11 definitzii pentru ingenunchea
din care- explicative (5)
- morfologice (4)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INGENUNCHEÁ ingenunchez vb. I. 1. Intranz. A se asheza in genunchi. 2. Tranz. Fig. A supune a aservi. ♦ (Rar) A da in stapanire a inchina (unui dushman). [Prez. ind. shi: ingenúnchi] Lat. ingenuculare.
INGENUNCHEÁ ingenunchez vb. I. 1. Intranz. A se asheza in genunchi. 2. Tranz. Fig. A supune a aservi. ♦ (Rar) A da in stapanire a inchina (unui dushman). [Prez. ind. shi: ingenúnchi] Lat. ingenuculare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
ingenunchea [At: DOSOFTEI V. S. 133/1 / V: (inv) ~uchia (inv) ~nchia ~gerunchia / Pzi: ~chez (inv) ingenunchi / E: ml *ingenuculare] 1 vi A se asheza in genunchi. 2 vi (Fig) Ai slabi puterile. 3 vi (Fig; ie) A ~ cu desavarshire A ramane fara nimic. 4 vt A sili pe cineva sa se asheze in genunchi. 5 vt (Fig) A supune. 6 vt A inchina un teritoriu unui dushman biruitor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INGENUNCHEÁ ingenunchez vb. I. 1. Intranz. A se asheza in genunchi. Nenorocita drumeatza a ingenuncheat linga patul sotzului ei. CREANGA P. 97. Biata femeie ingenunchease dinaintea mea. NEGRUZZI S. I 52. 2. Tranz. Fig. (Cu privire la persoane popoare tzari) A aservi a supune. Boierii sint nishte nesocotitzi! Vor sa ma ingenunche lui Sigismund. DELAVRANCEA O. II 94. (Refl. pas.) Il ruga pe fratesau cu lacrimi sai spuna el cum sar putea ingenunchea acel neinduplecat shi ispravi cu atitea jertfe de viteji. CARAGIALE O. III 91. ♦ A da in stapinire a inchina (unui dushman). Vai tzie Petre domn ticalos! vai tzie Irimie Iuda care tziai vindut domnul shi tziai ingenuncheat moshia! SADOVEANU O. I 192. ♦ Intranz. A se supune. In apus e luptancinsa Intre noapte shi lumina... Ziuangenuncheazanvinsa Codrul apele suspina. CERNA P. 57. Prez. ind. shi: ingenúnchi (SAHIA U.R.S.S. 63).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A INGENUNCHEÁ ~éz 1. intranz. 1) A se asheza in genunchi. 2) fig. A cadea in genunchi. 2. tranz. 1) (persoane) A constrange la supunere totala. 2) (popoare tzari teritorii) A lua in stapanire (prin puterea armata); a face sa piarda independentza; a supune; a aservi; a inrobi; a subjuga; a infeuda. [Sil. nunchea] /<lat. ingenuculare
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ingenúchĭ shi chéz (vest) shi únchĭ shi unchéz (est) a chĭá (vest) shi a chéa (est) v. intr. (lat. ingenúculo áre; it. inginocchiare fr. s’agenouiller). Ma pun orĭ cad in genunchĭ. Fig. Ma umilesc. V. tr. Pun in genunchĭ. Fig. Umilesc supun oprim: nu ingenunchĭa nicĭ chear libertatea animalelor! V. incotesc shi proschinitar.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
ingenuncheá (a ~) vb. ind. prez. 3 ingenuncheáza 1 pl. ingenunchém; conj. prez. 3 sa ingenunchéze; ger. ingenunchínd
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
ingenuncheá vb. ind. prez. 1 sg. ingenunchéz 3 sg. shi pl. ingenuncheáza 1 pl. ingenunchém; conj. prez. 3 sg. shi pl. ingenunchéze; ger. ingenunchínd
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ingenunchea (ind. prez. 3 sg. shi pl. ingenuncheaza 1 pl. ingenunchem ger. ingenunchind)
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
ingenunchiez chiaza 3 cheze 3 conj. chiam 1 imp. chiat prt. chind ger. chere inf. s.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INGENUNCHEÁ vb. v. aservi inrobi robi subjuga supune.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ingenunchea vb. v. ASERVI. INROBI. ROBI. SUBJUGA. SUPUNE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
verb (VT208) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (VT100) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (VT212) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
ingenunchea, ingenunchezverb
- 1. A se asheza in genunchi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Nenorocita drumeatza a ingenuncheat linga patul sotzului ei. CREANGA P. 97. DLRLC
- Biata femeie ingenunchease dinaintea mea. NEGRUZZI S. I 52. DLRLC
-
- 2. Aservi, robi, subjuga, supune, infeuda, inrobi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Boierii sint nishte nesocotitzi! Vor sa ma ingenunche lui Sigismund. DELAVRANCEA O. II 94. DLRLC
- Il ruga pe fratesau cu lacrimi sai spuna el cum sar putea ingenunchea acel neinduplecat shi ispravi cu atitea jertfe de viteji. CARAGIALE O. III 91. DLRLC
- 2.1. A da in stapanire a inchina (unui dushman). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: inchina
- Vai tzie Petre domn ticalos! vai tzie Irimie Iuda care tziai vindut domnul shi tziai ingenuncheat moshia! SADOVEANU O. I 192. DLRLC
-
- 2.2. A se supune. DLRLC
- In apus e luptancinsa Intre noapte shi lumina... Ziuangenuncheazanvinsa – Codrul apele suspina. CERNA P. 57. DLRLC
-
-
etimologie:
- ingenuculare DEX '09 DEX '98