HALIMÁ halimale s. f. Povestire intamplare complicata cu multe peripetzii. ♦ Fig. (Fam.) Situatzie incurcata amestecatura confuzie. Din ngr. halimá (< tc.).

halima¹ sf [At: ALECSANDRI T. 70 / Pl: ~le / E: ngr χαλιμά] 1 Titlu al colectziei de poveshti arabe „O mie shi una de noptzi”. 2 (Pex) Poveste lunga shi incurcata. 3 (Fig) Minunatzie. 4 (Fig) Peripetzie.

halima² sf vz halimai

HALIMÁ halimale s. f. Povestire intamplare complicata cu multe peripetzii. ♦ Fig. Situatzie incurcata amestecatura confuzie. Din ngr. halimá (< tc.).

HALIMÁ halimale s. f. Intimplare complicata cuprinzind o serie de incurcaturi din care cu greu se poate descurca cineva (aluzie la colectzia de poveshti orientale cu acest nume care contzin multe peripetzii). Era o halima intreaga ceea cei spunea Dutzu. SLAVICI O. I 377. Satzi povestesc ce am patzit cu mitocanul! Sa vezi e halima. CARAGIALE O. I 58.

HALIMÁ ~le f. 1) Intamplare situatzie sau povestire cu peripetzii incurcate. 2) fig. Eroare cauzata de o neintzelegere. [Art. halimaua] /<ngr. halima

Halimà f. 1. numele colectziunii de poveshti arabe O mie shi una de noptzi povestite de sultana SHeherazada (supranumita Halima adica cea buna cea induratoare): merge focul pe apa k in vremea Halimalei AL.; 2. fig. intamplare minunata shi plina de peripetzii: o halima intreaga shi plina de minuni AL. satzi povestesc ce am patzit... sa vezi e halima CAR.

halimá f. dupa numele sultaneĭ SHeherazade supranumita Halimá d. ar. halim blind adica „cea blinda” care ĭa povestit sultanuluĭ cele o mie shi una de poveshtĭ care aŭ fost compuse pe arabeshte de invatzatu dervish Abubekir shi traduse in multe limbĭ intre altele shi in cea romaneasca de Gherasim Gorjan la 1835 dupa o traducere greceasca. (Turc. ngr. halimá). Poveste miraculoasa orientala. Fig. Intimplare miraculoasa: calatoria mea a fost curata halima.

halimá (pop.) s. f. art. halimáua g.d. art. halimálei; pl. halimále art. halimálele

halimá s. f. art. halimáua g.d. art. halimálei; pl. halimále

HALIMÁ s. v. confuzie incurcatura zapaceala.

halimá (halimále) s. f. 1. Titlu al colectziei de poveshti orientale mai cunoscuta k O mie shi una de noptzi. 2. Basm poveste snoava. 3. Incurcatura incilceala confuzie. Arab. alima „balerina” (› fr. almée sp. almea) prin intermediul ngr. χαλιμά (SHeineanu II 200; Lokotsch 800; Tagliavini Arch. Rom. XII 220). Sensul 3 este firesc data fiind complicatzia poveshtii. Se pare k Graur 161 se inshala interpretindul k „harmalaie” care il explica prin tzig. halema de la ha „a minca”.

HALIMA carte populara alcatuita din fragmente ale colectziei de povestiri shi basme arabe cunoscute sub titlul de „O mie shi una de noptzi” imbogatzita shi cu alte povestiri shi fabule orientale traduse sau apocrife din culegerea „O mie shi una de zile” de Pétis de la Croix. Realizata pentru prima data in lb. neogreaca (Aravicon Mithologhicon) la mijlocul sec. 18 aceasta selectzie primeshte numele de H. (inlocuinduse cu aceasta numele povestitoarei SHeherezada) shi va fi tradusa localizata shi raspandita in numeroase manuscrise roman eshti din a doua jumatate a sec. 18 shi inceputul sec. 19. Prima versiune integrala in limba romana datata 1783 shi atribuita monahului Rafail de la manastirea Hurez a fost tiparita de I. Gherasim Gorjanu in patru vol. intre 1835 shi 1838 („Halima sau povestiri mitologhiceshti arabeshti”).

halima halimale s. f. 1. afacere complicata careia nu i potzi da de capat. 2. scandal.