17 definitzii pentru incovoia
din care- explicative (8)
- morfologice (4)
- relatzionale (5)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INCOVOIÁ incovói vb. I. Refl. shi tranz. A face sa devina sau a deveni curb; a (se) indoi a (se) arcui; spec. a (se) curba a (se) deforma in urma unor solicitari exterioare. ♦ Refl. Fig. A se umili. [Prez. ind. shi: incovoiez] Cf. sl. kovati „a fauri”.
incovoia [At: GOLESCU C. I 337b / V: (inv) ~vai ~vaia ~veia ~via / Pzi: incovoi (ivr) ~iez / E: slv *ковалгати ucr ковалнь] 12 vtr (A face sa devina sau) a deveni curb Si: a (se) indoi a (se) arcui. 34 vtr (Spc) A (se) deforma in urma unor apasari exterioare. 56 vtr (Fig) A (se) umili.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INCOVOIÁ incovói vb. I. Refl. shi tranz. A face sa devina sau a deveni curb; a (se) indoi a (se) arcui; spec. a (se) curba a (se) deforma in urma unor apasari exterioare. ♦ Refl. Fig. A se umili. [Prez. ind. shi: incovoiez] Cf. sl. kovati „a fauri”.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
INCOVOIÁ incovói vb. I. Refl. (Despre fiintze sau partzi ale corpului) A se curba in forma de arc; a se arcui. Se incovoaie sub o izbucnire de plins. SAHIA N. 37. Dar bratzelei goale unul se incovoaie in sus k sa scoata o sageata din cucura de pe umeri; celalalt se reazima pe creshtetul cornut al ciutei. ODOBESCU S. III 55. Dinaintea gurei de la soba se incovoia o mitza alba care torcea de multzamire. ALECSANDRI O. P. 95. ◊ Tranz. Parintele Ionaftan ishi incovoie trupul slab shi incepu urcushul prin umezeala desishurilor. SADOVEANU O. VII 209. (Fig.) Treceai prin vaile afunde Incovoindutzi indaratnic Maretzul tau grumaz de unde. GOGA P. 18. Sprenchinaciune el genunchiishi incovoaie. EMINESCU O. I 51. ◊ Refl. (Despre obiecte) Ishi alese o sabie cam ruginita dar cu fierul ce se incovoia de se facea covrig. ISPIRESCU L. 21. ♦ Fig. (Despre persoane) A se umili. Eminescu... nu sa incovoiat niciodata; era un om dintro bucata. CARAGIALE N. S. 15. Sa vad eu cum sencovoaie cu sfiala un Razvan Pe linga cei mai din coada boierashi de la divan? HASDEU R. V. 125.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A SE INCOVOIÁ ma incovói intranz. A capata forma de arc; a se arcui; a se indoi; a se curba. ◊ A i ~ spinarea a se garbovi. /cf. sl. kovati
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A INCOVOIÁ incovói tranz. A face sa se incovoaie; a coroia; a arcui; a cambra; a curba. Vantul incovoaie copacii. /cf. sl. kovati
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
incovoià v. a (se) indoi a (se) pleca in jos: ishi incovoaie genuchii.4 [Dintr’un primitiv covoià vechiurom. covaì de origina necunoscuta].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
incovóĭ shi ĭéz a ĭá v. tr. (V. covaĭesc shi shovaĭesc. Incovoĭ incovoaĭe incovoĭem ĭatzĭ oaĭe; sa incovoaĭe; incovoind). Indoĭ curbez. V. refl. Ramurile se’ncovoaĭe de greutatea poamelor. In Cov. a covoĭa. V. incujbez ocimpesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
incovoiá (a ~) vb. ind. prez. 1 shi 2 sg. incovói 3 incovoáie 1 pl. incovoiém; conj. prez. 3 sa incovoáie; ger. incovoínd
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
incovoiá vb. ind. shi conj. prez. 1 shi 2 sg. incovói 3 sg. shi pl. incovoáie 1 pl. incovoiém; ger. incovoínd
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
incovoia (ind. prez. 1 sg. incovoi 3 sg. shi pl. incovoaie 1 pl. incovoiem)
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
incovoiu voaie 3 voiam 1 imp. voind ger. voiere inf. s.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INCOVOIÁ vb. 1. a (se) arcui a (se) curba a (se) indoi (livr.) a (se) cambra (rar) a (se) recurba (inv. shi reg.) a (se) incujba a (se) scovarda. (A ~ o bara metalica.) 2. v. apleca. 3. a (se) cocosha a (se) curba a (se) indoi a (se) stramba. (I sa ~ de tot spinarea sub povara.) 4. v. garbovi. 5. a se coroia. (I sa ~ de tot nasul.) 6. v. incovriga.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INCOVOIA vb. 1. a (se) arcui a (se) curba a (se) indoi (livr.) a (se) cambra (rar) a (se) recurba (inv. shi reg.) a (se) incujba a (se) scovirda. (A ~ o bara metalica.) 2. a (se) apleca a atirna a cadea a cobori a (se) culca a (se) curba a (se) inclina a (se) indoi a (se) lasa a (se) pleca (inv. shi reg.) a (se) povedi (reg.) a (se) poligni (inv.) a (se) inchina. (Crengile sau ~ de rod.) 3. a (se) cocosha a (se) curba a (se) indoi a (se) strimba. (I sa ~ de tot spinarea sub povara.) 4. a se cocirja a se cocosha a se ghebosha a se girbovi a se indoi. (Bietul om sa ~ de tot de batrinetze.) 5. a se coroia. (I sa ~ de tot nasul.) 6. a (se) incirliga a (se) incolaci a (se) incovriga a (se) indoi (reg.). a (se) incirjoia. (Ciinele ishi ~ coada.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A (se) incovoia ≠ a (se) indrepta
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A incovoia ≠ a descovoia a dezdoi
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A se incovoia ≠ a se dezdoi
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
verb (VT107) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (VT213) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
incovoia, incovoiverb
- 1. A face sa devina sau a deveni curb; a (se) indoi a (se) arcui. DEX '09 DLRLC
- Se incovoaie sub o izbucnire de plins. SAHIA N. 37. DLRLC
- Dar bratzelei goale unul se incovoaie in sus k sa scoata o sageata din cucura de pe umeri; celalalt se reazima pe creshtetul cornut al ciutei. ODOBESCU S. III 55. DLRLC
- Dinaintea gurei de la soba se incovoia o mitza alba care torcea de multzamire. ALECSANDRI O. P. 95. DLRLC
- Parintele Ionaftan ishi incovoie trupul slab shi incepu urcushul prin umezeala desishurilor. SADOVEANU O. VII 209. DLRLC
- Treceai prin vaile afunde Incovoindutzi indaratnic Maretzul tau grumaz de unde. GOGA P. 18. DLRLC
- Sprenchinaciune el genunchiishi incovoaie. EMINESCU O. I 51. DLRLC
- 1.1. A (se) curba a (se) deforma in urma unor solicitari exterioare. DEX '09
- Ishi alese o sabie cam ruginita dar cu fierul ce se incovoia de se facea covrig. ISPIRESCU L. 21. DLRLC
-
- 1.2. A se umili. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: umili
- Eminescu... nu sa incovoiat niciodata; era un om dintro bucata. CARAGIALE N. S. 15. DLRLC
- Sa vad eu cum sencovoaie cu sfiala un Razvan Pe linga cei mai din coada boierashi de la divan? HASDEU R. V. 125. DLRLC
-
-
etimologie:
- kovati „a fauri”. DEX '09 DEX '98