groapa sf [At: TETRAEV. (1574) 247 / Pl: gropi^[1] / E: ns cf alb gropë] 1 Cavitate sapata in pamant in care se inmormanteaza un cadavru. 2 (Pex) Mormant. 3 (Fig) Moarte. 4 (Ie) A baga (sau pop a vari) pe cineva in ~ A supara pe cineva foarte tare (din aceasta traganduise moartea). 5 (Ie) A duce pe cineva la ~ A inmormanta pe cineva. 6 (D. batrani bolnavi; ie) A fi (sau ajunge) la marginea gropii sau a fi cu un picior in ~ ori (trivial) a mirosi a ~ A fi foarte aproape de moarte. 7 (Pgn) Gaura larga shi adanca in pamant. 8 (Is) ~ de var Groapa (7) in care se stinge varul. 9 (Is) ~ de nisip Groapa (7) din care se scoate nisip. 10 (Ias) Groapa (7) plina cu nisip unde se joaca copiii. 11 (D. oameni; ie) A fi prost de da in gropi sau a da in gropi (de prost ce e) A fi foarte prost. 12 (Fig) Cursa. 1314 (Fig; ie) A sapa cuiva ~pa A cauta pe ascuns distrugerea sau inlaturarea cuiva. 15 (Iae) A unelti impotriva cuiva. 16 (Ics) ~pa cu pietre Joc de copii nedefinit mai indeaproape. 17 (Ics) Muscan gropi Joc de copii nedefinit mai indeaproape. 18 (Spc) Pivnitza nezidita pentru pastrarea cerealelor shi a legumelor. 19 (Pex) Loc neted plan perpendicular pe panta muntelui. corectata

GROÁPA gropi s. f. 1. Cavitate in pamint mai mult sau mai putzin larga shi adinca deschisa in partea de sus. In mijlocul parcului se deschid rotunde citeva gropi proaspete. Sau uscat trei copaci. Au fost scoshi din pamint. STANCU U.R.S.S. 40. Cum ajung in padure sapa o groapa adinca de un stat de om. CREANGA P. 224. Soseshte la locul de intilnire al vinatorilor. Mai adesea acest loc e o cruce de piatra strimbata din piua ei sau un putz cu furca adica o groapa adinca de unde se scoate apa cu burduful. ODOBESCU S. III 16. ◊ Expr. A da in gropi (de prost ce este) se spune despre un om foarte prost. Tu numai nu dai in gropi de prost ce eshti! CREANGA P. 52. 2. Cavitate sapata in pamint in care se ingroapa mortul; mormint. Iar cind noriinvaluiesc Alba noptzii doamna Peste groapa lui pornesc Vinturi lungi de toamna. TOPIRCEANU B. 11. Din tainitza mormintul atuncea i apare SHi piatra de pe groapa crapind in doua sare. EMINESCU O. I 95. Cioclii... incepura a sapa groapa. NEGRUZZI S. I 32. ◊ Expr. A sapa (cuiva) groapa = a face intrigi a unelti impotriva cuiva pentru al face sashi piarda situatzia. In groapa cadeacela ce altui groapa sapa. ALECSANDRI T. II 88. Cine sapa groapa altuia cade singur in ea. A baga sau a viri (pe cineva) in groapa v. baga. A fi cu un picior in groapa sau a fi (sau a ajunge) la marginea gropii = (despre batrini shi bolnavi) a fi aproape de moarte. (In forma de gen. groapei) Nu mai trecu mult shi iata k imparatul ajunse la marginea groapei. Cind fu la ceasul mortzii el lua copilul pe genuchi shii zise. ISPIRESCU L. 41. Vazinduse acuma cun picior in groapa shiau chemat ficiorul shi fetele la sine sa li spuie ce sa faca dupa moartea lui. SBIERA P. 48. Gen.dat. shi: (rar) froapei. Pl. shi: (rar) groape.

GROÁPA gropi f. 1) Gaura mare in pamant. * Da in gropi de prost (ce e) sau prost de da in gropi foarte prost. 2) Sapatura in pamant pentru inhumarea celor decedatzi. * A fi cu un picior in ~ a fi aproape de moarte. A sapa ~a cuiva a unelti contra cuiva. [G.D. gropii] /Cuv. autoht.

groapa f. 1. sapatura facuta in pamant de natura sau prin arta: a da in gropi a fi prost cu desavarshire; 2. groapa de pus mortul. [Albanez GROPA].

groápa f. pl. gropĭ maĭ rar groape (alb. gropa groapa d. vsl. grobŭ groapa mormint d. got. graba groapa germ. grab grube gruft groapa mormint; bg. grob mormint groba lada p. oase la taĭetoare. V. gropnitza grobishte hruba pogrebanie gravez). Sapatura saŭ scobitura facuta in pamint de om saŭ de natura. Mormint: a duce pe cineva la groapa. A da (a cadea) in groapa de prost ce eshtĭ a fi foarte prost. Prov. Cine sapa groapa altuĭa cade singur in ĭa cine prepara cuĭva un raŭ shil prepara luĭ singur. V. groapa shi shantz.

groápa s. f. g.d. art. grópii; pl. gropi

groápa s. f. g.d. art. grópii; pl. gropi

groapa gropi.

GROÁPA s. 1. (Mold. shi Bucov.) borta (inv.) foasa. (O ~ adanca in pamant.) 2. (GEOGR.) groapa abisala = depresiune oceanica fosa abisala. 3. v. mormant.

GROAPA s. 1. (Mold. shi Bucov.) borta (inv.) foasa. (O ~ adinca in pamint.) 2. mormint (livr.) sepultura (italienism inv.) tomba.

groápa (grópi) s. f. 1. Mormint. 2. Groapa comuna. 3. SHantz gaura putz. 4. (Inv.) Hambar in pamint. Mr. megl. groapa. Origine necunoscuta. Opiniile legate de istoria acestui cuvint au variat mult; considerat autohton de Miklosich Slaw. Elem. 9 shi der. din alb. gropë de Meyer 131; Meyer Alb. St. IV 54; DAR; Philippide II 715; Capidan Raporturile 532; Rosetti II 117. Dupa altzii din sl. grobŭ bg. grob (Pascu II 193; Conev 42) cf. bg. groba „lada pentru gunoi” grobar „groapa”. In sfirshit prezentza calabr. grupa (g)rubu (g)rupu „gaura” a fost explicata de Rohlfs pe baza gr. τρύπη trecut la *τρόπον; aceasta ipoteza a fost reluata din punctul de vedere al rom. de Skok ZRPh. LIV 483. Este posibil sa fie vorba in rom. de un imprumut din sl. al carui rezultat ar fi *grop pl. gropi cu sing. reconstituit. Cuvintul sl. bazat pe germ. Grube Grabe (cf. sb. graba sec. XV la Daničič III 351) a dat shi alte rezultate in rom. cf. grobishte pogrebanie. Alb. gropë care sar putea cu greu explica prin sl. ar proveni in acest caz din rom. Totushi ideea unei provenientze romanice nu trebuie sa fie exclusa chiar daca explicatzia din calabr. nar parea suficienta. Der. gropitza s. f. (dim. al lui groapa; adincitura in barba sau obraji); gropana s. f. (shantz groapa); gropish s. n. (teren abrupt); gropos adj. (plin de gropi); gropanos adj. (plin de gropi); gropar s. m. (persoana care sapa gropi pentru morminte); gropareasa s. f. (nevasta de gropar); ingropa vb. (a inmorminta; a ascunde; a acoperi ceva cu pamint; a infige); ingropator s. m. (gropar); ingropatoare s. f. (inv. inmormintare); ingropaciune s. f. (inmormintare); ingropatura s. f. (inv. inmormintare); dezgropa vb. (a exhuma a scoate din pamint); gropila vb. refl. (despre drumuri a desfunda); gropilos adj. (plin de gropi); gropnitza (var. grobnitza) s. f. (mormint bolta cripta; groapa depozit de cereale sub pamint) din sl. bg. grobnica (Miklosich Slaw. Elem. 18; Miklosich Lexicon 143); grobnic s. n. (mormint cripta; giulgiu) cf. sl. grobinŭ „sepulcral”.

GROAPA. Subst. Groapa gropitza (dim.) gropushoara gropan (augm.); cavitate adincitura concavitate scobitura scorbura; ripa surpatura hirtop hobic ratacana (reg.) ratacanie (reg.); ponor (pop.) dolina hududoi (reg.); vagauna fundatura scufundatura mincatura; vizuina vizunie (pop.) viezurina (rar) birlog gaura crapatura ascunzatoare. Sapatura shantz debleu; rigola canal; transhee. Mormint mormintzel (dim. pop.) gropnitza. Crater crater vulcanic crater meteoritic; crater lunar circ lunar; pilnie. Prapastie abis (fig.) genune (livr.) hau noian precipitziu (inv.). Fintina fintinitza (dim. rar) fintinioara (rar) fintinea (rar) putz. Gropish. Adj. Plin cu gropi cu gropi gropit (reg.); prapastios. Vb. A face gropi a sapa; a scobi; a adinci a face o gaura in pamint; a sapa o fintina. V. adincime subterana vale.

GROAPA DE LA BARSA mic bazin depresionar in partea centrala a Mtzilor Bihor in cadrul complexului carstic PadishCetatzile Ponorului la c. 1.100 m alt. Supr.: 242 km². Numeroase fenomene carstice: Peshtera Neagra Ghetzarul de la Barsa Peshtera de la Zapodie doline ponoare arcade naturale etc. Inaccesibil turishtilor. Face parte din Parcul Natzional al Mtzilor Apuseni.

JAPONIA 1. TZara Japoniei „TZara Soarelui Rasare” (Nihon sau Nippon Koku) stat in E Asiei (Extremul Orient) ocupand Arh. Japonez format din 3.922 ins. aflate in V Oc. Pacific intre 21° shi 44° lat. N. Cuprinde 4 mari ins.: Hokkaidō Honshū Kyūshū Shikoku precum shi arh. Ryūshū (ins. pr. Okinawa) Ogasawara (fost Bonin) Kazan Rettō (sau Volcano) shi MinamiTori. Lungimea tzarmurilor: 334 mii km (tzarmuri naturale 243 mii km arficiale 88 mii km guri de rau 03 mii km); supr.: 3777 mii km²; 1256 mil. loc. (1995). Limba oficiala: japoneza (nipona). Religia: shintoista shi budista c. 80% creshtina (protestantzi catolici) c. 20%. Cap.: Tōkiō. Orashe pr.: Yokohama Ōsaka Nagoya Sapporo Kyōto Kōbe Fukuoka Kawasaki Hiroshima Kitakyūshū Sendai. Este impartzit in 47 de prefecturi (todōfuken). Relief predominant muntos (838% impreuna cu dealurile) in care 25 de varfuri trec de 3.000 m alt. (Fuji Yama 3.776 m. alt max. a J.). Lantzurile muntzilor de incretzire formatzi in Tertziar li se adauga 7 lantzuri de muntzi vulcanici cu 150 vulcani in parte activi (Asama Yama Bandaisan Asosan Sakurajima Azumasan sh.a.). Seisme frecvente (Gifu 516 anual) majoritatea de slaba intensitate care alaturi de vulcani contureaza imaginea unei zone labile tectonic componenta a „Cercului de Foc” al Pacificului. Campiile ocupa 15% din terit. mai extinse fiind Kanto (in zona centralestica a ins. Honshū) Sendai (in NE ins. Honshū) Nobi Setsu (Ōsaka) Ishikari shi Tokachi (in ins. Hokkaidō). Clima este tropicala in Ryūkyū subtropicala in Kyūshū shi temperata in restul terit. (mai aspra in ins. Hokkaidō) cu nuantze imprimate de orientarea reliefului prezentza oceanului shi actziunea musonilor. In V precipitatziile sunt mai bogate toamna shi iarna pe cand in E ele cad mai ales vara. Taifunurile shi uneori valurile uriashe (tsunami) provocate de seismele puternice se abat asupra insulelor avand efecte dezastruoase in reg. litorale. Raurile scurte au un ridicat potentzial energetic (in mare parte valorificat) iar lacurile (Biwa Kasumiga Saroma) completeaza peisajul japonez. Vegetatzie extrem de variata (magnolii bananieri arbori de camfor cedrul japonez pinul roshu chiparoshi sh.a.). Padurile ocupa 673% din terit. Fauna variata (140 de specii de mamifere 350 specii de pasari 30 specii de reptile sh.a.) este ocrotita in 27 de parcuri natzionale (c. 2 mil. ha) parcuri ale prefecturilor shi sute de rezervatzii constituind atractzii turistice majore (parcul natzional FujiHakoneIzu este vizitat anual de peste 20 mil. turishti). TZara cu o economie dezvoltata a doua putere economica mondiala dupa S.U.A. J. are resurse minerale variate care insa nu asigura decat in mica masura necesarul de materii prime ale unei ind. complexe cu inalt nivel tehnologic (J. importa 998% din cantitatea de petrol 907% din gazele naturale shi 82% din carbunele de care are nevoie). Ocupa locul 2 pe glob dupa S.U.A. k produs natzional brut shi locul 3 pe glob (dupa S.U.A. shi Germania) k PIB/locuitor. Ind. antreneaza 34% din pop. activa shi contribuie cu 40% la PNB. J. se afla pe unul dintre primele trei locuri pe glob in metalurgia feroasa shi neferoasa electronica constr. navale (c. 1/3 din totalul prod. mondiale de nave comerciale) de autovehicule ind. lemnului mat. de constr. petrochimie hartie textile sh.a. Marile concentrari ind. sunt Kanto (zona capitalei) Kinki (ŌsakaKōbeWakayama sh.a.) Chukyō (YokkaichiNagoyaToyohashi) shi Kitakyūshū dar ind. este bine reprezentata in toate centrele urbane. Expl. de huila (69 mil. t 1994) lignit petrol gaze naturale imn. de fier mangan crom tungsten molibden cupru plumb zinc staniu aur argint uraniu bismut sulf germaniu azbest sare (toate in cantitatzi moderate). Mare producatoare de energie electrica (9067 miliarde kWh 1993 locul 4 pe glob shi locul 3 pe glob k putere instalata in centrale electronucleare) fonta shi feroaliaje (738 mil. t 1994 locul 3 pe glob) otzel (983 mil. t 1994 locul 2 pe glob) cocs (42 mil. t locul 2 pe glob) nichel titan aluminiu (3365 mii t 1994 locul 3 pe glob) cupru brut shi rafinat (11 mil. t 1994 locul 2 pe glob) plumb zinc (6655 mii t 1994 locul 1 pe glob) staniu magneziu sulf utilaje shi instalatzii ind. linii tehnologice mashiniunelte tractoare (1618 mil. bucatzi 1991 locul 3 pe glob) autovehicule (868 mil. bucatzi autoturisme 1993 locul 1 pe glob shi 273 mil. buc. vehicule utilitare 1993 locul 2 pe glob) avioane shi elicoptere motociclete (27 mil. buc. 1994 locul 1 pe glob) aparataj electrotehnic elemente tranzistorizate televizoare (94 mil. buc. 1994 locul 1 pe glob) calculatoare instrumente de precizie shi aparate optice mashini de calcul ceasuri aparate foto (124 mil. buc. 1994 locul 1 pe glob) frigidere produse petroliere (300 mil. t/an capacitatea rafinariilor: benzina 439 mil. t 1994 locul 2 pe glob uleiuri grele locul 1 pe glob) acid sulfuric (66 mil t 1994 locul 4 pe glob) soda caustica (38 mil t 1994 locul 3 pe glob) soda calcinata ingrashaminte azotoase materiale plastice shi rashini sintetice (locul 3 pe glob) medicamente cauciuc sintetic (14 mil t 1994 locul 2 pe glob) anvelope (locul 2 pe glob) celuloza hartie shi cartoane (106 mil. t 1994 locul 2 pe glob) hartie de ziar (297 mil t 1994 locul 3 pe glob) cherestea furnir placaje ciment (916 mil. t 1994 locul 3 pe glob) fire shi tzesaturi de lana tzesaturi de matase fire shi fibre artificiale (locul 3 pe glob) shi sintetice (locul 2 pe glob) produse de sticla shi portzelan tzigarete (locul 3 pe glob) lapte unt branzeturi carne conserve shi faina de peshte margarina zahar vin bere sh.a. Meshteshuguri; arta traditzionala. Terenul arabil reprezinta 15% din supr. tzarii. Agricultura protejata (pretzurile produselor agricole fiind de 23 ori mai mari decat media mondiala) asigura 70% din necesarul de alimente al tzarii (mai ales cu cereale orezul ocupa 45% din supr. cultivata legume shi fructe). Se cultiva orez (131 mil t 1994) cartofi batate taro shi igname soia trestie shi sfecla de zahar ceai (92 mii t 1997 locul 7 pe glob) tutun legume (varza locul 3 pe glob castravetzi locul 3 pe glob vinete locul 2 pe glob) struguri fructe (mere 11 mil. t 1994) citrice (mandarine 15 mil t 1994 locul 1 pe glob) pepeni ananas capshuni castane (locul 2 pe glob) arahide. Floricultura dezvoltata. Sericicultura de veche traditzie. Creshterea animalelor este mai putzin extinsa (in 1994 erau 499 mil. capete bovine 1062 mil. capete porcine 25 mii capete ovine). Pescuitul este foarte dezvoltat (11 mil. t/an locul 1 pe glob) produse acvatice (maricultura) balene vanate (locul 2 pe glob). Retzeaua de comunicatzii este complexa shi in continua modernizare. Transportul feroviar este deservit de trenuri rapide „Shinkansen” ce leaga intregul arhipelag. Caile ferate traverseaza numeroase poduri shi tunele intre care se remarca Seikan (5385 km cel mai mare din lume) ce leaga ins. Honshū de Hokkaidō. Porturile se numara printre cele mai mari de pe glob (Kōbe Chiba Nagoya Yokohama fiecare avand peste 120 mil. t trafic anual). C. f.: 27.152 (din care 1/3 electrificate). Cai rutiere: 113 mil. km (din care 772 mii km asfaltate). Flota comerciala: 2428 mil. t. r. b. (locul 4 pe glob). Moneda: 1 yen = 100 sen. Turism dezvoltat (35 mil. loc.) cu numeroase obiective: marea metropola Tōkyō (cea mai mare aglomeratzie de pe glob) vulcanii Fuji Yama shi Asama Yama statziunile de sporturi de iarna Kamizawa shi Sugadaira Nikko unul dintre cele mai frumoase orashe ale J. cu cascada Kegon Ōsaka supranumita „Venetzia J.” cu templele Temmangu (sec. 10) shi Shitennoji (sec. 6) iar in apropiere de orashul Takarazuka vechile capitale Nara cu templul Todaiji (cu marea statuie a lui Buddha din anul 752) shi Kyōtō cu c. 2.000 de monumente de arhitectura (palatele Gosho shi Saiho Pavilionul de aur/Kinkakuji Pavilionul de argint/Ginkakuji templul Nishi Honganji castelul Nijō sh.a.). J. are 2.053 puncte cu instalatzii de tratament balnear shi hoteluri mai cunoscut fiind Beppu (ins. Kyūshū) cu peste 3.000 de izvoare. J. este a treia mare putere comerciala a lumii (dupa S.U.A. shi Germania in 1994) atat k volum al exporturilor cat shi al importurilor inregistrand excedente anuale impresionante atat cu statele Americii de Nord shi Asiei dar shi cu tzarile U.E. (20% din exporturile sale). Export: mashini utilaje autoturisme nave computere produse electronice echipamente industriale diverse (65%) produse siderurgice shi metalice (15%) textile produse chimice mat. de constr. produse alimentare. Import: combustibili shi materii prime (50%) min. de fier shi fier vechi bumbac cocs grau lemn orez zahar sh.a. Istoric. Pe terit J. locuit inca din Paleoliticul inferior (ins. Honshū) cultura Jōmon (c. 5000250 i. Hr.) continuata apoi de cultura Yayoi (250 i. Hr.250 d. Hr.) in timpul careia sa dezvoltat agricultura shi a fost introdusa cultura orezului. Potrivit traditziei Jimmu Tenno descendent al zeitzei soarelui Amaterasu Omikami este considerat fondatorul (660 i. Hr.) imperiului japonez. In sec. 46 k urmare a intensificarii relatziilor cu China shi a ocuparii Coreii de Sud in J. au patruns confucianismul shi budismul intrand in conflict cu shintoismul cultul populatziei bashtinashe budismul reushind in cele din urma sa se impuna k religie de stat (594). In epoca Nara (710794) J. a devenit o monarhie absoluta marcata insa de o indelungata perioada de lupte interne pentru putere intre marile clanuri. In aceste conditzii a avut loc mutarea reshedintzei imparatului de la Nara (594) la Heiankyo (actualul Kyōto) intarirea autonomiei marilor feudali shi slabirea treptata a autoritatzii centrale. Intre 858 shi 1192 puterea politica a fost uzurpata de clanul Fujiwara. In 1192 Yoritomo din clanul Minamoto concentreaza intreaga putere de stat in mainile sale punand bazele shogunatului (11921867) imparatul avand doar rolul de suveran nominal. Dupa invaziile eshuate ale mongolilor din 1274 shi 1281 criza politica interna sa accentuat fiind urmata de o lunga perioada de bipolarism politic shi razboaie civile intre nordul cu capitala la Kyōto shi sudul cu capitala la Yōshino atingand acum maximul descentralizarii politice shi faramitzarii feudale. Primii europeni ajunshi in arh. japonez sunt comerciantzii portughezi (1543) care aduc cu ei armele de foc shi misionarii iezuitzi (15491551 Francisco Xavier) care introduc creshtinismul in J. Devenit shogun in 1603 Ieyasu Tokugawa muta capitala la Edo (actualul Tōkyō) restabileshte unitatea imperiului shi impune din 1639 o politica izolatzionista. In 1853 o escadra a S.U.A. sub comanda lui M.C. Perry a intrat in raza portului Edo in timp ce o escadra rusa comandata de amiralul E.V. Putiatin a statzionat in fatza portului Nagasaki impunand renuntzarea la masurile izolatzioniste. In urma tratatelor incheiate de J. cu Marile Puteri (1854 shi 1855) porturile nipone au fost deschise pentru comertzul cu strainatatea. In urma revolutziei din 18671868 are loc inlaturarea shogunatului restabilirea puterii imperiale shi incepe epoca Meiji caracterizata prin realizarea unor importante reforme: abolirea structurilor feudale (1871) shi introducerea unor institutzii moderne dupa model occidental in special german care au asigurat dezvoltarea capitalista a tzarii transformand J. la inceputul sec. 20 in una din marile puteri militare shi economice ale lumii. In 1889 potrivit Constitutziei J. este declarata monarhie constitutzionala ereditara. Tendintzele expansioniste ale cercurilor politice conducatoare pe continentul asiatic sau materializat prin razboiul impotriva Chinei (18941895) soldat cu anexarea Formosei (azi Taiwan) a ins. Penghu shi a razboiului rusojaponez (19041905) prin care J. ishi instituie stapanirea asupra Manciuriei de Sud a partzii de S a ins. Sahalin shi instaurarea protectoratului asupra Coreei care a anexato in 1910. In timpul primului razboi mondial J. se alatura Antantei obtzinand prin Tratatul de la Versailles concesiunile germane din China shi mandatul asupra fostelor colonii germane din Extremul Orient. In perioada 19181922 J. a efectuat o interventzie armata in Extremul Orient Sovietic. Anii de razboi au impulsionat puternic dezvoltarea industriei in special a industriei de razboi shi a comertzului. In 1926 Hirohito a devenit imparat. In perioada 19311932 J. a cucerit intreaga Manciurie. Devenind in dec. 4 un stat autoritar cu tendintze militaristnatzionaliste J. sa apropiat treptat dupa ce a parasit Societatea Natziunilor (1933) de Germania shi Italia cu care a incheiat Pactul Anticomintern (25 sept. 1936) la care in 1937 a aderat shi Italia punanduse astfel bazele Axei BerlinRomaTōkyō shi Pactul Tripartit (27 sept. 1940). In 1938 au avut loc actziuni armate ale trupelor japoneze in zona lacului Hasan (din U.R.S.S.) iar in 1939 in reg. HalhinGöl (din Mongolia). In apr. 1941 J. semneaza la Moscova un pact de neagresiune cu U.R.S.S. ceea ce ia permis k la 7 dec. 1941 in urma unui atac surpriza indreptat impotriva bazei americane de la Pearl Harbour sa se alature puterilor Axei in cel deal doilea razboi mondial. Datorita unei mobilizari exemplare a unei rapiditatzi de actziune shi a unei eficientze remarcabile J. a obtzinut o serie de victorii in dauna trupelor angloamericane cucerind intinse teritorii din Extremul Orient sudestul Asiei shi Oc. Pacific instaurand un regim de ocupatzie foarte dur. Bataliile de la Midway (ian. 1942) shi Guadalcanal (febr. 1943) au reprezentat o cotitura in desfashurarea razboiului trupele angloamericane preluand initziativa. Dupa capitularea Germaniei (mai 1945) in conditziile in care teatrul de razboi sa apropiat de terit. J. aceasta folosit ultimele resurse militare shi umane inclusiv atacurile kamikaze. Pentru a pune capat razboiului S.U.A. a recurs la folosirea primelor 2 bombe atomice asupra orashelor Hiroshima (6 aug.) shi Nagasaki (9 aug.) silind guvernul J. sa semneze (2 sept. 1945) capitularea neconditzionata. La 8 aug. 1945 U.R.S.S. au declarat razboi J. trupele sovietice ocupand arh. Kurile shi ins. Sahalin. La 8 sept. 1951 S.U.A. shi Marea Britanie au incheiat un tratat de pace separat cu Japonia fara participarea U.R.S.S. precum shi un acord militar care legaliza pe timp nedeterminat statzionarea trupelor americane pe terit. J. In oct. 1956 sa semnat declaratzia comuna sovietojaponeza prin care inceta starea de razboi intre cele doua state shi erau restabilite relatziile diplomatice. Pe baza tratatului incheiat cu S.U.A. (15 mai 1972) in contextul razboiului rece ins. Okinawa a fost retrocedata J. dar americanii shiau pastrat aici bazele militare. In deceniul 6 economia japoneza a cunoscut un puternic reviriment („miracolul japonez”) caracterizat printro creshtere continua a PNB ajungand in 1987 sa ocupe locul al doilea in lume (dupa S.U.A.). Pe plan politic sau afirmat noi partide in special Partidul Liberal Democrat care a dominat timp indelungat viatza politica a tzarii (19551993). In ultimele decenii situatzia politica din tzara sa caracterizat prin instabilitate coruptzie shi scandaluri financiarbancare (in 1998 a traversat cea mai critica perioada postbelica). In 1989 in urma mortzii lui Hirohito tronul a revenit fiului sau Akihito. Monarhie constitutzionala conform Constitutziei din 3 mai 1947. Activitatea legislativa este exercitata de un parlament bicameral Dieta format din Camera Consilierilor shi Camera Reprezentantzilor iar cea executiva de un guvern desemnat de Dieta shi numit de imparat. 2. Marea Japoniei (NihonKai) mare in bazinul de V al Oc. Pacific situata intre tzarmul de E al Asiei ins. Sahalin (in N) Hokkaidō shi Honshū (in E) shi arh. Tsushima (in S); 1.062 km². Ad. medie: 1.725 m; ad. max.: 3.742 m. Temp. apei 012°C (iarna) shi 1726°C (vara). Salinitate: 275348‰. In S comunica prin str. Coreii cu Marea Chinei de Est shi Marea Galbena in N prin str. Tatara shi La Pérouse cu M. Ohotsk iar in E prin str. Tsugaru cu Oc. Pacific. Pescuit shi navigatzie intensa. Pr. porturi: Vladivostok Nahodka (Rusia) Akita Niigata. Kanazawa (Japonia) Wonsan Hungnam Ch’ongjin (R.P.D. Coreeana) Pusan Ulsan (Rep. Coreea). 3. Groapa Japoniei mare fosa in NV Oc. Pacific in E Arh. Japonez; lungime: 680 km; latzime medie: 59 km; ad. max.: 8.412 m. 4. Curentul Japoniei v. KuroSHivo.

KURILE 1. Arhipelag vulcanic apartzinand Federatziei Ruse format din 56 de insule situat in NV Oc. Pacific intre pen. Kamceatka la N shi ins. Hokkaidō la S despartzind M. Ohotsk de Oc. Pacific. Lungime: c. 1.200 km; 156 mii km². Ins. pr.: Paramushir Iturup Urup Kunashir. Relief muntos cu alt. max. de 2.339 m. Seismicitate accentuata. Numeroshi vulcani dintre care c. 40 activi. Clima temperatmusonica mai rece influentzata de curentul Kurilelor. Vanatoare shi pescuit. Descoperite de navigatorul olandez Martin de Vries (1634) partea de N a arh. a fost ocupata de rushi in sec. 18 dar in 1875 intregul arh. a revenit Japoniei in schimbul renuntzarii acesteia la ins. Sahalin. In timpul celui deal doilea razboi mondial au fost ocupate de U.R.S.S. (1945) ocupatzie oficializata prin Conferintza de la Ialta. Japonia nu a recunoscut hotararea Conferintzei shi nu a semnat un tratat de pace cu U.R.S.S. revendicand suveranitatea asupra celor mai importante insule din S arh. 2. Groapa Kurilelor mare fosa in Oc. Pacific in apropierea arh. cu acelashi nume. Ad. max.: 10.542 m. La 15 iul. 1962 batiscaful francez „Archimède” a atins adancimea de 9.545 m. 3. Curentul Kurilelor curent oceanic rece in NV Oc. Pacific care se deplaseaza de la N la S dea lungul tzarmurilor de E ale pen. Kamceatka ins. Kurile shi ins. Hokkaidō inaintand pana la paralela de 40° lat. N unde se contopeshte cu apele Curentului Kuroshio. Temp. apei oscileaza intre 0° shi 5° in febr. shi intre 8° shi 16° in aug. iar viteza max. atinge 09 km/h. Partea de S a Curentului Kurilelor (in dreptul ins. Hokkaidō shi in nordul ins. Honshū) poarta numele Oiashio.

groapa gropi s. f. (tox.) lingura folosita de consumatorii de opiu shi heroina pentru incalzirea drogului inhalat sau injectat ulterior.

a cadea in groapa expr. (intl.) a fi arestat a ajunge la inchisoare.

a da in gropi expr. a fi foarte prost / imbecil.

a vari (pe cineva) in boala / in draci / in groapa / in sperietzi expr. 1. a speria tare; a ingrozi a infricosha a inspaimanta. 2. a enerva a infuria.

Groapa din SHtefan cel Mare expr. Stadionul Dinamo din Bucureshti.

prost k noaptea / de da in gropi / facut gramada expr. (d. oameni) cretin imbecil tembel.