femeie sf [At: CUV. D. BATR. II 52 / P: ~meie / V: fameie (inv) fameaie fom~ fum~ (Mol) fim~ / Pl: femei / E: ml familia „familie”] 12 (Inv) Familie (12). 3 (Inv) Femeia shi copiii unei familii (2). 4 (Inv) Copiii unei familii (2). 5 Neam. 6 (Inv) Semintzie (de popoare). 7 Persoana adulta de sex feminin. 8 Persoana de sex feminin casatorita. 9 (Pop) Sotzie. 10 (Fig; rar) Barbat molau shi fricos. 11 (Pop) Sateanca. 12 (Is) ~ de strada Prostituata.

FEMÉIE femei s. f. 1. (In opozitzie cu barbat) Persoana adulta de sex feminin. Femeia in Republica Populara Romina are drepturi egale cu ale barbatului in toate domeniile vietzii economice politice de stat shi culturale. CONST. R.P.R. 39. Acolo undeau huzurit tilharii Rid astazi voiniceshte faurarii... Rid oamenii muncii Rid femeile pruncii. DESHLIU G. 38. La fereastra o femeie cu parul de aur cu ochii k florile albastre ale cimpului... rezemata de bara de alama il privea cu mila. C. PETRESCU S. 41. 2. (Spre deosebire de fata) Persoana de sex feminin casatorita. Achim eransurat Cu fata lui Mihai Terinte: Femeie buna shi cuminte Cum alta nu gaseshti in sat. COSHBUC P. II 226. 3. (Urmat de determinari in genitiv sau de un adjectiv posesiv) Sotzie nevasta. Se invinovatzea pe el insushi shtiind cit e de putzin vrednic de femeia lui care ia fost totdeauna credincioasa. BUJOR S. 44. Nu se implineshte bine anul shi femeia lui Ipate face un baiet. CREANGA P. 169.

femeie sf [At: Cuv. D. BATR. II 52 / P: ~meie / V: fameie (inv) fameaie fom~ fum~ (Mol) fim~ / Pl: femei / E: ml familia „familie”] 12 (Inv) Familie (12). 3 (Inv) Femeia shi copiii unei familii (2). 4 (Inv) Copiii unei familii (2). 5 Neam. 6 (Inv) Semintzie (de popoare). 7 Persoana adulta de sex feminin. 8 Persoana de sex feminin casatorita. 9 (Pop) Sotzie. 10 (Fig; rar) Barbat molau shi fricos. 11 (Pop) Sateanca. 12 (Is) femeie de strada Prostituata.

FEMÉIE ~i f. 1) Persoana matura de sex feminin. ◊ ~ in casa femeie angajata in trecut pentru treburi gospodareshti. 2) pop. Persoana de sex feminin care shia pierdut fecioria. [Art. femeia; G.D. femeii; Sil. femeie] /<lat. familia

FEMEIE s. f. (Mold. Ban. Crish. Trans. S) Familie. A: SHi impartzea pre fameaie bucate. AP. 1646 5^v. C: Lot ieshi tu shi muiarea ta shi fameaia ta afara din cetate. FL. D 1693 32^r. Femeye. Familia. Foemina. AC 338. Familia. Nyam fomea. Nemzetségh. LEX MARS. 204 Intoarne de pre mine minia ta shi de pre toata femeia mea. MISC. SEC XVII 103^r; cf. PSALT. (1651). ◊ (Trans. SV) Loc. adj. De fameaie = casatorit. Muierile ceale ces de fameaie shi sa leaga cu farmecele draceshti sa naiba prunci. AMD 1759 61^v. Variante: fameaie (AP. 1646 5^v: PSALT. 1651; FL. D 1693 32^r; AMD 1759 61^v fomeie (LEX. MARS. 204). Etimologie: lat. familia.

femeie f. 1. soatza omului; 2. cea care e sau a fost maritata. [Vechiurom. fameaie familie (k shi in macedoromana): „sa mearga la beseareca cu toata fomeaea” (Legenda Duminecei 1600) = lat. FAMILIA: in limba moderna s’a restrans sensul la reprezentantul ei femeiesc].

feméĭe f. pl. eĭ (lat. famĭlia familie de unde shi dial. fameĭe fomeĭe fimeĭe shi fumeĭe. Cp. cu germ. stute ĭapa d. vgerm. sluote herghelie). Sec. 1617. Familie. Azĭ. Sotzie nevasta. Persoana maritata. Fiintza de sex opus barbatuluĭ. Femela (la animale). V. muĭere.

fumeie sf vz femeie

feméieagronóm s. f. Femeie care a imbratzishat profesia de agronom ◊ „De la femei mergand supuse in spatele barbatului la primele femeiagronom.” Cont. 21 IX 62 p. 5 (din femeie + agronom)

feméiearbítru s. f. (sport) Femeie cu rolul de arbitru intrun meci ◊ „Prima femeiearbitru din Bundesliga face dush impreuna cu colegii din brigada.” Ev.z. 21 X 95 p. 8 (din femeie + arbitru)

feméieartist(a) s. f. (arta) Femeie care a imbratzishat profesia de artist (plastic etc.) ◊ „Expozitzie a femeilorartiste.” Sc. 9 III 63 p. 4 (din femeie + artist)

feméieastronaút(a) s. f. (astr.) Femeie care a imbratzishat profesia de astronaut ◊ „Anul viitor N. A. S. A. va recruta primul lot de 43 de femeiastronaute. Dintre acestea se va alege prima echipa care va fi lansata in spatziu in anul 1979.” R.l. 8 XI 76 p. 6 (din femeie + astronaut; cf. fr. femmecosmonaute; DMN 1967)

feméieautoáre s. f. (lit.) Scriitoare ◊ „Cunoscuta scriitoare engleza Agatha Christie prima femeieautoare de romane politziste shia marcat evenimentul celei dea 80a aniversari a nashterii prin publicarea celei dea 80a cartzi.” I.B. 16 IX 70 p. 4 (din femeie + autoare; cf. fr. femmeauteur; DMN 1966)

feméieaviatór s. f. (av.) Femeie care a imbratzishat profesia de aviator ◊ „Iar femeile [...] nus cu nimic mai prejos decat noi barbatzii in atatea shi atatea domenii de activitate umana. Sa amintesc de femeileaviator de femeilemarinar (k sa ma refer doar la profesiunile ieshite din comun).” I.B. 6 XII 72 p. 3. ◊ „Cine sar fi gandit vreodata la femeiaviator la dulgheritze shi frezoare la textiliste shi chiar femeimarinar?” Sc. 6 I 82 p. 1 (din femeie + aviator)

feméiebodyguárd s. f. Femeie care indeplineshte functzia de bodyguard ◊ „Printzesa Diana e protejata de o femeiebodyguard.” Ev.z. 259/93 p. 6 //din femeie + bodyguard; R. Zafiu in Luc. 20/93 p. 4//

feméiecineást s. f. (cinem.) Femeie care a imbratzishat profesia de cineast ◊ „«Sambizanga» productzie a studiourilor franceze regizata de angoleza S. M. prima femeiecineast africana.” Sc. 15 IV 74 p. 2 (din femeie + cineast; cf. fr. femmecinéaste; DMN 1967)

feméieclown s. f. Femeie care a imbratzishat profesia de clown ◊ „La Budapesta sunt pe cale de calificare shase femeiclown.” Sapt. 7 VI 74 p. 2 (din femeie + clown)

feméiecompozitór s. f. (muz.) Femeie care a imbratzishat profesia de compozitor ◊ „M. M. a fost distinsa in cadrul celui de al Vlea concurs internatzional pentru femeicompozitori de la Mannheim.” Cont. 4 XI 66 p. 7 (din femeie + compozitor)

feméieconcértmáistru s. f. (muz.) Femeie care indeplineshte functzia de concertmaistru ◊ „Anda Petrovici prima femeieconcertmaistru al Orchestrei simfonice a Filarmonicii [...]” Sapt. 21 XII 84 p. 8 (din femeie + concertmaistru)

feméiecopíl s. f. Femeie cu aspect shi atitudini de copil ◊ „Cata salbatica energie shi ce disperata hotarare in aceasta firava femeie–copil!” Cont. 24 II 67 p. 4. ◊ „Intre 19501970 tot ceea ce tzinea de civilizatzia ochiului a intrat intrun fel sau altul sub magia unui adorabil clisheu: «femeiacopil».” Cont. 26 II 71 p. 7 (din femeie + copil)

feméiedetectív s. f. Femeie care a imbratzishat profesia de detectiv ◊ „Oprit la ieshirea dintrun magazin londonez de o femeiedetectiv a lovito shi a incercat sa fuga.” R.l. 28 VIII 75 p. 6; v. shi karate (1974) (din femeie + detectiv; cf. fr. femmedétective; DMN 1966)

feméiedirijór s. f. (muz.) Femeie care a imbratzishat profesia de dirijor ◊ „Dupa informatziile care le detzin se pare k sunt singura femeiedirijor de orchestra din tzara.” Universitatea comunista 2/85 p. 5 (din femeie + dirijor)

feméiedóctor s. f. 1966 (med.) Doctoritza v. femeieprofesor (din femeie + doctor)

feméieepíscop s. f. (la luterani) ◊ „In acest an [in Danemarca] a fost aleasa prima femeie episcop” ◊ „22” 43/96 p. 16 //din femeie + episcop//

feméieforjór s. f. Femeie care a imbratzishat meseria de forjor ◊ „Tot intro scrisoare un cititor din Bucureshti imi atrage atentzia k am numito pe eroina reportajului lui Al. Stark femeiesudor in loc de femeieforjor.” R.lit. 28 II 74 p. 26 (din femeie + forjor)

feméiegondoliér s. f. 1974 Femeie care a imbratzishat meseria de gondolier v. femeietoreador (dupa it. donna gondoliere)

feméieinginér s. f. Femeie care a imbratzishat profesia de inginer ◊ „Avem trei sectzii in afara celor shase unitatzi integrate toate coordonate de catre femei. Femeiinginer.” R.l. 6 I 74 p. 3. ◊ „Familia anuntza cu profunda durere implinirea unui an de la decesul mult iubitei lor ing. E.Z.L. prima femeieinginer.” R.l. 2 XI 74 p. 4. ◊ „Pe adresa unei astfel de baraci de pe Olt primeshte scrisori unul dintre cei mai tineri constructori de hidrocentrale intre primele femeiinginerconstructor din Romania [...]” R.l. 28 IX 85 p. 5; v. shi femeiemedic (din femeie + inginer; cf. fr. femmeingénieur; DMN 1967)

feméiemáma s. f. ♦ 1. Femeie in calitate de mama ◊ „Am fost mishcata de randurile scrise in ziar despre femeiamama.” Sc. 7 XII 66 p. 2. ◊ „In proiectele de statut shiau gasit precizarea sarcinile sindicatelor in domeniul aplicarii cu strictetze a prevederilor legislatziei muncii in ce priveshte ocrotirea femeii a femeiimame in special [...]” Sc. 26 III 71 p. 4. ◊ „Sanatatea femeiimame obiectiv cotidian de maxima importantza al activitatzii medicale.” Sc. 2 III 75 p. 4. ◊ „Cert lucru conditzia de astazi a femeiimama este cel mai bun argument al grijii deosebite ce este aratata mamei [...]” R.l. 9 X 84 p. 2; v. shi Luc. 2 XII 67 p. 1 R.l. 4 VII 73 p. 2 Sc. 9 XII 73 p. 2 R.l. 26 IX 75 p. 5; v. shi femeiemedic. **2. Gravida v. thalidomida (1972) (din femeie + mama)

feméiemanechín s. f. Femeie care a imbratzishat profesia de manechin ◊ „Cea mai frumoasa [...] este femeiamanechin drapata in rochie neagra fara spate cu o simpla bentitza carei intuneca pielea cu voaleta violet punctata in argintiu carei acopera toata fatza.” Sapt. 7 VI 74 p. 8 (din femeie + manechin)

feméiemarinár s. f. Femeie care a imbratzishat meseria de marinar ◊ „Am avut in schimb placerea de a o cunoashte pe unica femeiemarinar din flota fluviala shi probabil shi din cea maritima romaneasca; este vorba despre A.tz. A. a demonstrat de vreo shase ani de cand este marinar (sau... marinaritza) k este posibil accesul femeii shi in aceasta meserie prin traditzie masculina.” Sc. 19 XII 79 p. 1; v. shi femeieaviator (1972) (din femeie + marinar)

feméiematadór s. f. Femeie care a imbratzishat meseria de matador ◊ „A.T. este prima femeiematador din Spania care a beneficiat de prevederile legii din august. Zilele trecute ea a intrat pe jos in arena (pana acum femeile se puteau masura cu taurul numai calare) participand la o corrida la Guadalajara.” R.l. 25 X 74 p. 6; v. shi Ev.z. 14 I 97 p. 5 //din femeie + matador//

feméiemédic s. f. (med.) Doctoritza ◊ „Destoinica muncitoare harnica tzaranca iscusita cercetatoare femeiainginer femeiamedic femeiaprofesor shi in acelashi timp femeiasotzie shi mama in toate aceste ipostaze femeia din tzara noastra se face pretzuita shi respectata.” Sc. 7 III 76 p. 1; v. shi femeietzaran(k) (din femeie + medic; cf. fr. femmemédecin; DMN 1961)

feméiemilitzián s. f. Militzian de sex feminin ◊ „Un pilot american a fost capturat shi este pazit acum in drumul prin jungla de catre o femeiemilitzian.” R.l. 13 I 67 p. 6 (din femeie + militzian)

feméieminístru s. f. 1984 Femeie care indeplineshte functzia de ministru v. femeietzaran(k); v. shi ◊ „22” 43/96 p.16 (din femeie + ministru)

feméiemuncitór s. f. 1993 Femeie care munceshte de obicei intro fabrica sau pe un shantier v. femeietzaran(k) (din femeie + muncitor)

feméieobiéct s. f. Femeie redusa la starea de obiect de placere ◊ „Barbatul nu mai e in exclusivitate «acel care alege». Langa «femeiaobiect» apare «barbatulobiect».” Cont. 25 XII 70 p. 6. ◊ „Femeile sunt imbracate decorate stilizate de gustul masculin in vederea consumului masculin shi aceasta situatzie e acceptata shi chiar dorita nu numai la nivelul femeilorobiect dar shi la nivelul femeilor emancipate.” Cont. 21 V 71 p. 6; v. shi 9 VI 78 p. 9 (din femeie + obiect; cf. fr. femmeobjet; DMN DMC 1965)

feméieofitzér s. f. Femeie care este ofitzer (de armata politzie in navigatzie) ◊ „[Carmen] este prima femeie ofitzer de port din Galatzi.” Sc. 3 X 82 p. 2 (din femeie + ofitzer)

feméieom de shtiíntza s. f. Om de shtiintza de sex feminin ◊ „Urma de obicei un interviu cu o femeieom de shtiintza.” R.lit. 2 X 69 p. 28 (din femeie + om de shtiintza; Fl. Dimitrescu in SCL 3/70 p. 331)

feméieostásh s. f. Femeie care lupta k ostash ◊ „«Femeiaostash».” Gaz. lit. 20 IX 62 p. 8 (din femeie + ostash; cf. fr. femmesoldat; DMN DMC 1968)

feméiepíctor s. f. (arte) Pictoritza ◊ „A shasea editzie a «Saptamanilor internatzionale ale femeii» desfashurata la Cannes a prilejuit o confruntare intre femeilepictori shi sculptori din diverse tzari.” Cont. 6 VI 69 p. 7 (din femeie + pictor; cf. fr. femmepeintre; DMN 1967)

feméiepilót s. f. Femeie care a imbratzishat profesia de pilot (de avion de automobil) ◊ „Ea este prima femeiepilot care soseshte la Londra conducand un avion de pasageri de cursa lunga.” I.B. 2 X 65 p. 4. ◊ „Femeipilot la incercari de autoturisme. Recent conducerea Intreprinderii de autoturisme Piteshti a luat initziativa pregatirii la locul de munca a unui insemnat numar de femei in meseria de pilot la incercari de autoturisme.” Sc. 18 XI 73 p. 2. ◊ „S.Y. o tanara libaneza de 22 de ani este prima femeiepilot din Liban shi de altfel shi din intregul Orient arab.” Sc. 5 I 74 p. 6. ◊ „Nina Ionitza celebra femeiepilot de acrobatzie din tzara noastra.” Sc. 9 XI 83 p. 5; v. shi Mag. 15 VII 67 p. 3 R.l. 3 VIII 67 p. 3 (din femeie + pilot; cf. fr. femmepilote; DMN 1967)

feméiepoét s. f. (lit.) Femeie care scrie (shi publica) poezii ◊ „Era cat peaci sa ma mohorasc cu bilantzul facut de M.B. in «Contemporanul» [...] din care urma sa rezulte cat de putzin incapatoare a ramas literatura pentru femeilepoet shi femeileprozator shi ma chinuiam strashnic sa fac in mintea mea dreptate acestei urgisiri.” Cont. 18 VII 69 p. 3 (din femeie + poet; cf. fr. femmepoète; DMN 1966)

feméiepréot s. f. Femeie care indeplineshte functzia de preot (in cadrul bisericii anglicane) ◊ „La Catedrala din Bristol a Bisericii Anglicane a avut loc ceremonia primirii in randul preotzilor a primei femei. Evenimentul este urmarea deciziei Bisericii Anglicane de a hirotonisi femeipreot decizie mult discutata shi contestata de Biserica Catolica.” R.l. 14 III 94 p. 8; v. shi Luc. 5 V 84 p. 12 ◊ „22” 43/96 p. 16 //din femeie + preot//

feméieprimár s. f. Femeie cu functzia de primar ◊ „Film de actualitate reliefand momente din viatza unei femeiprimar [...]” I.B. 3 X 75 p. 2 (din femeie + primar)

feméieprofesór s. f. Profesoara ◊ „Pentru acostator [...] nu exista nici femeieprofesor nici femeiedoctor nici femeietzesator.” Sc. 14 XII 66 p. 1; v. shi femeiemedic (din femeie + profesor; cf. fr. un professeur femme; PR)

feméieprozatór s. f. 1969 (lit.) Femeie care scrie (shi publica) proza v. femeiepoet (din femeie + prozator)

feméieréctor s. f. (inv.) Femeie ce detzine functzia de rector ◊ „Dupa 700 de ani de dominare shi conducere necontestata a Universitatzii Cambridge de catre barbatzi a fost aleasa k rector Alice M. Este prima femeierector!” Sc. 11 VII 75 p. 6 (din femeie + rector)

feméieregizór s. f. (cinem.) Femeie care a imbratzishat profesia de regizor ◊ „Exista prejudecata k regia e o profesie rezervata barbatzilor. Prejudecata ce se mentzine printre altele shi datorita faptului k nici o femeieregizor inca nu shia inscris numele in istoria acestei activitatzi de data relativ recenta printro inscenare exceptzionala.” R.l. 14 XII 72 p. 2 (din femeie + regizor)

feméieromanciér s. f. (lit.) Femeie care scrie (shi publica) romane ◊ „Sheherezada e «intaia femeieromancier» din lume [...]” R.lit.18 X 84 p. 9 (din femeie + romancier)

feméiesavánt s. f. Femeie care creeaza in domeniul shtiintzei ◊ „Cand in marile laboratoare ale shtiintzei o femeiesavant ishi face aparitzia nu mai surprinde pe nimeni.” Sc. 7 III 78 p. 1 (din femeie + savant)

feméiescriitoáre s. f. (lit.) Scriitoare ◊ „Mai tarziu cand shia inceput activitatea literara a simtzit din nou aceeashi opresiune din partea editorilor. Ei respingeau femeilescriitoare refuzandule textele dupa ce in prealabil retzineau... ideile.” Sapt. 28 II 75 p. 5 (din femeie + scriitoare; cf. fr. femmeécrivain; DMC 1967)

feméiescúlptor s. f. 1969 (arte) Sculptoritza v. femeiepictor (din femeie + sculptor)

feméiesociológ s. f. Femeie care a imbratzishat profesia de sociolog ◊ „Toate femeile care sau incumetat sa desfashoare o noua activitate specifica barbatzilor sau declarat extrem de multzumite de noua lor munca. SHi o ultima precizare: raportul a fost intocmit de trei femeisociologi.” R.l. 1 IX 75 p. 6 (din femeie + sociolog)

feméiesoldát s. f. Femeie care lupta k soldat ◊ „Astfel un rezervist a fost sodomizat de sergentul sau in plina desfashurare a «Furtunii deshertului» 26 de femeisoldatzi au fost mai mult decat hartzuite sexual in cadrul unui congres al aviatorilor de catre colegii lor barbatzi [...]” As 39/92 p. 15 (din femeie + soldat; cf. fr. femmesoldat; DMN DMC 1968)

feméiesotzíe s. f. 1976 Femeie maritata v. femeiemedic; v. shi Sapt. 4 XII 81 p. 1 (din femeie + sotzie)

feméietoreadór s. f. Femeie care a imbratzishat meseria de toreador ◊ „Femeitoreador au existat in Spania shi in trecut.” Mag. 29 XII 66 p. 3. ◊ „Dupa prima femeietoreador acum a aparut shi prima femeiegondolier. Este vorba de venetziana L.B. in varsta de 22 de ani.” Sapt. 4 X 74 p. 5 //din femeie + toreador//

feméietzarán(k) s. f. Femeie care locuieshte in mediul rural shi se indeletniceshte cu munca pamantului shi cu creshterea animalelor ◊ „Sa luam o frezie o garoafa shi sa le daruim femeiitzaranci shi femeiizidar shi femeiiministru sau medic.” Sc. 10 III 84 p. 5. ◊ „La Muzeul Internatzional al Femeilor din Bonn (Germania) [va avea loc] manifestarea intitulata «Lunile Romaniei». Prezentarea se va desfashura pe mai multe sectziuni: femeiatzaran femeiamuncitor [...]” R.l. 3 XI 93 p. 5 (din femeie + tzaran)

feméietzesatór s. f. 1966 tzesatoare v. femeieprofesor (din femeie + tzesator)

pilótfeméie s. m. Femeie care a imbatzishat profesia sau are calificarea de pilot (de avion de curse de automobil) ◊ „«Indragostitele aerului» un volum inchinat vietzii curajoase a pilotzilorfemei.” Sapt. 12 X 84 p. 8. ◊ „[Niki Lauda shia tradat] devotata shi frumoasa sotzie care ia stat alaturi in suferintza pentru Giovanna Amati celebrul pilotfemeie al concursurilor de automobilism din Italia.” As 74/93 p. 12 (din pilot + femeie)

redáctorfeméie s. f. ◊ „Scrise numai de redactorifemei cele doua noi reviste vor da prioritate informatziei comentariilor anchetelor shi interviurilor cu shi despre femei.” Sc. 1 II 78 p. 6 (din redactor + femeie)

regízorfeméie s. m. Regizoare ◊ „La Paris a avut loc primul festival al filmelor regizate de regizorifemei.” Cinema 4/74 p. 17 (din regizor + femeie)

feméie s. f. art. feméia g.d. art. feméi; pl. feméi

feméie s. f. art. feméia g.d. art. feméi; pl. feméi

femeie

femeie meia a. meii gen. a.

Federatzia Democratica Internatzionala a Femeilor (F.D.I.F.)

FEMÉIE s. 1. (pop.) muiere nevasta (fig. shi ir.) fusta. (O ~ cu un copil.) 2. femeie de serviciu v. servitoare. 3. femeie de strada v. prostituata.

FEMÉIE s. v. familie neam nevasta sotzie vitza.

femeie s. v. FAMILIE. NEAM. NEVASTA. SOTZIE. VITZA.

FEMEIE s. 1. (pop.) muiere nevasta (fig. shi ir.) fusta. (O ~ cu un copil.) 2. femeie de strada = cocota curva prostituata tirfa (pop. shi fam.) dama madama (inv. shi reg.) pirtzotina telalitza teleleica (reg.) lele madarantza scortzotina tearfa tirnoatza (prin Transilv.) bandura bula (prin Bucov.) craitza (prin Maram.) landra (prin Mold. shi Bucov.) misharca (inv.) magopatza talanitza femeie publica (fam.) fleoartza fleortzotina shuleandra (fig.) buleandra pupaza putoare tiritura (reg. fig.) haita pupezoaica terfeloaga (Transilv. fig.) guda (prin Mold. fig.) ruptura (arg.) maimutza marcoava mastroak.

FEMEIE PÚBLICA s. v. cocota curva femeie de strada prostituata tarfa.

femeie publica s. v. COCOTA. CURVA. FEMEIE DE STRADA. PROSTITUATA. TIRFA.

feméie (feméi) s. f. 1. (Inv.) Familie. 2. Nevasta sotzie. 3. Femeie casatorita. 4. Persoana de sex feminin. Var. fomeie (Mold.) fimeie (inv.) fame(a)ie. Mr. fumeal’e megl. famel’a fumel’a. Lat. famĭlia (Pushcariu 595; CandreaDens. 575; REW 3180; DAR; Wagner ZRPh. 1921 586; Rohlfs Differenzierung 80) cf. alb. fëmiljë „copil” v. lomb. fameja gal. port. femia. Schimbarea semantica apare numai in dacorom. Der. femeiesc adj. (feminin); femeieshte adv. (k femeile); femeiet s. m. (multzime de femei); femeiushca s. f. (muierushca; femela a unui animal; regulator de presiune la razboiul de tzesut de mina); afemeiat adj. (muieratic) reproduce fr. effeminé redus la forma din rom. femeie. Este dublet de la familie.

roata femeielor joc* popular romanesc ritual din ceremonialul de nunta intalnit in tzinutul Nasaudului. Se joaca de catre femei luni dimineatza cand se inveleshte mireasa (schimbarea cununei de mireasa cu naframa de nevasta) shi marcheaza momentul trecerii miresei in cerc in jurul scaunului care sta mireasa in timpul invelitului. Are ritm binar* shi melodie proprie; mishcarea este moderata cu pashi simpli insotzitzi de multe strigaturi* legate de eveniment. Sin.: tropota femeilor.

tropota femeilor v. roata femeilor.

A WOMAN’S FUTURE IS NOT WITH HER MOTHER (engl.) viitorul unei femei nu este alaturi de mama sa G.B. Shaw „Too true to be good” 1114.

FEDERATZIA DEMOCRATICA INTERNATZIONALA A FEMEILOR (F.D.I.F.) organizatzie internatzionala neguvernamentala cu sediul la Berlin creata in 1945 in scopul apararii drepturilor femeilor shi stabilirii legaturilor de prietenie shi solidaritate intre femeile din intreaga lume.

FRAILTY THY NAME IS WOMAN (engl.) slabiciune numele tau e femeie Shakespeare „Hamlet” act. I scena 2. Cuvinte care i le adreseaza Hamlet mamei sale mustrando mahnit k sa recasatorit numai dupa o luna de vaduvie.

femeie / fetitza penala expr. (detz.) 1. homosexual pasiv. 2. om fricos care se lasa ushor intimidat shi dominat.

A FACE CURTE UNEI FEMEI a clopotzi a trage clopotele (cuiva) a vraji.

A LASA GRAVIDA O FEMEIE a imbortzosha a lasa cu burta la gura a lasa grea a umfla.

femeie cu condicutza expr. (eufem.) prostituata.

FEMEIE DE MORAVURI USHOARE balerca bambilici bashoalda basholdina bucatzica buna ciocanitoare craitza damicela femeie slaba la refuz finfa jagardea matracuca mesalina metreanca munfa paceaura panarama papitza patzachina pipitza pitzipoanca poama pocnitoare podoaba sugativa shtioafla teleica tipesa Venus din Milosu.

FEMEIE FRUMOASA alivanca amazoana animal bucatzica buna cadana dama cu manshoane exemplar feliutza holdana o gradina de fata mandarina mesada piesa de elicopter pralina sheica sherpoaica vampa.

FEMEIE GRASA balabusta baldara balena bashoalda basholdina doapa matroana potoapa salatiera vaca.

FEMEIE GRAVIDA boartza clocitoare ouatoare.

FEMEIE IMBRACATA RIDICOL SHI / SAU FARDATA EXCESIV farmazoana paparuda patzachina pupaza.

FEMEIE PROASTA bandoala bleaga cartoafa gasca matracuca muta oaie paceaura tuta vaca.

FEMEIE REA capra catza catzea haita matracuca paceaura tartoritza viespe.

FEMEIE SLABA femeie shnur fara tzatze fara cur; scandura scoaba; vrabiutza.

femeie slaba la refuz expr. (glum.) femeie de moravuri ushoare.

femeie shnur fara tzatze fara cur expr. (vulg. glum.) femeie exagerat de slaba.

FEMEIE URATA acioala bahlitza bufnitza cartoafa cotoarba matracuca ornitorinc otrava paceaura.