EU pron. pers. 1 s. n. I. Pron. pers. 1 sg. 1. (La nominativ tzine locul numelui persoanei care vorbeshte cu functziune de subiect) Eu merg. ◊ (In formule de introducere din actele oficiale) Eu X declar... 2. (La dativ in formele mie imi mi) Poveshtile ispravilor lui inca nu mi lea spus. ◊ (Indica posesiunea) Imi recitesc pagina din urma. ◊ (Intra in compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) Sarut mana matushii luandumi ziua buna. ◊ (Cu valoare de dativ etic) Aici miai fost? 3. (La acuzativ in formele mine ma m) Oamenii ma lauda. ◊ (Intra in compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) Mam trezit tarziu. 4. (Urmat de unul una la diferite cazuri exprima ideea de izolare) Mie unuia numi trebuie. II. S. n. (Fil.; Psih.) Nucleu al personalitatzii; (la Freud) instantza conshtienta a psihicului care echilibreaza fortzele carora le este supus individul; totalitatea impulsurilor instinctive shi a relatziilor cu lumea exterioara. [Pr.: (I) ieu. (I) Dat. mie imi mi; acuz. mine ma m. Var.: (pop. I) io pron. pers. 1 sg.] (I) Lat. ego mihi me (II) calc dupa fr. [le] moi germ. [das] Ich.

eu¹ [At: COD. VOR.² 1^r/7 / V: (pop) io / P: (pop) ieu / Pl: euri / D: mie imi (ivp im) mi (ivp m m) (ivr m) / Ac: (pe) mine (inv mene) ma (ivp mi inv me ivr mia) / E: ml ego mihi me] 1 pprl Inlocuieshte numele persoanei care vorbeshte Eu merg. 2 pprl (Ashezat inaintea predicatului; shis eliptice de predicat) Inlocuieshte numele subiectului propozitziei (marcand insistentza asupra lui) Cine a tushit? Eu. 3 pprl (Inv; in formule de introducere din acte oficiale texte domneshti etc.; urmat de o apozitzie nume propriu) Precizeaza faptul k persoana denumita prin numele propriu este autoare a actului oficial (shi k actul oficial exprima vointza expresa a persoanei denumite) Eu Ianache logofat scrisam acest zapis. 4 pprl (Urmat de apozitzia „unul” „una”) Exprima ideea de izolare a persoanei care vorbeshte dintro multzime Eu unul nu cred. 5 pprl (Ashezat dupa predicat precedat uneori de adverbul „shi” care subliniaza subiectul) Scoate in evidentza identitatea dintre autorul (actziunii sau) starii exprimate de predicat shi persoana care vorbeshte Cred shi eu. 6 pprl In corelatzie cu alte subiecte indica (paralelismul sau) opozitzia evidentziind astfel subiectele Tu ai credintza iar eu indoiala. 7 pprl (Urmat sau precedat de adjectivul de intarire „insumi” „insami”) Exprima implicarea deosebita a persoanei care vorbeshte in (actziunea sau) starea descrisa de propozitzie Eu insumi am zugravit casa. 8 pprl (La dativ) Inlocuieshte complementul indirect aratand identitatea lui cu persoana care vorbeshte Numi raspunde. 9 pprl (If mie; ashezat dupa predicat; inv shi antepus; shic eliptice de predicat) Accentueaza ideea k persoana care vorbeshte este destinatarul indirect al actziunii Sami faca mie asta! 10 pprl (If mie; urmat de adjectivale de intarire „insumi” „insemi”) Scoate in evidentza identitatea dintre persoana care vorbeshte shi destinatarul actziunii Sa aratat mie insumi. 11 pprl (If mie; urmat de „unul” „una”) Exprima singularizarea complementului indirect dintro multzime Mie unuia numi trebuie nimic. 12 pprl (If mie; in corelatzie cu alte complemente indirecte) Indica (paralelismul sau) opozitzia shi evidentziaza astfel complementele Nu ne foloseshte nici mie nici tzie. 13 pprl (If imi mi care preceda predicatul sau se situeaza intre conjunctzia „sa” ori prepozitzia „a” shi verb la modurile conjunctiv shi infinitiv; if mi mi legat de alte pronume personale sau reflexivul „se” „s” ori de verbul regent) Exprima identitatea complementului indirect cu persoana care vorbeshte (sau repeta exprimarea complementului prin forma accentuata) Mie sa numi spuna asta! 14 pprl (If mi; insotzit uneori de pronumele tzi; pop shi ambele nu se refera la actantzii din propozitzie shi de pronumele l care se refera complementul direct al propozitziei) Exprima participarea sufleteasca a povestitorului sau a altor persoane la actziunea suportata de complementul direct Unde nu mi tzil^[1] apuca o tuse! 15 pprl (Ics; dep) Ce mie... ce mie... Exprima egalitatea intre doua elemente aparent foarte diferite Ce mie Ion ce mie tatasau. 16 pprl (If mi; ashezat inaintea verbului urmat de un substantiv ce denumeshte un obiect posedat de persoana care vorbeshte sau ashezat dupa acest substantiv; are functzia de atribut pronominal; poate fi inlocuit cu un adjectiv posesiv) Exprima relatzia de posesie intre persoana care vorbeshte shi substantivul determinat Fatzami trada tristetze. 17 pprl (Pop; ie) Pana fi sa iasa dreptul imi plesneshte mie pieptul Persoanei care vorbeshte (nu i se face sau) i se face cu greu dreptate. 18 pprl (Forma neaccentuata imi mi preceda verbul iar cea accentuata mie precedata de adverbele „shi” „numai” „chiar” etc. se afla dupa verb) Exprima insistentza vorbitorului asupra statutului sau de destinatar al actziunii verbului Imi place shi mie. 19 pprl (If mie; precedata de adverbele de comparatzie „k” „asemenea” „aidoma” „intocmai” „precum”) Exprima al doilea termen al unei comparatzii cu functzia de complement circumstantzial de mod El scrie aidoma mie. 20 pprl (If mie imi mi; preceda un verb impersonal sau o constructzie impersonala) Exprima subiectul logic Mie cald. 21 prl (If mie imi mi mi mi mi; sta langa un verb activ pronominal la persoana I singular) Exprima identitatea persoanei care vorbeshte atat cu subiectul actziunii sau starii cat shi cu complementul indirect Eu imi spal rufele. 22 prl (If imi mi mi mi mi; sta langa un verb la persoana I singular) Reprezinta marca morfologica a diatezei reflexive cu dativul a verbului fara functzie sintactica Miamintesc. 23 pprl (La acuzativ) Exprima identitatea dintre persoana care vorbeshte shi complementul direct al propozitziei El ma striga. 24 pprl (If mine; precedat de prepozitzia „pe” inv „pre” irg fara prepozitzie; ashezat dupa predicat; shic eliptice de predicat) Exprima insistentza asupra identitatzii vorbitorului cu complementul direct Pe mine ma strigi? 25 pprl (If ma ma ma ma m m pop mi mi; ashezat dupa conjunctzia „sa” ori dupa prepozitzia „a” la modurile conjunctiv shi infinitiv) Exprima identitatea persoanei care vorbeshte cu complementul direct (sau repeta complementul exprimat prin forma accentuata) Sa ma fi intrebat. 26 pprl (Irg; forma neaccentuata ashezata inaintea predicatului este reluata de o alta forma neaccentuata postpusa) Exprima intentzia de a insista asupra complementului Turcii nu ma prinzama. 27 pprl (If mine; precedat de diverse prepozitzii sau adverbe) Exprima identitatea dintre persoana care vorbeshte shi atribut complement indirect complement circumstantzial In discutzia despre mine el se refera la mine. 28 pprl (If mine; precedat de prepozitzii sau adverbe; urmat de „unul” „una”) Exprima izolarea complementului sau atributului dintro multzime Pe mine una nu ma intereseaza. 29 pprl (If mine; precedat de prepozitzii sau adverbe; urmat de adjectivul de intarire „insumi” „insami”) Insista asupra identitatzii persoanei care vorbeshte cu complementul sau atributul exprimat de pronumele personal Pe mine insumi ma lovit. 30 pprl (Inv; ifa mine alipit de pronumele^[2] reflexiv shi; precedat sau nu de prepozitzie) Insista asupra complementului Nu ma arat mineshi iubitoriu. 31 pprl (Ilo) A nu fi de mine (sau de tine de el etc.) A nu se potrivi cu o anumita persoana. 32 pprl (Ilav) In mine In gandul meu. 33 pprl (Is) Dupa mine Dupa parerea mea. 34 pprl (Ilav) Eu shi cu mine Eu singur. 35 pprl (Ial) Eu in persoana. 36 pprl (Precedat de adverbe de comparatzie; if mine irg eu io) Exprima o comparatzie in care persoana care vorbeshte este al doilea termen Om fara linishte k mine. 37 pprl (Ie) Eu k eu Persoana vorbitorului se trece intro anumita situatzie pe plan secundar. 38 prl (Ifpe mine ma ma ma ma m m; sta langa un verb activ pronominal la persoana I singular) Exprima identitatea persoanei care vorbeshte atat cu subiectul actziunii sau starii cat shi cu complementul direct Eu ma spal. 39 prl (If ma ma ma ma m m; sta langa un verb la persoana I singular) Reprezinta marca morfologica a diatezei reflexive cu acuzativul a verbului fara functzie sintactica Ma gandesc la ceva. 40 prl (Irg; marca diatezei reflexive este repetata) Se insista asupra subiectului identic cu vorbitorul Ducemash shi mash tot duce. 41 prl (If ma ma ma ma m m; impreuna cu verbul langa care sta poate fi inlocuit cu o constructzie pasiva cu verbul auxiliar „a fi”) Reprezinta marca diatezei pasive construite cu reflexivul Mam ales deputat. 42 prl (If ma ma ma ma m m) Exprima reflexivul reciproc daca verbul este determinat de un complement sociativ care este concomitent obiect pasiv al actziunii verbale shi cel de al doilea subiect logic Ma cunosc cu ea. 43 prl (If imi mi mi ivr m; ashezat inaintea verbului urmat de un substantiv ce denumeshte un obiect posedat de persoana care vorbeshte sau ashezat dupa acest substantiv; are functzia de atribut pronominal; poate fi inlocuit cu un adjectiv posesiv) Exprima posesia persoanei care vorbeshte asupra substantivului determinat Vino in casami. 44 prl (If mi; cu valoare posesiva; uneori anticipeaza un adjectiv posesiv) Indica apartenentza complementului substantiv de langa verb la corpul vorbitorului Miam spart capul. 45 pprl (If mi; precedat de prepozitzii sau locutziuni prepozitzionale k: „asupra” „deasupra” „in jurul” etc. cu sens local care se construiesc de obicei cu genitivul) Exprima identitatea complementului circumstantzial de loc cu vorbitorul Deasuprami cerul se innora. 46 pprl (If mi; cu valoare de pronume posesiv) TZine locul numelui a ceea ce apartzine vorbitorului inlocuind totodata shi numele acestuia Durerile fizice mi le calmez cu sedative. 47 prl (If imi mi mi ivr m; cu valoare posesiva; sta langa un verb insotzit de termeni care denumesc persoane considerate in raport cu vorbitorul) Indica (dependentza sau) relatzia de rudenie a vorbitorului cu o alta persoana Cemi face copilul?. 48 pprl (Cu valoare de pronume posesiv) TZine in acelashi timp locul persoanei aflate in relatzie cu vorbitorul shi vorbitorului insushi Sami traiasca finii. 49 sn (Flz) Ceea ce constituie individualitatea personalitatea cuiva. 50 sn (Flz) Conshtiintza care reflecta lumea exterioara shi propria existentza. 51 sn (Pex) Identitate spirituala a unei comunitatzi. corectata

EU (I) pron. pers. 1 sg. (II) euri s. n. I. Pron. pers. 1 sg. 1. (La nominativ tzine locul numelui persoanei care vorbeshte cu functziune de subiect) Eu merg. ◊ (In formule de introducere din actele oficiale) Eu X declar... 2. (La dativ in formele mie imi mi) Poveshtile ispravilor lui inca nu mi lea spus. ◊ (Indica posesiunea) Imi recitesc pagina din urma. ◊ (Intra in compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) Sarut mana matushii luandumi ziua buna. ◊ (Cu valoare de dativ etic) Aici miai fost? 3. (La acuzativ in formele mine ma m) Oamenii ma lauda. ◊ (Intra in compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) Mam trezit tarziu. 4. (Urmat de unul una la diferite cazuri exprima ideea de izolare) Mie unuia numi trebuie. II. S. n. (Fil.) Ceea ce constituie individualitatea personalitatea cuiva; reflectarea propriei existentze de catre conshtiintza individuala a omului. [Pr.: (I) ieu. Var.: (I pop.) io pron. pers. 1 sg.] Lat. ego mihi me.

EU¹ pron. pers. 1 sg. 1. (TZine locul numelui persoanei care vorbeshte cu functziune de subiect adesea marcind insistentza asupra subiectului) Na omorito striga pastorashul k nu lam lasat eu. SADOVEANU V. F. 27. Mai shtiu eu ceash vrea sascult! COSHBUC P. I 49. Tata nu te infricosha k eu sint. CREANGA P. 79. Eu mistuiam pamintul Eu razvrateam imperii. EMINESCU O. I 88. Teoi duce eu Sinziana eu care venisem sa ucid zmeul. ALECSANDRI T. I 435. ◊ (Marcheaza o opozitzie) Citesc eu in loc sa citeshti tu. ▭ Ai voit amice... sa citesc eu in manuscript cartea... ce tu ai compus. ODOBESCU S. III 9. ◊ (Urmeaza dupa predicat cu valoare afectiva de intarire) Las’ k tzioi da eu tzie! ▭ Toate k toatele dar cind am auzit eu de tata pe loc mi sa muiat gura. CREANGA A. 58. Stam eu shi ma chiteam in capul meu k sherpe cu pene nu poate sa fie. id. ib. 53. ◊ (In formulele de introducere din actele oficiale urmat de o apozitzie) Eu X declar... ◊ (Regional in poezia populara folosit in locul acuzativului) Cai pacat de dumnezeu Sa pice voinic k eu. JARNÍKBIRSEANU D. 103. 2. (La dativ in forma mie imi mi mi mi) Poveshtile ispravilor lui inca nu mi lea spus. SADOVEANU V. F. 17. Mie Mia fost luni intregi minie K tu nu teai priceput. COSHBUC P. I 51. Mi te da cu totul mie. EMINESCU O. I 209. Ma miram cemi place mie. JARNÍKBIRSEANU D. 41. ◊ 4 (Cu functziune atributiva indicind posesia) Imi simt inima k un mic cheag. CAMIL PETRESCU U. N. 339. «Cemi face Radu?» el intreaba. COSHBUC P. I 100. Imi recitesc pagina din urma. VLAHUTZA O. A. 488. ◊ (Cu valoare de dativ al interesului) Imi alcatuisem un trai cu totul artistic. ALECSANDRI O. P. 16. ◊ (Intra in compunerea verbelor la diateza reflexiva construita cu pronumeleobiect in cazul dativ) Miash putea aduce aminte de una din acele intimplari cu dihanii cum nau mai fost altele. SADOVEANU V. F. 19. Sarut mina matushii luindumi ziua buna k un baiet de treaba. CREANGA A. 48. ♦ (Cu valoare de dativ etic) Asha... sluga vicleana cemi eshti? CREANGA P. 233. Aici miai fost? id. ib. 24. Ei se sfatuira... K sa mil omoare. ALECSANDRI P. P. 1. ◊ (Uneori intarit prin pers. 2) Ce credetzi k mitzi vazu boieri dvoastra? ISPIRESCU L. 191. Miau lunecat ciubotele shi am cazut in Ozana cit mi tzii baietUL! CREANGA A. 23. O data mi tzio shi inshfaca de cozi o trinteshte la pamint shi o tzine bine. id. P. 177. 3. (La acuzativ in forma mine ma ma m) Oamenii manvinuiesc K sint tinar shi iubesc. COSHBUC P. I 76. Acum insa mai mincat tu. ISPIRESCU L. 5. ◊ (Precedat de prepozitzii in forma mine) Pe mine nu ma mai ajungi tu aici in virf. SADOVEANU V. F. 27. Auzi tu! Sa se prinda ea Cu mine! COSHBUC P. I 126. K mine poimine mi se implinesc anii shi ramii far’ de mine. CREANGA P. 161. ◊ (In gluma in expr.) Eu shi cu mine = eu in persoana chiar eu. Ce vad?... Cuconu Grigori Birzoi!... [Birzoi:] Eu shi cu mine cucoana draga! ALECSANDRI T. I 164. ◊ (Intra in compunerea verbelor la diateza reflexiva construita cu pronumeleobiect in cazul acuzativ) Ma strinsesem ghem shi vorbeam eu singur in gind cu mine shi cu dinsul. SADOVEANU V. F. 27. Ma dau jos caut o lespede potrivita ma sui cu dinsa iar in tei. CREANGA A. 54. Ma trezii intrun pustiu fara margini. ALECSANDRI O. P. 15. 4. (Urmat de unul una la diferite cazuri exprima ideea de izolare) Eu unul nu shtiu declara colonelul categoric. BRAESCU V. A. 32. Mie unuia numi trebuie. CREANGA P. 186. Pronuntzat: ieu. Forme gramaticale: dat. mie mi imi mi mi; acuz. mine ma ma m. Varianta: (popular) io (TEODORESCU P. P. 270) pron. pers.

EU pron. pers. pers. 1 sing. (mie imi mi (pe) mine ma) 1) (indica persoana care vorbeshte) ~ lucrez. 2) (accentueaza persoana care indeplineshte lucrarea stand pe langa un verb la un mod personal) Mai shtiu ~. ~ unul nu shtiu. 3) (se foloseshte in formula introductiva a actelor oficiale) ~ cutare ma adresez... 4) (indica posesiunea) Imi invatz lectziile. Mia dat cartea. 5) (serveshte la formarea diatezei reflexive) Ma duc. Miamintesc. /<lat. ego

eu 1. pr. de intaia persoana. [Lat. EGO]. ║ n. Filoz. individualitate care are conshtiintza despre existentza sa.

1) eŭ V. ĭeŭ.

io³ ppr^[1] vz eu corectata

noi¹ [At: COD. VOR. 18/3 / D: noua (inv noaua nouao nouauo reg noa) ne (inv na) ni / Ac: (pe) noi ne (inv na) / E: ml nos] 1 ppr Inlocuieshte persoana vorbitorului inclusa intrun grup cu alte persoane. 2 ppr (Ilav) (Pe) la ~ Acasa. 3 ppr (Ial) In casa in gospodaria noastra. 4 ppr (Ial) In familia noastra. 5 ppr (Ial) In satul sau in orashul in partzile noastre. 6 ppr (Ial) In tzara noastra. 7 ppr (Ial) In lumea noastra in universul terestru. 8 ppr (Mol; ilav) K pe la ~ Asha cum trebuie. 9 ppr (Ial) Strashnic. 10 ppr (Ilav) ~ intre ~ sau (Mol) ~ in de ~ Intre ai noshtri intre oameni cunoscutzi apropiatzi. 11 prf (La dativ; if ne) Care apartzine vorbitorului inclus intrun grup cu alte persoane al nostru. 12 prf (La dativ; if ne) Care tzine de vorbitor k parte a corpului shi de persoanele care acesta shi le asociaza in vorbire al nostru. 13 prf (La dativ; if ne) Care este spus savarshit indeplinit de vorbitor shi de persoanele care acesta shi le asociaza in vorbire al nostru. 14 ppr (La nominativ; in stilul oficialadministrativ; inlocuieshte numele autorului actziunii) Eu. 15 ppr (K plural al modestiei folosit de autori) Eu. 16 ppr (K plural al solidaritatzii in stilul popular shi familiar) Eu.

noneu sn [At: CONTEMP. 1949 nr. 120 / Pl: ~uri / E: non + eu] (Fil) 1 Ceea ce exista in afara eului. 2 Ceea ce nu este eu.

IO pron. pers. v. eu.

NOI pron. pers. 1 pl. (La dativ shi la acuzativ formele neaccentuate sint adesea insotzite de formele accentuate) 1. (Desemneaza pe cel ce vorbeshte shi persoana sau persoanele care shi le asociaza in vorbire; adesea marcind insistentza) Nea imprashtiat furtuna tocmai cind daduseram peste ursoaica. GALACTION O. I 50. Da soarele dupa deal shi noi tot pe loc stam. CREANGA P. 128. Tot pamintul lacul cerul... toate toate nis prietini. EMINESCU O. I 155. ◊ (Urmat de determinari) Pai noi contingentul deabia sosiram! SADOVEANU M. C. 103. Noi tinerii devenisem simburele imprejurul caruia se grupau ideile viitorului. GHICA S. 255. 2. (In dativ numai la formele neaccentuate are valoare posesiva) Nui nevoie sa ne ostenim de pe acum caii. SADOVEANU O. I 146. Poftim de ne blagoslovitzi casa shi masa. CREANGA A. 10. Mormintul sa nil sape la margine de riu. EMINESCU O. I 129. ◊ Loc. adv. (La acuzativ) La noi = acasa; in tzara noastra. La noi sint codri verzi de brad shi cimpuri de matasa. GOGA P. 12. Cerna a fost pe la noi cind eram la Lipsca. CARAGIALE O. VII 193. (Regional) K pe noi = cum trebuie; p. ext. strashnic. SHi nu puteau scapa bietele mitze din miinele noastre pina ce nu ne zgiriau... k pe noi. CREANGA A. 37. ♦ (In dativ sau in acuzativ numai la formele neaccentuate are valoare de pronume reflexiv) Vrei sa neaprindem paie in cap? CREANGA P. 9. Neom culca linga izvorul Ce rasare sub un tei. EMINESCU O. I 101. Noi insa incepem a ne cai k ne porniseram de la Hangu. ALECSANDRI C. 39. ♦ (In dativ shi acuzativ numai la formele neaccentuate are valoare de pronume reflexiv reciproc) Sint ani la mijloc shinca multzi vor trece Din ceasul sfint in care nentilniram. EMINESCU O. I 120. De ce nu neam scrie unul altuia sub forma de epistole intime cele ce neam povestit intrasta seara? GHICA S. XXIV. 3. (Cu valoare de dativ etic) Cum ni lau sfirticat nelegiuitzii! SADOVEANU O. I 21. Ce ne treci k un drumetz. ALECSANDRI P. P. 280. 4. (In stilul oficialadministrativ azi rar; de obicei urmat de determinari) Eu. Noi comisarul sectziei 55 dupa reclamatzia partzilor. CARAGIALE O. II 109. ♦ (K plural al modestiei folosit de autori) Eu. Noi credem k una din insushirile poeziei este k ea atzitza pune in lucrare daca putem zice asha puterile psihice ale omului. GHEREA ST. CR. I 132. Forme gramaticale: dat. noua ne ni acuz. (pe) noi ne.

NOI pron. pers. pers.¹ pl. (noua ne ni (pe) noi ne) 1) (indica grupul de persoane in care se include shi vorbitorul) ~ am fost la spectacol. * ~ intre ~ in cercul nostru; numai intre noi; intre ai noshtri. 2) (formele atone de dativ inaintea verbului au valoare de dativ posesiv) Orashul ne e frumos. 3) (se foloseshte k plural al modestiei avand valoare de persoana¹ singular) (Noi) vom face totul. 4) inv. (in stilul oficialadministrativ se foloseshte k plural al autoritatzii) Eu. Noi domnitorul Moldovei... /<lat. nos

ma pron. pe mine. [Lat. ME].

noi pr. pl. de intaia persoana. [Lat. NOS].

1) ĭeŭ (scris shi eŭ) pron. de pers. I sing. (lat. ĕ[g]o it. io sard. eo fr. je pv. ieu sp. yo pg. eu). Ĭeŭ is acela ĭeŭ is aceĭa! In filosofie individualitate conscienta de existentza eĭ. Se declina: ĭeŭ; al meŭ a mea aĭ meĭ ale mele; mie imĭ mi mĭ (mie imĭ pare mi se pare mĭa spus); ma pe mine (ma vede pe mine). Dupa k k shi de cit se pune mine ild. ĭeŭ: aĭ facut k mine k shi mine maĭ bine de cit mine. (Mine maĭ vechĭ mene vine d. lat. me pin anal. cu cine ce).

imĭ V. mi.

1) ma pron. personal la ac. (lat. me it. mi fr. moi sp. pg. me). Pe mine: ma doare picĭoru.

méne pron. V. mine.

2) mi pron. personal enclitic la dativ (lat. mihi): mi se da mi le da mil da (cind nu urmeaza se shi le saŭ nu e legat cu linioara devine imĭ ĭar imĭ se reduce la mĭ cind e o vocala inainte: imĭ da numĭ da). V. mie; tzi shi i.

2) mia V. mie 2.

2) míe pron. personal de pers. I acc. la dativ (lat. *mihi ild. mĭhi. Cp. cu tzie shĭe). Mi imĭ: mĭe mi se pare. In Mold. sud cind e izolat miĭa: Cuĭ? Miĭa!

míne ac. lui ĭeŭ (din *me apoĭ ma s’a facut mene apoĭ mine supt infl. luĭ ce cine din *quene. Tot asha tine shi sine).

1) ni V. ne 1.

noĭ pron. personal de pers. I pl. (lat. nos noĭ it. noi pv. pg. cat. vfr. nos nfr. nous): eŭ merg noĭ mergem. V. ne 1.

1) nóŭa dativu din noĭ (lat. nǒbe ild. nôbis): dane noŭa noŭa ne da noŭa ni se da.

eu¹ [pron. ieu] pr. d. acc. míe neacc. imi mi mi (mia dat) mi (dami) mi (dandumise); ac. acc. míne (prep. + mine) neacc. ma ma (mantreaba) ma (dama) ma (damavei) m (ma dat) m (datuma)

eu pr. [pron. ieu] d. acc. mie neacc. imi mi mi mi mi; ac. acc. mine neacc. ma ma ma ma m m

eu

eu.

imi v. eu

m m pr. v. eu

ma² ma ma ma v. eu

mi² mi mi mi v. eu

míe³ v. eu

míne v. eu

ne ne ne ne v. noi

ni² ni ni pr. v. noi

noi pr. d. acc. nóua neacc. ne (ne da) ne (nea dat) ne (dandune) ne (danear) ni (ni se da) ni (nil da) ni (dandunise); ac. acc. noi (prep. + ~) neacc. ne (ne vede) ne (nea vazut) ne (vazandune) ne (vedeanear)

nóua² adj. pr. v. nou¹ noi

noi pr. d. acc. nóua neacc. ne ne ne (dandune) ne ni ni ni (spunandunise ); ac. acc. noi neacc. ne ne ne (vazandune) ne (vedeanear)

ma interj. shi pron.

mie pron. pers. dat. (imi da mie).

éu pron. Pronume personal de pers. 1 sing. Mr. eu io(ŭ) mine megl. istr. io. Lat. ego (Diez I 239; Pushcariu 771; CandreaDens. 533; REW 2830) cf. alb. un(ë) vegl. jo it. io (sard. eo Matera eu) prov. ieu fr. je sp. yo port. eu. Gen. mie < mĭhĭ dat. (i)mi < mĭ acuz. ma < mē sau mine < mēne. Se foloseshte acuz. cu prep.: cu mine fara mine decit mine pentru mine etc. In Munt. in limbajul popular shi vulgar se pronuntza io.

míne pron. pers. Forma a cazurilor prepozitzionale a pron. de persoana intii eu. Mr. mine „eu”. Lat. me intro compunere mai putzin clara (dupa Philippide Principii 78 shi CandreaDens. 533 din lat. *me ne; dupa Scriban din *mene prin analogie cu *quene › cine). Probabil e vorba de aceeashi forma flexionara care indica acuzativul in *tatanem › tatine v. aici. Inv. se folosea pentru acuzativul fara prepozitzie: cine urashte mine (Coresi). Cf. sine.

nói pron. Pers. I pl. a pron. personal. Mr. megl. noi. Lat. nos (Pushcariu 1188; CandreaDens. 1239; REW 5960) cf. it. noi prov. cat. v. sp. port. nos fr. nous. Dativul are o forma tonica noua < lat. nobῑs shi o forma atona ne < lat. nῑs. Finala in i nu este clara; cf. Rohlfs It. 498 care se gindeshte la un reflex al formelor oblice (nobῑs › noi vobῑs › voi); dupa ipoteza mai putzin probabila a lui Pascu Beiträge 18 ar fi terminatzie de plural.

AMICUS PLATO SED MAGIS AMICA VERITAS (lat.) prieten mie Platon dar mai prieten adevarul Filozoful alexandrin Ammonios Saccas parafrazeaza in „Viatza lui Aristotel” un text din cartea I a „Eticii nicomachice” a acestuia: A pune adevarul mai presus de prietenia sau stima pentru un maestru.

ANCH’ IO SONO PITTORE (it.) sunt shi eu pictor Exclamatzie atribuita lui Coreggio in fatza tabloului „Sfanta Cecilia” al lui Rafael. Are un sens dublu: admirativ shi stimulativ.

ÁPRÈS MOI (APRÈS NOUS) LE DÉLUGE (fr.) dupa mine (dupa noi) potopul Cuvinte atribuite marchizei de Pompadour shi lui Ludovic al XVlea. Imbinare de egoism profund shi nepasare pentru soarta generatziilor viitoare.

DO UT DES (lat.) itzi dau k sami dai Formula din dreptul roman referitoare la echivalentza prestatziilor in cazul schimbului; in sens larg serviciu contra serviciu.

DOCENDO DISCIMUS (lat.) invatzand pe altzii invatzam pe noi Prin transmitere cunoshtintzele noastre se consolideaza shi se imbogatzesc.

DOS MOI PU STO KAI KINO TEN GHEN (Δόζ μοι πού στῶ χαί χινῶ τήυ γῆυ) (gr.) datzimi un punct de sprijin shi voi urni Pamantul din loc Cuvinte atribuite lui Arhimede shi devenite celebre k simbol al inventivitatzii shi al puterii creatoare nelimitate a omului atunci cand exista temeiuri obiective sau ratzionale.

ET IN ARCADIA EGO (lat.) shi eu am fost in Arcadia Epigraful unui tablou celebru al pictorului Nicolas Poussin. Arcadia legendara fiind tzinutul vietzii idilice patriarhale expresia marturiseshte nostalgia dupa o fericire pierduta.

FACIAS IPSE QUOD FACIAMUNS SUADES (lat.) fa tu insutzi ceea ce ne sfatuieshti pe noi sa facem Plaut „Asinaria” act. III scena 3 40.

HOC VOLO SIC IUBEO; SIT PRO RATIONE VOLUNTAS (lat.) asta vreau asha poruncesc; vointza mea sa tzina loc de ratziune Iuvenal „Satirae” VI 223. Expresie a unei incapatzanari arbitrare.

HODIE MIHI CRAS TIBI (lat.) astazi mie maine tzie Varianta latina a unei vechi zicale ebraice cu sens fatalist: nimeni nu e ferit de loviturile soartei.

L’ÉTAT C’EST MOI (fr.) statul sunt eu Cuvinte care Ludovic al XIVlea lear fi rostit in 1651 in fatza Statelor generale. Indica chintesentza monarhiei absolute shi prin extensie tendintzele dictatoriale.

ME ME ADSUM QUI FECI! (lat.) sunt aici eu cel care am savarshit (aceasta fapta) Vergiliu „Eneida” IX 427. Tanarul troian Nisus ia asupra sa intreaga raspundere pentru omorurile savarshite in tabara rutililor impreuna cu prietenul sau Eurial pentru ai salva acestuia viatza. Devotament prietenesc dus pana la sacrificiul suprem.

NOLI TURBARE CIRCULOS MEOS (lat.) numi strica cercurile Valerius Maximus „Memorabilia” 8 7 7. Astfel ar fi apostrofat Arhimede absorbit cu totul in rezolvarea unor probleme de geometrie pe un ostash din armata romana intrata in orashul Siracusa care i calcase figurile desenate pe nisip. Acesta socotinduse insultat shi necunoscandul pe marele invatzat la ucis. Avertisment dat cuiva care incearca sa te distraga de la preocuparile importante.

OMNIA MEA MECUM PORTO (lat.) tot ceea ce am duc cu mine Versiunea latina a raspunsului care lar fi dat filozoful Bias concetatzenilor sai miratzi k paraseshte cetatea (Priene) asediata de pershi fara sashi ia nimic cu el. Spiritul constituie unica bogatzie a intzeleptului un bun carel insotzeshte peste tot.

TEMPORA MUTANTUR ET NOS MUTAMUR IN ILLIS! (lat.) vremurile se schimba shi noi odata cu ele! Cugetare a imparatului Lothar I care shia sfarshit viatza in calugarie.

VIEN DIETRO A ME E LASCIA DIR LE GENTI (lat.) vino dupa mine shi lasa lumea sa vorbeasca Dante „Purgatoriul” V 10.

ZWISCHEN UNS SEI WAHRHEIT (germ.) intre noi fie adevarul Goethe „Iphigenia auf Tauris” act III scena 1.

dumneaeu pron. pers. (glum.) eu.

PENTRU K ASHA VREAU EU casha vrea mushchii mei de chichi de michi de trei lei ridichi; de chichi deun leu ridichi deun leu bomboane shi de restul mentosane; de chichiri michiri; de iordan / de Iorgu; de Madagascar; de pamplezir; de piele; de sanchi.

poate k ai treaba shi noi te retzinem! expr. (adol. iron.) hai pleaca! lasane in pace!

sa mor eu! expr. (vulg.) pe cuvant de onoare! pe cinstea mea!