optziuni
  • info

10 definitzii pentru durdui

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DURDUÍ pers. 3 dúrduie vb. IV. (Reg.) 1. Intranz. A dudui (2) a hurui. 2. Tranz. fact. A zgudui a cutremura. Cf. dudui.

DURDUÍ pers. 3 dúrduie vb. IV. (Reg.) 1. Intranz. A dudui (2) a hurui. 2. Tranz. fact. A zgudui a cutremura. Cf. dudui.

durduí1 [At: EMINESCU P. 242 / Pzi: ~ésc dúrdui / E: cf dudui] 1 vu A tuna. 2 vi A hurui. 3 vtf A zgudui.

durdúi2 sn [At: CHEST. IV 90/176 b / Pl: ~e / E: nct] (Reg) Mica ridicatura de pamant.

DURDUÍ pers. 3 dúrduie vb. IV. Intranz. A dudui. Mindrea avea cal bun shi durduia pamintul subt el. SANDUALDEA U. P. 96. Durduind soseau calarii k un zid inalt de sulitzi. EMINESCU O. I 148. Trasura noastra se auzea durduind... pe petrishul piraielor. ALECSANDRI C. 33. ♦ Tranz. A face sa duduie a zgudui a cutremura. Tunurile bubuiau unul dupa altul zbucnind fulgerator de repede durduind ferecaturile cupolei cutremurind vazduhul. SANDUALDEA U. P. 137.

durduì v. V. duruì: durduind sosiau calari EM.

dúrduĭ a í v. intr. (imitativ d. durdur huĭetu pashilor greĭ shi indesatzĭ. V. dirdiĭ shi duduĭ). Tropoĭesc indesat vorbind de o multzime care vine de o mashina care duduĭe sh.a.: mashina pamintu durduĭe.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

durduí (a ~) (reg.) vb. ind. prez. 3 dúrduie imperf. 3 sg. durduiá; conj. prez. 3 sa dúrduie

durduí vb. ind. shi conj. prez. 3 sg. dúrduie imperf. 3 sg. durduiá

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

DURDUÍ vb. v. clatina cutremura dardai dudui tremura zgudui.

durdui vb. v. CLATINA. CUTREMURA. DIRDII. DUDUI. TREMURA. ZGUDUI.

Intrare: durdui
verb (VT343)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • durdui
  • durduire
  • durduit
  • durduitu‑
  • durduind
  • durduindu‑
 singular plural
— —
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • durduie
 (sa)
  • durduie
  • durduia
  • durdui
  • durduise
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • durduie
 (sa)
  • durduie
  • durduiau
  • durduira
  • durduisera
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

durduiverb

regional
  • 1. intranzitiv A dudui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: dudui hurui
    • format_quote Mindrea avea cal bun shi durduia pamintul subt el. SANDUALDEA U. P. 96. DLRLC
    • format_quote Durduind soseau calarii k un zid inalt de sulitzi. EMINESCU O. I 148. DLRLC
    • format_quote Trasura noastra se auzea durduind... pe petrishul piraielor. ALECSANDRI C. 33. DLRLC
  • 2. tranzitiv factitiv Cutremura, zgudui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cutremura zgudui
    • format_quote Tunurile bubuiau unul dupa altul zbucnind fulgerator de repede durduind ferecaturile cupolei cutremurind vazduhul. SANDUALDEA U. P. 137. DLRLC
etimologie:
  • cf. dudui DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.