl; shis jumatatzi de ghete) Pantofi. 29 sf (Inv) Parte din fatza a ghetei. 30 sf (Agr; Mol; eliptic) Nuia cu care se masoara pamantul. 31 sf (Agr; Mol) Claie mica din snopi ashezatzi in forma de cruce Si: carstac carsta cruce petitza. 32 sf (TZes; reg) Masura de 600 de fire de tort. 33 sf (Reg; eliptic) SHopron. 34 sf (Fam; gmtz) Sotzie sau sotz. 35 sf Punct care marcheaza mijlocul unei distantze atat in spatziu cat shi in timp. 36 sf (Ie) O data shi ~ Exprima ideea de superlativ. 37 av Mai putzin. 38 av In mare parte. 39 av Aproape de tot. 40 av Intrucatva. corectata

  1. In original accentuat greshit: juma LauraGellner

JUMATÁTE jumatatzi s. f. 1. Fiecare dintre cele doua partzi egale in care se poate diviza un intreg; parte dintrun intreg divizat in doua partzi aproximativ egale. ◊ Jumatate de masura = masura fragmentara incompleta numai pe jumatate. ◊ Loc. adv. Pe (sau in) jumatate = in doua partzi egale pe din doua; partzial incomplet; p. ext. segmentat trunchiat. ◊ Expr. A face (ceva) pe jumatate = a nu duce (ceva) pana la capat. (O data) shi jumatate exprima ideea de superlativ. Cu jumatate de gura (sau de glas) ori cu jumatate gura (sau gura) sau cu gura (pe) jumatate = cu glas scazut fara convingere sau entuziasm. Cu jumatate de inima sau cu inima pe jumatate = fara curaj fara hotarare fara avant. ♦ (Adverbial) In parte intrucatva. 2. Sotzie. 3. Punctul care marcheaza mijlocul unei distantze in spatziu sau al unui interval de timp. 4. (Eliptic) Masura de capacitate sau de greutate reprezentand o doime dintrun litru sau dintrun kilogram. 5. (Reg.) Claie mica formata din snopi ashezatzi in forma de cruce. [Var.: (fam. shi reg.) jumá jumáte s. f.] Et. nec.

JUMATÁTE jumatatzi s. f. (Cu valoare de numeral) 1. Fiecare din cele doua partzi egale in care se poate impartzi un intreg (v. doime); (sens curent) o parte dintrun intreg impartzit in doua partzi aproximativ egale. Rasturna mamaliga pe masutza joasa shi rotunda taie jumatate shi o intinse pe un fundishor lui Mitrea. SADOVEANU B. 28. Ado colea jumatatea milionului ceai cishtigat astanoapte. ALECSANDRI T. I 405. (In corelatzie cu sine insushi) Placinta era jumatate cu carne jumatate cu brinza. CAMIL PETRESCU O. I 197. Hainele curate jumatate de tirgovetz jumatate de tzaran dovedeau bunastare. C. PETRESCU I. II 141. (Precedat de prep. «pe») La foc vei putea deosebi bucatzi mari de carne friginduse: un picior un cap pe jumatate pirlit pe jumatate fript. GHEREA ST. CR. I 100. ◊ (Precedat de intreg de care se leaga prin conj. «shi» a carei omisiune este nerecomandabila) Un metru shi jumatate. Un kilogram shi jumatate.E ora 12 jumatate. C. PETRESCU I. II 242. Itzi dau doi lei jumatate pe oca. PANN P. V. I 64. ◊ Expr. A face (ceva) pe jumatate = a lasa (un lucru) neispravit a nu duce pina la capat a nu termina. (Urmind dupa un substantiv sau un adjectiv substantivat) SHi jumatate (sau o data shi jumatate) marcheaza ideea de superlativ. Barbat o data shi jumatate.Satzi traiasca parintele cai un om shi jumatate. REBREANU R. I 15. Ashatzi trebuie daca eshti un prost shi jumatate. SHEZ. IV 186. ◊ (Urmat de determinari in genitiv sau introduse prin prep. «de» «din» exprimind intregul) Luptele intre imperiul roman shi gotzi cresc in prima jumatate a secolului al IVlea sub Constantin. IST. R.P.R. 51. Trei ani de armata cu chiu cu vai ia facut cu jumatate de an pe deasupra pentru dezertare. SADOVEANU O. VII 357. Sai deie fata shi jumatate de imparatzie. CREANGA P. 228. ◊ (Rar cu omisiunea prepozitziei) Aceasta plimbare... este departe de Viena k o jumatate ceas. GOLESCU I. 68. ◊ (Rar in urma substantivului) Saprinseodato casa penserate SHia ars din ea Bagdadul jumatate. COSHBUC P. III 282. ◊ Expr. Jumatate de masura = masura fragmentara trunchiata necompleta nedusa pina la capat. Jumatatzile de masura nu aduc niciodata solutzii in probleme asha de grave. SADOVEANU E. 30. Cu jumatate de gura (sau de glas) sau cu jumatate gura (sau gura) sau cu gura (pe) jumatate = cu glas scazut incet fara convingere evaziv. Vorbea cu jumatate de glas infricoshat parca de ceva. SADOVEANU O. VIII 18. Grigore protesta mai cu jumatate gura. REBREANU R. I 172. Aceste vorbe oarecum ciudate Citindule cu jumatate gura... Am zis. TOPIRCEANU B. 96. Bun sosit la noi voinice zise craiul cam cu jumatate de gura. CREANGA P. 197. Cu jumatate de inima = fara avint fara curaj fara hotarire. Treaba o facusera numai cu jumatate de inima. DUMITRIU N. 15. ♦ (Adverbial uneori precedat de prep. «in» «pe») Parte in parte intrucitva. Inainte oamenii nul crezusera decit pe jumatate. DUMITRIU N. 15. Cu ochii inchishi pe jumatate vedea crescind din sinul marii gigantic amfiteatrul Cornului de Aur. BART E. 44. (Cu pronuntzare regionala) Datzi minia dupa spate K sa bem in giumatate. ALECSANDRI P. P. 73. Loc. adj. Pe jumatate = care reprezinta (aproximativ) o doime din intreg; trunchiat. E ceruntunecat k o padure In care luna nici pe jumatate Luceshte. D. BOTEZ P. O. 29. 2. (Glumetz) Sotzie nevasta. Vino sa te prezint jumatatzii mele. D. ZAMFIRESCU R. 22. Ce tzi sa intimplat babo? zise el cum ishi vazu jumatatea. ISPIRESCU L. 96. 3. Punctul care marcheaza mijlocul unei distantze in spatziu; mijloc. Omatul se ashternea in troiene pina spre jumatatea ferastruicii. V. ROM. ianuarie 1952 109. O barba roshcata shi neingrijita i acopera mai mult de jumatate figura. VLAHUTZA O. A. III 20. ◊ (Juxtapus adesea postpus) Eu plec cu sacun spate La calea jumatate Cer plata. COSHBUC P. I 63. Ajungind in vinatoare pin’la jumatate cale... De urma unei fiare a dat. TEODORESCU P. P. 163. SHi ma cata mama cata Undes catane gramada La tabara jumatate. JARNÍKBIRSEANU D. 324. ♦ Momentul care marcheaza mijlocul unui interval de timp. A luat chenzina la jumatatea lunii. ◊ (Eliptic) Ciocanele [ceasornicului] bat sferturile jumatatzile shi ceasurile. SADOVEANU F. J. 518. 4. (Eliptic) Masura de capacitate sau de greutate reprezentind 1/2 dintrun litru sau dintrun kilogram. Satul incalzit de jumatatea de vin prinse din nou curaj. C. PETRESCU C. V. 39. 5. (Mold.) Claie mica facuta din mai multzi snopi ashezatzi unul peste altul in forma de cruce shi cu spicele inauntru. Holda mindra... Se ridican snopi de aur se cladeshten jumatatzi. ALECSANDRI P. III 67. Variante: (familiar shi regional) jumá (GALAN B. I 164) jumatá (SHEZ. III 30) jumáte s. f.

JUMATÁTE ~atzi f. 1) Fiecare dintre cele doua partzi egale in care poate fi impartzit un intreg. ◊ ~ de masura masura incompleta partziala. Pe (sau in) ~ a) in doua partzi egale sau aproximativ egale; b) partzial; incomplet. A face ceva pe ~ a nu duce pana la capat un lucru inceput. A spune cu ~ de gura a) a vorbi cu glas slab abia auzit; b) a vorbi in mod nehotarat fara convingere. Cu ~ de inima (sau cu inima pe ~) fara curaj; indecis. 2) fam. Persoana casatorita de sex feminin in raport cu barbatul ce ia devenit sotz; femeie; nevasta. 3) Punct care marcheaza mijlocul unei distantze in spatziu sau al unui interval in timp. La ~ de drum. La o ~ de secol. 4) Unitate de masura a capacitatzii sau a greutatzii egala cu 1/2 de litru sau de kilogram. [G.D. jumatatzii] /Orig. nec.

jumatate f. una din partzile unui tot impartzit in doua partzi egale: unu shi jumatate fig. foarte shiret. [Cf. lat. DIMIDIETATEM].

jumatáte f. pl. atzĭ (amestecatura din alb. ghĭúmas jumatate shi lat. dimidietas = dimidium shi medietas derivate d. medius mijlociŭ. D. medietas vine it. metá fr. moitié sp. metad pg. metade ametade). Fiecare dintre cele doŭa partzĭ egale ale unuĭ tot. Fig. Fam. Nevasta sotzie (saŭ shi sotz). Un fel de becatza foarte mica numita shi surda. Jumatate saŭ pe jumatate mort aproape mort. Cu jumatate de gura a lene fara convingere saŭ dorintza de: a afirmat cu jumatate de gura. Acesta e unu shi jumatate (de ex. betziv shtrengar hotz) acesta e mare (betziv shtrengar hotz). Sing. shi jumate (Sud. pop.).

JUMÁ s. f. v. jumatate.

JUMÁTE s. f. v. jumatate.

JUMÁ f. v. JUMATATE. ◊ ~~ impartzeala dreapta (in doua jumatatzi). /Din jumatate

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

jumatáte s. f. g.d. art. jumatắtzii; pl. jumatắtzi

jumatáte s. f. g.d. art. jumatatzii; pl. jumatatzi

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

JUMATÁTE s. 1. (cantitativ) doime. (O ~ dintrun obiect.) 2. (cantitativ) (slavonism inv.) pol. (O ~ kg de icre.) 3. (cantitativ) (reg.) carstac carsta claitza cruce petitza picior. (Claia de snopi numita ~.) 4. (spatzial) mijloc. (La ~ scandurii.) 5. (temporal) mijloc. (La ~ saptamanii.)

JUMATATE s. 1. (cantitativ) doime. (O ~ dintrun obiect.) 2. (cantitativ) (slavonism inv.) pol. (O ~ kg de icre.) 3. (cantitativ) (reg.) cirstac cirsta claitza cruce petitza picior. (Claia de snopi numita ~.) 4. (spatzial) mijloc. (La ~ scindurii.) 5. (temporal) mijloc. (La ~ saptaminii.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

jumatáte (jumatắtzi) s. f. 1. Fiecare din cele doua partzi egale in care se poate divide un intreg. 2. Fiecare din cele doua partzi egale dintrun litru dintrun kilogram. 3. Claie mica din 7 pina la 20 snopi considerata jumatate de capitza. 4. Sotz consort. Var. vulg. juma(te). Mr. giumitate megl. jimitate. Lat. mĕdĭĕtātem probabil printro metateza *diemitatem shi cu rezultatul djgi (mr.) › ji (megl.) k ajunge ajuta jos. Inainte fusese propus lat. dimidiĕtātem. Aceasta der. semnalata inca de Cipariu Elem. 61 a fost adoptata intro forma modificata de Philippide O ramashita din timpuri stravechi 11; Koerting 2977; Densusianu Rom. XXXIII 281; Tiktin; shi Pascu I 133 care pleaca de la medietatem prin intermediul unei forme *jimitatem rezultata din incrucisharea cu gr. ἤμισυ dupa Philippide; prin intermediul unei metateze dupa Tiktin. Der. din lat. a fost abandonata de catre totzi cercetatorii moderni care admit totushi o incrucishare cu dimidietatem pentru a explica finala cuvintului. In general se admite k jumatate reprezinta in prima sa parte alb. giymës giymësë „jumatate” (Miklosich Rum. Unters. I 269; Miklosich Consonant II 12; Spitzer Mitt. Wien 322; Capidan Raporturile 528; Philippide II 718; Rosetti II 118). Explicatzia este laborioasa shi nu pare a fi probabila: conform ei alb. giymë (< gr. ἤμισος cu o spiranta secundara dupa Meyer 153) reprezinta un primitiv *gjumëtë (ceea ce se opune der. care am citato); shi de aici rom. jumatate prin der. cu suf. ate sau prin incrucishare cu dimidietatem. Etimonul alb. nu pare posibil deoarece pe linga dificultatea st este ciudat paralelismul intre alb. gj (ghi) fatza de rom. gj (cf. alb. gemp rom. ghimpe alb. güs rom. ghiuj etc.). Der. jumatatzi (var. injumatatzi jumatatza) vb. (a taia in doua a despica; a reduce la jumatate).

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

jumatắtzi s.f. pl. Pantofi incaltzaminte. Et. nec. (DEX) pentru jumatate; cf. germ. Halbschuh „pantof” propriu „jumatate de gheata” (Fratzila).

jumatắtzi s.f. pl. Pantofi incaltzaminte. Et. nec.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a avea doua fire jumate expr. 1. a avea parul rar. 2. a avea chelie

a rade cu jumatate de gura / galben expr. a rade silit / fortzat a rade fara pofta; a se preface k rade.

a umbla cu jumatatzi de masura expr. a fi nehotarat a nu fi ferm; a nu duce un lucru pana la capat.

a vorbi cu gura altuia / cu jumatate de gura expr. a vorbi fara convingere / shovaielnic.

juma’ de buletin expr. (glum.) persoana scunda shi slaba.

juma’ de metru shi o flegma expr. (vulg.) persoana scunda.

jumijuma expr. jumatatejumatate; impartzire in doua partzi egale.

un drac shi jumatate expr. v. drac impielitzat.

Intrare: jumatate
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jumatate
  • jumatatea
plural
  • jumatatzi
  • jumatatzile
genitiv-dativ singular
  • jumatatzi
  • jumatatzii
plural
  • jumatatzi
  • jumatatzilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F165)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • juma
  • jumaua
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F117)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jumate
  • jumatea
plural
  • jumatzi
  • jumatzile
genitiv-dativ singular
  • jumatzi
  • jumatzii
plural
  • jumatzi
  • jumatzilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F165)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jumata
  • jumataua
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

jumatate, jumatatzisubstantiv feminin

  • 1. Fiecare dintre cele doua partzi egale in care se poate diviza un intreg; parte dintrun intreg divizat in doua partzi aproximativ egale. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Rasturna mamaliga pe masutza joasa shi rotunda taie jumatate shi o intinse pe un fundishor lui Mitrea. SADOVEANU B. 28. DLRLC
    • format_quote Ado colea jumatatea milionului ceai cishtigat astanoapte. ALECSANDRI T. I 405. DLRLC
    • format_quote Placinta era jumatate cu carne jumatate cu brinza. CAMIL PETRESCU O. I 197. DLRLC
    • format_quote Hainele curate jumatate de tirgovetz jumatate de tzaran dovedeau bunastare. C. PETRESCU I. II 141. DLRLC
    • format_quote La foc vei putea deosebi bucatzi mari de carne friginduse: un picior un cap pe jumatate pirlit pe jumatate fript. GHEREA ST. CR. I 100. DLRLC
    • format_quote Un metru shi jumatate. Un kilogram shi jumatate. DLRLC
    • format_quote E ora 12 jumatate. C. PETRESCU I. II 242. DLRLC
    • format_quote Itzi dau doi lei jumatate pe oca. PANN P. V. I 64. DLRLC
    • format_quote Luptele intre imperiul roman shi gotzi cresc in prima jumatate a secolului al IVlea sub Constantin. IST. R.P.R. 51. DLRLC
    • format_quote Trei ani de armata cu chiu cu vai ia facut cu jumatate de an pe deasupra pentru dezertare. SADOVEANU O. VII 357. DLRLC
    • format_quote Sai deie fata shi jumatate de imparatzie. CREANGA P. 228. DLRLC
    • format_quote rar Aceasta plimbare... este departe de Viena k o jumatate ceas. GOLESCU I. 68. DLRLC
    • format_quote rar Saprinseodato casa penserate SHia ars din ea Bagdadul jumatate. COSHBUC P. III 282. DLRLC
    • 1.1. Jumatate de masura = masura fragmentara incompleta numai pe jumatate. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Jumatatzile de masura nu aduc niciodata solutzii in probleme asha de grave. SADOVEANU E. 30. DLRLC
      • 1.1.1. figurat Treaba incompleta. MDA2
    • 1.2. (shi) adverbial Mai putzin. MDA2
    • 1.3. (shi) adverbial In (mare) parte. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
      sinonime: intrucatva
      • format_quote Inainte oamenii nul crezusera decit pe jumatate. DUMITRIU N. 15. DLRLC
      • format_quote Cu ochii inchishi pe jumatate vedea crescind din sinul marii gigantic amfiteatrul Cornului de Aur. BART E. 44. DLRLC
      • format_quote cu pronuntzare regionala Datzi minia dupa spate K sa bem in giumatate. ALECSANDRI P. P. 73. DLRLC
    • 1.4. (shi) adverbial Aproape de tot. MDA2
    • chat_bubble Un om shi jumatate sau un magar (dobitoc prost hotz drac porc de caine ramolit etc.) shi jumatate = om carei intrece pe totzi ceilaltzi in destoinicie prostie magarie dobitocie etc. MDA2
    • chat_bubble mitologie popular compus Jumatatedeom = fiintza omeneasca inchipuita numai cu o mana cu un picior shi cu un ochi care poate muri shi invia. MDA2
    • chat_bubble popular Jumatate de nash = persoana care fara sa fie nashul copilului i reteaza acestuia parul. MDA2
    • chat_bubble ornitologie invechit compus Jumatatedepasare (Motacilla alba) = codobatura. MDA2
      sinonime: codobatura
    • chat_bubble compus Jumatatedepita = constelatzie alcatuita din trei stele in forma de triunghi. MDA2
    • chat_bubble invechit rar locutziune adjectivala Prin jumatate = injumatatzit. MDA2
      sinonime: injumatatzit
    • chat_bubble locutziune adverbiala Pe (sau in) jumatate = in doua partzi (aproximativ) egale pe din doua. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote E ceruntunecat k o padure In care luna nici pe jumatate Luceshte. D. BOTEZ P. O. 29. DLRLC
    • chat_bubble Cu jumatate de pretz (sau in jumatate pretzul) = cu reducere de 50%. MDA2
    • chat_bubble invechit La calea (drumul) jumatate sau la jumatate calea (sau drumul) ori la jumatatea caii (drumului) = la egala distantza shi de locul de unde a pornit cineva shi de locul unde vrea sa ajunga. MDA2
    • chat_bubble A se opri la calea jumatate = a nu termina ceea ce a inceput. MDA2
      • chat_bubble A termina rau ceea ce a fost inceput bine. MDA2
    • chat_bubble A face (ceva) pe jumatate = a nu duce (ceva) pana la capat. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEX
    • chat_bubble (O data) shi jumatate exprima ideea de superlativ. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Barbat o data shi jumatate. DLRLC
      • format_quote Satzi traiasca parintele cai un om shi jumatate. REBREANU R. I 15. DLRLC
      • format_quote Ashatzi trebuie daca eshti un prost shi jumatate. SHEZ. IV 186. DLRLC
    • chat_bubble Cu jumatate de gura (sau de glas) ori cu jumatate gura (sau gura) sau cu gura (pe) jumatate = cu glas scazut fara convingere sau entuziasm fara curaj. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Vorbea cu jumatate de glas infricoshat parca de ceva. SADOVEANU O. VIII 18. DLRLC
      • format_quote Grigore protesta mai cu jumatate gura. REBREANU R. I 172. DLRLC
      • format_quote Aceste vorbe oarecum ciudate Citindule cu jumatate gura... Am zis. TOPIRCEANU B. 96. DLRLC
      • format_quote Bun sosit la noi voinice zise craiul cam cu jumatate de gura. CREANGA P. 197. DLRLC
    • chat_bubble Cu jumatate de inima sau cu inima pe jumatate = fara curaj fara hotarare fara avant. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEX
      sinonime: indecis
      • format_quote Treaba o facusera numai cu jumatate de inima. DUMITRIU N. 15. DLRLC
    • chat_bubble Jumajuma = impartzeala dreapta (in doua jumatatzi). NODEX
  • 2. glumetz Persoana casatorita de sex feminin in raport cu barbatul ce ia devenit sotz. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Vino sa te prezint jumatatzii mele. D. ZAMFIRESCU R. 22. DLRLC
    • format_quote Ce tzi sa intimplat babo? zise el cum ishi vazu jumatatea. ISPIRESCU L. 96. DLRLC
  • 3. Punctul care marcheaza mijlocul unei distantze in spatziu sau al unui interval de timp. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: mijloc
    • format_quote Omatul se ashternea in troiene pina spre jumatatea ferastruicii. V. ROM. ianuarie 1952 109. DLRLC
    • format_quote O barba roshcata shi neingrijita i acopera mai mult de jumatate figura. VLAHUTZA O. A. III 20. DLRLC
    • format_quote Eu plec cu sacun spate La calea jumatate Cer plata. COSHBUC P. I 63. DLRLC
    • format_quote Ajungind in vinatoare pin' la jumatate cale... De urma unei fiare a dat. TEODORESCU P. P. 163. DLRLC
    • format_quote SHi ma cata mama cata Undes catane gramada La tabara jumatate. JARNÍKBIRSEANU D. 324. DLRLC
    • format_quote A luat chenzina la jumatatea lunii. DLRLC
    • format_quote eliptic Ciocanele [ceasornicului] bat sferturile jumatatzile shi ceasurile. SADOVEANU F. J. 518. DLRLC
  • 4. eliptic Masura de capacitate sau de greutate reprezentand o doime dintrun litru sau dintrun kilogram. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Satul incalzit de jumatatea de vin prinse din nou curaj. C. PETRESCU C. V. 39. DLRLC
  • 5. agricultura regional eliptic Nuia cu care se masoara pamantul. MDA2
  • 6. regional Claie mica formata din snopi ashezatzi in forma de cruce. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Holda mindra... Se ridican snopi de aur se cladeshten jumatatzi. ALECSANDRI P. III 67. DLRLC
  • 7. regional (In tzesatorie) Masura de 600 de fire de tort. MDA2
  • 8. regional eliptic SHopron. MDA2
    sinonime: shopron
  • chat_bubble neobishnuit (la) plural (in) sintagma (Jumatatzi de ghete) Pantofi. MDA2
    sinonime: pantof
    • chat_bubble invechit Parte din fatza a ghetei. MDA2
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.