18 definitzii pentru inapoia (vb.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INAPOIÁ2 inapoiez vb. I. 1. Tranz. A da inapoi; a restitui. ♦ Refl. A reveni a se intoarce la locul de unde a plecat. 2. Refl. shi intranz. Fig. (Inv.) A fi in declin a regresa; a decadea. [Var.: (reg.) napoiá vb. I] Din inapoi.

INAPOIÁ2 inapoiez vb. I. 1. Tranz. A da inapoi; a restitui. ♦ Refl. A reveni a se intoarce la locul de unde a plecat. 2. Refl. shi intranz. Fig. (Inv.) A fi in declin a regresa; a decadea. [Var.: (reg.) napoiá vb. I] Din inapoi.

inapoia1 [At: MARCOVICI C. 113/7 / V: (inv) inapoi napoia / S shi: inn~ / Pzi: ~iez / E: inapoi] 1 vt A restitui. 23 vtr (Iuz) A (se) intoarce. 4 vt (Iuz; ie) A ~ pe cineva in lucru A impiedica pe cineva sa munceasca. 5 vt (Iuz; iae) A impiedica pe cineva sashi dezvolte inteligentza. 6 vt (Iuz; fig) A dispretzui. 7 vt (Iuz; fig) A umili. 8 vr (Fig) A ramane in urma. 9 vi (Fig) A regresa.

INAPOIÁ2 inapoiez vb. I. 1. Tranz. A da inapoi a restitui. Betzio toata zise apoi catre Gavan cind vru sai inapoieze sticla. REBREANU I. 21. Trebuie sami inapoiezi scrisoarea care tzio cer. CARAGIALE O. III 306. ♦ A retroceda. Prin aceasta pace Austria a inapoiat intre altele Oltenia care a scapat astfel de apasatoarea ocupatzie austriaca. IST. R.P.R. 255. 2. Refl. A se intoarce la locul de unde a plecat; a reveni. Tot astfel se intimpla shi cu unii care se inapoiau. PAS Z. I 214. A ieshit din curte k sa nu se mai inapoieze niciodata. GALACTION O. I 308. 3. Refl. shi intranz. Fig. (Invechit) A da inapoi a regresa a decadea a fi in declin. Istoria este masura sau metrul prin care se poate shti daca un popor propasheshte sau daca se inapoiaza. KOGALNICEANU S. A. 45. Variante: napoiá (ALECSANDRI P. P. 204) vb. I (neobishnuit) inapoí (ALECSANDRI S. 109) vb. IV.

A INAPOIÁ ~iéz tranz. (obiecte sume de bani imprumutate etc.) A da inapoi; a intoarce; a restitui; a inturna. ~ cuiva bunurile luate. /Din inapoi

A SE INAPOIÁ ma ~iéz intranz. 1) A veni inapoi (de unde a plecat); a se intoarce; a se inturna. 2) inv. (despre persoane popoare tzari) A da inapoi (din punct de vedere al dezvoltarii intelectuale politice economice culturale). [Sil. inapoia] /Din inapoi

inapoià v. 1. a da inapoi a restitui; 2. a ramanea inapoi a intarzia; 3. refl. a veni inapoi a se intoarce.

NAPOIÁ vb. I v. inapoia2.

inapoĭéz v. tr. (d. inapoĭ). Restituĭ daŭ inapoĭ ceĭa ce am luat. Rar. Scobor din rang. K v. refl. cu intz. de „ma intorn” e un neol. de raŭ gust!

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

!inapoiá2 (a ~) (ina/ina) vb. ind. prez. 3 inapoiáza 1 pl. inapoiém; conj. prez. 3 sa inapoiéze; ger. inapoínd

inapoiá vb. (sil. mf. in) ind. prez. 1 sg. inapoiéz 3 sg. shi pl. inapoiáza 1 pl. inapoiém; conj. prez. 3 sg. shi pl. inapoiéze; ger. inapoínd

inapoia (ind. prez. 3 sg. shi pl. inapoiaza 1 pl. inapoiem)

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INAPOIÁ vb. 1. v. restitui. 2. v. rambursa. 3. a reda a restitui (rar) a retrimite (pop.) a intoarce (inv.) a remite. (A ~ cuiva bunurile luate.) 4. v. intoarce.

INAPOIA vb. 1. a da a plati a restitui (rar) a returna (pop.) a intoarce a inturna (inv.) a reinturna. (TZiam ~ datoria?) 2. a rambursa a restitui. (A ~ creditul primit.) 3. a reda a restitui (rar) a retrimite (pop.) a intoarce (inv.) a remite. (A ~ cuiva bunurile luate.) 4. a se intoarce a reveni a veni (pop.) a se inturna (prin Ban.) a proveni (inv.) a se toarce a se turna. (Cind teai ~ acasa?)

A se inapoia ≠ a propashi a progresa.

Intrare: inapoia (vb.)
inapoia1 (vb.) verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabatzie: i-na-po-ia, in-a-po-ia info
verb (VT213)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • inapoia
  • ‑napoia
  • inapoiere
  • ‑napoiere
  • inapoiat
  • ‑napoiat
  • inapoiatu‑
  • ‑napoiatu‑
  • inapoind
  • ‑napoind
  • inapoindu‑
  • ‑napoindu‑
singular plural
  • inapoiaza
  • ‑napoiaza
  • inapoiatzi
  • ‑napoiatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • inapoiez
  • ‑napoiez
(sa)
  • inapoiez
  • ‑napoiez
  • inapoiam
  • ‑napoiam
  • inapoiai
  • ‑napoiai
  • inapoiasem
  • ‑napoiasem
a II-a (tu)
  • inapoiezi
  • ‑napoiezi
(sa)
  • inapoiezi
  • ‑napoiezi
  • inapoiai
  • ‑napoiai
  • inapoiashi
  • ‑napoiashi
  • inapoiaseshi
  • ‑napoiaseshi
a III-a (el, ea)
  • inapoiaza
  • ‑napoiaza
(sa)
  • inapoieze
  • ‑napoieze
  • inapoia
  • ‑napoia
  • inapoie
  • ‑napoie
  • inapoiase
  • ‑napoiase
plural I (noi)
  • inapoiem
  • ‑napoiem
(sa)
  • inapoiem
  • ‑napoiem
  • inapoiam
  • ‑napoiam
  • inapoiaram
  • ‑napoiaram
  • inapoiaseram
  • ‑napoiaseram
  • inapoiasem
  • ‑napoiasem
a II-a (voi)
  • inapoiatzi
  • ‑napoiatzi
(sa)
  • inapoiatzi
  • ‑napoiatzi
  • inapoiatzi
  • ‑napoiatzi
  • inapoiaratzi
  • ‑napoiaratzi
  • inapoiaseratzi
  • ‑napoiaseratzi
  • inapoiasetzi
  • ‑napoiasetzi
a III-a (ei, ele)
  • inapoiaza
  • ‑napoiaza
(sa)
  • inapoieze
  • ‑napoieze
  • inapoiau
  • ‑napoiau
  • inapoiara
  • ‑napoiara
  • inapoiasera
  • ‑napoiasera
verb (VT213)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • napoia
  • napoiere
  • napoiat
  • napoiatu‑
  • napoind
  • napoindu‑
singular plural
  • napoiaza
  • napoiatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • napoiez
(sa)
  • napoiez
  • napoiam
  • napoiai
  • napoiasem
a II-a (tu)
  • napoiezi
(sa)
  • napoiezi
  • napoiai
  • napoiashi
  • napoiaseshi
a III-a (el, ea)
  • napoiaza
(sa)
  • napoieze
  • napoia
  • napoie
  • napoiase
plural I (noi)
  • napoiem
(sa)
  • napoiem
  • napoiam
  • napoiaram
  • napoiaseram
  • napoiasem
a II-a (voi)
  • napoiatzi
(sa)
  • napoiatzi
  • napoiatzi
  • napoiaratzi
  • napoiaseratzi
  • napoiasetzi
a III-a (ei, ele)
  • napoiaza
(sa)
  • napoieze
  • napoiau
  • napoiara
  • napoiasera
verb (VT408)
Flexiune incerta.
Surse flexiune: DLRLC
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • inapoi
  • ‑napoi
  • inapoire
  • ‑napoire
  • inapoit
  • ‑napoit
  • inapoitu‑
  • ‑napoitu‑
  • inapoind
  • ‑napoind
  • inapoindu‑
  • ‑napoindu‑
singular plural
  • inapoieshte
  • ‑napoieshte
  • inapoitzi
  • ‑napoitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • inapoiesc
  • ‑napoiesc
(sa)
  • inapoiesc
  • ‑napoiesc
  • inapoiam
  • ‑napoiam
  • inapoii
  • ‑napoii
  • inapoisem
  • ‑napoisem
a II-a (tu)
  • inapoieshti
  • ‑napoieshti
(sa)
  • inapoieshti
  • ‑napoieshti
  • inapoiai
  • ‑napoiai
  • inapoishi
  • ‑napoishi
  • inapoiseshi
  • ‑napoiseshi
a III-a (el, ea)
  • inapoieshte
  • ‑napoieshte
(sa)
  • inapoiasca
  • ‑napoiasca
  • inapoia
  • ‑napoia
  • inapoi
  • ‑napoi
  • inapoise
  • ‑napoise
plural I (noi)
  • inapoim
  • ‑napoim
(sa)
  • inapoim
  • ‑napoim
  • inapoiam
  • ‑napoiam
  • inapoiram
  • ‑napoiram
  • inapoiseram
  • ‑napoiseram
  • inapoisem
  • ‑napoisem
a II-a (voi)
  • inapoitzi
  • ‑napoitzi
(sa)
  • inapoitzi
  • ‑napoitzi
  • inapoiatzi
  • ‑napoiatzi
  • inapoiratzi
  • ‑napoiratzi
  • inapoiseratzi
  • ‑napoiseratzi
  • inapoisetzi
  • ‑napoisetzi
a III-a (ei, ele)
  • inapoiesc
  • ‑napoiesc
(sa)
  • inapoiasca
  • ‑napoiasca
  • inapoiau
  • ‑napoiau
  • inapoira
  • ‑napoira
  • inapoisera
  • ‑napoisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

inapoia, inapoiezverb

  • 1. tranzitiv A da inapoi. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Betzio toata zise apoi catre Gavan cind vru sai inapoieze sticla. REBREANU I. 21. DLRLC
    • format_quote Trebuie sami inapoiezi scrisoarea care tzio cer. CARAGIALE O. III 306. DLRLC
    • 1.1. Retroceda. DLRLC
      sinonime: retroceda
      • format_quote Prin aceasta pace Austria a inapoiat intre altele Oltenia care a scapat astfel de apasatoarea ocupatzie austriaca. IST. R.P.R. 255. DLRLC
    • 1.2. reflexiv A se intoarce la locul de unde a plecat. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Tot astfel se intimpla shi cu unii care se inapoiau. PAS Z. I 214. DLRLC
      • format_quote A ieshit din curte k sa nu se mai inapoieze niciodata. GALACTION O. I 308. DLRLC
  • 2. reflexiv intranzitiv figurat invechit A fi in declin. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Istoria este masura sau metrul prin care se poate shti daca un popor propasheshte sau daca se inapoiaza. KOGALNICEANU S. A. 45. DLRLC
etimologie:
  • inapoi DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.