15 definitzii pentru distruge
din care- explicative (9)
- morfologice (2)
- relatzionale (3)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DISTRÚGE distrúg vb. III. Tranz. A face sa nu mai existe (stricand spargand daramand etc.); a nimici a ruina. ♦ Tranz. shi refl. Fig. A face sashi piarda sau ashi pierde intreaga avere intreaga sanatate intreaga linishte sufleteasca etc. [Perf. s. distruséi part. distrus] Din it. distruggere.
DISTRÚGE distrúg vb. III. Tranz. A face sa nu mai existe (stricand spargand daramand etc.); a nimici a ruina. ♦ Tranz. shi refl. Fig. A face sashi piarda sau ashi pierde intreaga avere intreaga sanatate intreaga linishte sufleteasca etc. [Perf. s. distruséi part. distrus] Din it. distruggere.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
distrúge [At: NEGULICI / V: ~uí destruí des~ / Pzi: distrúg / E: fr détruire it distruggere] 12 vtr A disparea sau a face sa nu mai existe (stricand arzand spargand daramand etc.) Si: a (se) devasta a (se) nimici (inv) a (se) nimicnici a (se) oscarbi a (se) prapadi a (se) pustii a (se) rade (reg) a (se) rantui a (se) ravashi a (se) ruina a (se) strica. 3 vt (C.i. organe sau componente ale corpului omenesc) A produce traumatisme (grave) Si: a rani. 4 vt (C.i. fiintze) A omori. 5 vt (Pex; c.i. fiintze) A zdrobi. 67 vtr (Fig) Ashi pierde sau a face pe cineva sashi piarda intreaga sanatate avere linishte sufleteasca etc. Si: (irg) a omori (ivp) a rapune a (se) ruina a (se) rupe a (se) saraci.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DISTRÚGE distrúg vb. III. Tranz. (Cu privire la obiecte concrete) A face sa nu mai existe (spargind ruinind etc.); a nimici. Aceste ape violente care rup stinci doboara copaci distrug drumuri shi locuintze omeneshti... se numesc torentzi. MINERALOGIA 53. [Apa] ishi indreapta torentele de inalta tensiune asupra muntzilor distrugindui. BOGZA C. O. 179. ◊ Absol. Vintul... poate shi macina shi distruge. MINERALOGIA 29. ◊ Fig. Ia distrus fericirea. Forme gramaticale: perf. s. distrusei part. distrus.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DISTRÚGE vb. III. tr. A face sa nu mai existe; a nimici. [P.i. distrúg perf. s. usei part. us. / < it. distrugere].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DISTRÚGE vb. tr. a face sa nu mai existe; a nimici. (< it. distruggere)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
A DISTRÚGE distrúg tranz. 1) A face sa se distruga. 2) (persoane animale plante localitatzi etc.) A face sa nu mai existe; a shterge de pe fatza pamantului; a nimici; a prapadi. /<it. distruggere
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE DISTRÚGE ma distrúg intranz. 1) (despre constructzii) A se preface in ruine; a se darama; a se ruina. 2) fig. (despre persoane) A deveni sarac; ashi pierde intreaga avere; a saraci; a se ruina. 3) Ashi pierde sanatatea. /<it. distruggere
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
distruge v. 1. a darama o cladire; 2. fig. a nimici a face sa dispara: a distruge prejudiciile; 3. a se nimici mutual.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
* distrúg ús a úge v. tr. (it. distrúggere d. lat. destrúere; fr. détruire. V. con shi instruesc obstruez). Nimicesc darim desfiintzez: Romaniĭ aŭ distrus Cartaginea (fig.) shtiintza distruge prejudiciile. Ucid suprim. V. refl. Ma nimicesc: sistemele lor se distrug reciproc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
distrúge (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. distrúg 1 pl. distrúgem imperf. 3 sg. distrugeá; ger. distrugand; part. distrús
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
distrúge vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. distrúg 1 pl. distrúgem; part. distrús
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
DISTRÚGE vb. 1. a devasta a nimici a parjoli a prapadi a pustii (reg.) a pustului (inv.) a sfarshi a strica. (Dushmanii au ~ tot ce lea ieshit in cale.) 2. a desfiintza a lichida a nimici a prapadi (fig.) a topi. (Ia ~ pe totzi.) 3. v. masacra. 4. v. nimici. 5. a nimici a rade a zdrobi (inv. shi reg.) a sparge (fig.) a pulveriza a shterge. (A ~ cetatea.) 6. a (se) nenoroci a (se) prapadi (inv. shi reg.) a (se) ticaloshi (fig.) a (se) ruina. (Bautura la ~.) 7. v. vatama. 8. v. mistui. 9. a (se) nimici a (se) prapadi a (se) strica. (Ploaia a ~ recolta.) 10. a nimici (fig.) a sfarama a ucide a zdrobi. (Ia ~ toate visurile.) 11. a (se) manca a (se) roade. (Moliile au ~ haina.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DISTRUGE vb. 1. a devasta a nimici a pirjoli a prapadi a pustii (reg.) a pustului (inv.) a sfirshi a strica. (Dushmanii au ~ regiunea.) 2. a desfiintza a lichida a nimici a prapadi (fig.) a topi. (A ~ pur si simplu lotul in cale.) 3. a extermina a masacra a macelari a nimici a prapadi a stirpi (pop. shi fam.) a casapi (reg.) a chesagi (inv.) a conceni a snopi a stropshi. (A ~ intreaga populatzie.) 4. a nimici a potopi a prapadi a sfarima a zdrobi a zvinta (inv. shi pop.) a pierde a rapune a risipi (pop.) a ispravi a zdrumica (inv. shi reg.) a sodomi (reg.) a litrosi (prin Transilv.) a potroshi (inv.) a cura a nimicnici a potrebi a stropshi a tiri a zdruncina (grecism inv.) a afanisi (fig.) a secera a spulbera. (Ia ~ pe dushmani.) 5. a nimici a rade a zdrobi (inv. shi reg.) a sparge (fig.) a pulveriza a shterge. (A ~ cetatea.) 6. a (se) nenoroci a (se) prapadi (inv. shi reg.) a (se) ticaloshi (fig.) a (se) ruina. (Bautura la ~.) 7. a ataca a strica a vatama a zdruncina (fig.) a ruina. (Aceste eforturi iau ~ sanatatea.) 8. a mistui a nimici a prapadi. (Focul a ~ totul.) 9. a (se) nimici a (se) prapadi a (se) strica. (Ploaia a ~ recolta.) 10. a nimici (fig.) a sfarima a ucide a zdrobi. (Ia ~ toate visurile.) 11. a (se) minca a (se) roade. (Moliile au ~ haina.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A distruge ≠ a edifica a zidi a fauri
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
distrúge (distrúg distrús) vb. A face sa nu mai existe; a nimici a ruina. It. distruggere. Der. distructiv adj.; distructzi(un)e s. f.; distrugator adj.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (VT622) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
distruge, distrugverb
- 1. A face sa nu mai existe (stricand spargand daramand etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Aceste ape violente care rup stinci doboara copaci distrug drumuri shi locuintze omeneshti... se numesc torentzi. MINERALOGIA 53. DLRLC
- [Apa] ishi indreapta torentele de inalta tensiune asupra muntzilor distrugindui. BOGZA C. O. 179. DLRLC
- Vintul... poate shi macina shi distruge. MINERALOGIA 29. DLRLC
- 1.1. A face sashi piarda sau ashi pierde intreaga avere intreaga sanatate intreaga linishte sufleteasca etc. DEX '09 DEX '98
- Ia distrus fericirea. DLRLC
-
-
etimologie:
- distruggere DEX '09 DEX '98 DN