COÁRDA¹ coarde s. f. 1. Fir elastic confectzionat din metal din intestine de animale etc. care intins pe anumite instrumente muzicale produce prin vibrare sunete; struna. ◊ Expr. (Fam.) A atinge (pe cineva) la coarda sensibila (sau simtzitoare) = a se adresa cuiva punand accentul pe un fapt la care acesta este mai sensibil; a lauda a maguli pe cineva. A intinde coarda pana se rupe (sau plesneshte) sau a intinde prea tare coarda = a impinge pana la extrem o situatzie a depashi limitele ingaduite intro situatzie data. ♦ (La pl.) (Grup de) instrumente muzicale cu strune. ◊ Coarda vocala = fiecare dintre formatziunile ligamentoase simetrice care apartzin laringelui shi prin vibrarea carora se produc sunete. Coarda dorsala = schelet intern situat in partea dorsala la cefalocordate. 2. Fir impletit de sfoara par etc. care tzine intinse capetele unui arc. 3. (Mat.) Segment de dreapta care uneshte doua puncte ale unei curbe sau extremitatzile unui arc de cerc. 4. Sfoara care leaga bratzele fierastraului shi care prin rasucire cu o pana intinde panza metalica a uneltei. 5. (La pl.) Cele trei randuri de franghii intinse pe laturile ringului de box pentru a impiedica pe boxeri sa iasa sau sa cada de pe ring. 6. Franghie sau sfoara mai groasa de care se servesc gimnashtii pentru a executa diverse exercitzii; franghie cu care se joaca copiii sarind ritmic peste ea; franghie folosita de alpinishti in ascensiuni. 7. Ramura (tanara shi elastica) a butucului vitzeidevie. ♦ Fiecare dintre vitzele sau nuielele unei impletituri. 8. (Pop.) Vana nerv mushchi tendon ligament (care se incordeaza la anumite mishcari). 9. SHuvitza consistenta desprinsa dintro masa de sirop de zahar care a fiert prea mult shi este prea tare legat. 10. (Pop.) Barna sau grinda mare shi groasa care sustzine tavanul casei (shi de care se atarna diferite lucruri). [Pl. shi: corzi] Lat. chorda (cu unele sensuri dupa fr. corde).

coarda¹ sf [At: VARLAAM C. 222/2 / V: (ivr) corda / Pl: ~de corzi / E: ml chorda] 1 Fir elastic din metal (din intestine de animale etc.) care intins pe anumite instrumente muzicale produce prin vibrare sunete Si: struna. 2 (Inv; fig; is) ~a (sau ~dele) inimii Sensibilitate. 3 (Fam; ie) A atinge la ~da sensibila (sau inv simtzitoare ori subtzire) A pune accentul intro discutzie pe un fapt la care interlocutorul este sensibil Si: (inv) a vorbi pe placul cuiva. 4 (Fam; ie) A intinde ~da pana se rupe (sau plesneshte) sau a intinde prea tare ~da A depashi limitele ingaduite intro anumita situatzie. 5 (Ivr) Mijloc de impresionare a unei persoane. 6 (Inv; ie) A incepe (sau a da) pe alta ~ A incerca alte mijloace (de convingere). 7 (Inv; ie) A lucra pe ~da sa A nu se amesteca in afacerile altuia. 8 (Inv; ie) A (o) lasa in (sau pe ori pre) ~da de (mai) jos sau a muia ~da A (mai) reduce din pretentzii. 9 (Inv; ie) A (o) tzine in ~da de sus A avea pretentzii mari. 10 (Inv; ie) A mishca toata ~da A face tot posibilul pentru a izbuti. 11 (Ilav) K o ~ (intinsa) Foarte incordat. 12 (Ivr; ie) Lautarul ~de vede ~de viseaza Fiecare vede viatza prin prisma nevoilor lui. 1314 (Lpl) (Grup de) instrumente muzicale cu coarde (1). 15 (Is) ~ vocala Fiecare dintre formatziile ligamentoase simetrice care apartzin laringelui shi care prin vibrare produc sunete. 16 (Is) ~ dorsala Schelet intern situat in partea dorsala la cefalopode. 17 Fir impletit de sfoara par etc. care tzine intinse capetele unui arc. 18 (Ivp; shfg; ie) A tzine (drumul) ~ A merge (drept) inainte. 19 (Mat) Segment de dreapta care uneshte doua puncte ale unei curbe sau extremitatzile unui arc de cerc. 20 (Ivr; la biliard) Linia trasa prin cele doua puncte fixate peste care nu poate pune bila cel care incepe jocul. 21 (Bot; reg; ic) ~ de gaina Scanteutza (Anagallis arvensis). 22 (Bot; reg; ic) ~da ielelor Silnic (Glechoma hederaceum). 23 (Bot; reg; iae) Silnic (Glechoma hirsutum). 24 (Reg; ic) ~(h)alordinvant Planta Salaginella helvetica. 25 (Bot; reg; ic) ~davantorului Buruiana nedefinita mai indeaproape. 26 (Bot; reg; if ~de) Fluturei (Gaillardia picta). 27 Sfoara care leaga bratzele unui ferastrau shi care prin intindere cu o pana intinde lama ferastraului. 28 Ramura (tanara shi elastica) a butucului de vitzadevie. 29 Fiecare dintre vitzele sau nuielele unei impletituri. 30 (Ivp) Funie de ceapa. 31 (Lpl) Cele trei randuri de franghii intinse pe laturile ringului de box pentru ai impiedica pe boxeri sa iasa sau sa cada de pe ring. 32 Franghie sau sfoara mai groasa de care se folosesc gimnashtii pentru diverse exercitzii. 33 Franghie folosita la exercitzii sportive sau jocuri de copii peste care se sare ritmic. 34 Franghie folosita de alpinishti in ascensiuni. 35 Funie franghie sau sarma care merg acrobatzii. 36 (Spt) Partea interioara a curbei unei piste de alergari. 37 Funie sau sfoara cu care legi sau incingi ceva. 3839 (Inv) Funie (sau lantz) petrecuta peste incarcatura unei carutze sau sanii care se strange prin rasucirea unei prajini. 40 Dispozitiv din lemne sau nuiele care fixeaza lemnele plutei. 41 (D. cai; ie) A da la ~ A alerga in cerc un cal legat de gat cu o franghie. 42 Sfoara cu care se aliniaza ceva. 43 Sfoara cu care se intind diferite partzi ale uneltelor de pescuit. 44 (TZes) Firele care formeaza urzeala. 45 (Pop) Vana nerv mushhi tendon ligament (care se incordeaza la anumite mishcari). 46 (Pop; spc) Ligament de la gatul animalelor mari. 47 (Pop) Partea de la umeri la coada la animale. 48 (Pop) Vinele de la burta calului. 49 (Pop) Radacina aeriana. 50 (Reg; la minele de aur; is) ~ stearpa Partea de steril a unei vane. 51 (Reg) Fan adunat intrun shir lung Si: vandalag. 52 (Pop) Barna sau grinda mare shi groasa care sustzine tavanul casei (shi de care se atarna diferite lucruri). 53 (Inv; is) ~ de bolta Arcuirea unei boite. 54 Arc de otzel. 55 (Pop) Muchia de sus a fierului de la coasa. 56 (Reg) Legaturile de dedesubt ale carutzei sau carului. 57 (Reg) Barsa plugului. 58 (Ivp) Arcul ce tzine despartzite cele doua picioare ale compasului. 59 (Reg) Funie care leaga protzapul de sanie. 60 (Reg; pex) Lemne de care este prinsa coarda (59). 61 (Reg) Lemnele care formeaza laturile scocului. 62 (Reg) Lemnele orizontale care fixeaza podul coshului de la moara. 63 (Inv) SHuvitza desprinsa dintro masa de sirop de zahar care a fiert prea mult shi e prea vascos. 64 (Irg) Scandurica la coshul vetrei. 65 (Irg) Om lenesh. 66 (Arg) Tanara (ushuratica). 67 (Arg) Prostituata.

COÁRDA¹ coarde s. f. 1. Fir elastic confectzionat din metal din intestine de animale etc. care intins pe anumite instrumente muzicale produce prin vibrare sunete; struna. ◊ Expr. (Fam.) A atinge (pe cineva) la coarda sensibila (sau simtzitoare) = a se adresa cuiva punand accentul pe un fapt la care acesta este mai sensibil; a lauda a maguli pe cineva. A intinde coarda pana se rupe (sau plesneshte) sau a intinde prea tare coarda = a impinge pana la extrem o situatzie a depashi limitele ingaduite intro situatzie data. ♦ (La pl.) (Grup de) instrumente muzicale cu strune. ◊ Coarda vocala = fiecare dintre formatziile ligamentoase simetrice care apartzin laringelui shi prin vibrarea carora se produc sunete. Coarda dorsala = schelet intern situat in partea dorsala la cefalocordate. 2. Fir impletit de sfoara par etc. care tzine intinse capetele unui arc. 3. (Mat.) Segment de dreapta care uneshte doua puncte ale unei curbe sau extremitatzile unui arc de cerc. 4. Sfoara care leaga bratzele ferastraului shi care prin rasucire cu o pana intinde panza metalica a uneltei. 5. (La pl.) Cele trei randuri de franghii intinse pe laturile ringului de box pentru a impiedica pe boxeri sa iasa sau sa cada de pe ring. 6. Franghie sau sfoara mai groasa de care se servesc gimnashtii pentru a executa diverse exercitzii; franghie cu care se joaca copiii sarind ritmic peste ea; franghie folosita de alpinishti in ascensiuni. 7. Ramura (tanara shi elastica) a butucului vitzei de vie. ♦ Fiecare dintre vitzele sau nuielele unei impletituri. 8. (Pop.) Vana nerv mushchi tendon ligament (care se incordeaza la anumite mishcari). 9. SHuvitza consistenta desprinsa dintro masa de sirop de zahar care a fiert prea mult shi este prea tare legat. 10. (Pop.) Barna sau grinda mare shi groasa care sustzine tavanul casei (shi de care se atarna diferite lucruri). [Pl. shi: corzi] Lat. chorda (cu unele sensuri dupa fr. corde).

COÁRDA coarde shi (rar) corzi s. f. I. 1. Fir elastic confectzionat din metal sau din intestine de animale care intins pe anumite instrumente produce prin vibrare sunete muzicale; struna. Coarde de vioara. ▭ Picaturile de ploaie cad k nishte note din coarde obosite. DEMETRESCU O. 112. Miarunca... floarea veshteda de lunca K pe coardele ghitarei rasunind incet sa cada. EMINESCU O. I 154. ◊ Fig. Ai atins coarda cea mai zbirniitoare a inimii mele. ALECSANDRI T. 1300. Nu ai nici o coarda a inimii izbita De viscolele lumii shi de nenorociri. ALEXANDRESCU M. 127. ◊ Expr. (Familiar) A atinge (pe cineva) la coarda sensibila (sau simtzitoare) = a se adresa cuiva punind accentul pe un fapt la care acesta este mai sensibil ai aminti ceva carei produce mai multa placere sau suparare; a lauda a maguli pe cineva. A intinde coarda pina se rupe (sau plesneshte) = a impinge lucrurile prea departe pina la extrem. ◊ (La pl.) Instrumente cu coarde. Concert pentru orga shi orchestra de coarde. ♦ Coardele vocale = cei doi mushchi paraleli din interiorul laringelui invelitzi intro mucoasa fina prin vibratzia carora la expirarea aerului din plamini se formeaza vocea. Timbrul vocii omeneshti variaza dupa grosimea lungimea shi extensibilitatea coardelor vocale. 2. Fir impletit (din cinepa par intestine de animale sau sfoara) care tzine intinse capetele unui arc. Zbirniie coarda din arcui fulgera sageatan vint. ALECSANDRI P. A. 46. Mushchii i se intinsesera k coarda unui arc. NEGRUZZI S. I 42. 3. Dreapta care uneshte doua puncte ale unei linii curbe sau in particular extremitatzile unui arc de cerc. In acelashi cerc sau in doua cercuri egale unghiurilor la centru egale le corespund arce shi coarde egale. II. 1. Sfoara care prin invirtirea penei se rasuceshte apropiind bratzele shi intinzind pinza ferastraului; struna. 2. (Numai la pl.) Cele trei fringhii intinse pe laturile ringului de box pentru a impiedica pe boxeri sa iasa sau sa cada de pe ring. Boxerii intra pe ring trecind printre corzi. ♦ Fringhie sau sfoara mai groasa de care se servesc sportivii pentru a executa diverse exercitzii; fringhie cu care se joaca copiii sarind peste ea. III. 1. (Popular; prin asemanare cu o funie intinsa) Vina artera; nerv; mushchi; tendon ligament care se incordeaza la anumite mishcari. Ma dor de crudul tau amor A pieptului meu coarde. EMINESCU O. I 172. Apoi se spala cu otzet tragindul peste frunte intre ochi intre timple shi coardele gitului. SHEZ. XXIII 2. Partea superioara a gitului la cal la bou sau la bivol acoperita de coama. Daleu! draga primavara Deai veni cind ash vrea eu Sa mai ies voinic prin tzara... SHi pe coardai cea pletoasa Sami dezmierd murgul voinic. ALECSANDRI P. A. 57. Briar... Se puse drept in calei... SHii frinse [ bivolului] coardan lupta. ALECSANDRI P. A. 195. ◊ Fig. Frinta e coarda puterii In trupul sarmanelor vite. NECULUTZA TZ. D. 62. 3. Fiecare dintre vitzele shuvitzele sau nuielele unei impletituri. Lica statea inaintea ei shi impartzind fuiorul in opt shuvitze incepu sa impleteasca in opt coarde cum ea nu mai vazuse mainainte. SLAVICI O. I 187. 4. Curmeiul sau lastarul vitzei de vie care se intinde k o sfoara groasa. La sosirea lui Costandin se apleca shii arata coardele taiate de la butuc. DUMITRIU N. 249. 5. SHuvitza de dulceatza desprinsa din masa de sirop care sa intarit prin fierbere. Nus destul de legate dulcetzile... Priveshte nu au coarda nicidecum. ALECSANDRI T. I 31. IV. 1. (Mold.) Birna sau grinda mare shi groasa care sustzine tavanul casei shi care se pastreaza sau de care se atirna diferite lucruri din casa; culme. De ger saud intruna in pod corzile trosnind. VLAHUTZA O. A. 87. Acushi iau varga din coarda shi va croiesc de va merg petecile! CREANGA A. 38. Pe coarda stateau aruncate nishte straie. CONTEMPORANUL IV 392. 2. Piesa elastica de otzel special care prin destindere pune in mishcare un mecanism; arc.

COÁRDA¹ ~e f. 1) Fir elastic flexibil care fiind fixat la instrumente muzicale (vioara pian etc.) produce oscilatzii acustice; struna. ~ de chitara. ◊ Orchestra de ~e orchestra alcatuita din instrumente muzicale cu coarde. A intinde ~a pana se rupe a intrece masura in ceva. 2) Segment de dreapta care uneshte doua puncte ale unei curbe plane fara a o intersecta. 3) Sfoara care leaga bratzele unui ferastrau cu rama pentru a tzine intinsa panza. 4) Sfoara avand la capete doua manere cu care se joaca copiii sarind peste ea sau se foloseshte in unele exercitzii sportive. 5) pop. TZesut conjunctiv membranos albsidefiu rezistent care leaga mushchii de oase; tendon. ◊ ~ele vocale cele doua membrane simetrice ale laringelui a caror vibratzie produce vocea. 6) Curbura gatului la cal (acoperita de coama). 7) Ramura din tulpina vitzei de vie. 8) SHuvitza de sirop de zahar sau de dulceatza prea tare legat. [G.D. coardei; Sil. coarda] /<lat. chorda

COÁRDA² corzi f. 1) Grinda de sustzinere a tavanului la o casa tzaraneasca. 2) pl. Cele trei franghii intinse pe laturile ringului de box. [G.D. corzii; Sil. coarda] /<lat. chorda

coarda f. 1. sucitura de fire ce tzine intinse capataiele unui arc; 2. fir de matz sau de metal intins pe unele instrumente: fig. a atinge coarda simtzitoare; 3. Anat. nerv tendon: ma dor a pieptului meu coarde EM. fig. coardele puterii sale s’au rupt OD.; 4. suprafatza vartoasa tarie: dulcetzile nu au coarda AL.; 5. indoitura la gatul calului: pe coardai cea pletoasa sa desmierd murgul voinic AL.; 6. curmeiu de vitza; 7. arc la broasca ushii; 8. funie de nuiele impletite (la car shi la sanie); 9. grinda de acoperish la o casa tzaraneasca: se aud in pod corzile trosnind. [Lat. CHORDA].

coárda f. pl. e shi corzĭ (lat. chŏrda d. vgr. hordé; it. pg. corda fr. corde sp. cuerda: ngr. [d. it.] kórda; vsl. korŭda bg. sirb. rus. kórda; alb. kórda; ung. kard). Struna fir sonor la instrumentele muzicale. Pinza (lama dintzata) la feresteŭ. Resort cordea de otzel la ceasornic. Arc elastic la incuĭetorĭ shi lacate. Ramura de vitza: se rupeaŭ coardele de greutatea roduluĭ (Sov. 215). Cherish traversa grinda transversala care se sprijina dushameaŭa. Indoitura gituluĭ caluluĭ. Taria pelteleĭ shi a sherbetuluĭ cind il facĭ shi amestecindul se tzine de facaletz k o atza. Geom. Secanta considerata k dreapta care uneshte extremitatzile unuĭ arc. Anat. Coardele vocale nishte tendoane in git care vibreaza shi produc vocea. Fig. A atinge pe cineva la coarda simtzitoare al atinge undel doare unde simte. A o lua pe alta coarda a schimba tonu saŭ procedura. A o lasa pe o coarda maĭ joasa a o lasa maĭ moale a te modera. Adv. A o tzinea coarda a nu te intrerupe a nu te opri. A tzinea drumu coarda al urma mereŭ.

!coárda s. f. g.d. art. coárdei/córzii; pl. coárde/corzi

coárda (anat. bot. constr. fiz. geom. industria lemnului zootehnie fir funie) s. f. g.d. art. coárdei; pl. coárde

coárda (struna parte a navodului spada) s. f. g.d. art. coárdei; pl. coárde

coárda (franghie la ringul de box barna la casa) s. f. g.d. art. córzii pl. corzi

coarda pl. coarde

COÁRDA s. 1. (MUZ.) struna. (~ a unei viori.) 2. (TEHN.) sfoara struna. (~ a ferastraului.) 3. (prin Mold. shi Olt.) sageata. (~ a unui arc de vanatoare.) 4. (TEHN.) arc. (~ la un mecanism.) 5. (TEHN.) (reg.) crac punte. (~ la compasul dogarului.) 6. (reg.) coada rana struna. (~ la crasnicul de pescuit.) 7. (TEHN.) (reg.) aparatoare ceatlau ganj lamba legatura prajina. (~ la protzapul saniei.) 8. v. bratz. 9. (BOT.) vitza. (Buciumul de vie are mai multe ~e.) 10. (ANAT.) coarda dorsala v. notocorda.

COARDA s. 1. (MUZ.) struna (~ a unei viori) 2. (TEHN.) sfoara struna (~ a ferastraului) 3. (prin Mold. shi Olt.) sageata (~ a unui arc de vinatoare) 4. (TEHN.) arc. (~ la un mecanism.) 5. (TEHN.) (reg) crac punte. (~ la compasul dogarului.) 6. (reg.) coada rina struna. (~ la crisnicul de pescuit.) 7. (TEHN.) (reg.) aparatoare ceatlau ginj lamba legatura prajina. (~ la protzapul saniei.) 8. (TEHN.) bratz chinga speteaza stinghie (pop.) curmezish (~ la podul coshului morii.) 9. (BOT.) vitza. (Buciumul de vie are mai multe ~.) 10. (ANAT.) coarda dorsala = notocorda.

coárda (coarde) s. f. 1. Fir elastic care intins pe anumite instrumente muzicale produce prin vibrare sunete; struna. 2. Funie fringhie sfoara groasa. 3. Sfoara. 4. SHiret legatura. 5. Struna de chitara. 6. Urzeala batatura. 7. Tendon sau ligament care se incordeaza la anumite mishcari. 8. Lastar. 9. Radacina aeriana. 10. Arc resort. 11. Birna sau grinda mare care sustzine tavanul. 12. Grinda diagonala tirant. 13. La jocul de biliard punct cishtigat prin trei lovituri. 14. Viscozitate intarire caracteristica marmeladei sau jeleului. Var. (inv.) cord. Mr. coarda megl. coarda „grajd”. Lat. chŏrda (Pushcariu 387; CandreaDens. 380; REW 1881; DAR); cf. alb. kordëzë it. prov. cat. port. corda fr. corde sp. cuerda. Apare in doc. slavorom. incepind cu 1408. La sensul 13 Graur BL V 58 vede o confuzie a lui coarda „struna” cu fr. cuarte; insashi fr. corde se foloseshte k termen de biliard. Sensul de „birna” ar fi balcanic dupa Jud ZRPh. XXXVIII 25 cf. ngr. ϰόρδα; dar este mai putzin probabil sa fie deja lat. cf. sard. kordáu „birna” (Wagner 115). Der. cordish adv. (piezish oblic); cordui vb. (a stringe cu putere); cordar s. m. (sforar fringhier; la vioara calush scaun; maciuca bita; ferastrau de mina) la care sensul de „calush” pare a fi imprumutat din fr. cordier; corda vb. refl. (a se narui mai ales o gramada de lemne); cordaj s. n. din fr. cordage; incorda vb. (a contracta mushchii a intari; a intinde; a trage de a supune unei tensiuni; a acorda un instrument; a stringe o legatura; a lega vitza de vie; a indrepta a ridica a asheza; a lupta a asuda a (se) stradui a face eforturi); incordator s. m. rar (diavolul); incordatura s. f. (tensiune; efort; spasm) descorda vb. (a slabi a diminua tensiunea; a modera). Din rom. provine bg. korda (Capidan Raporturile 206).

COARDA impletitura rezistenta confectzionata din fire textile sau metalice utilizata in mod deosebit la constructzia deltaplanului. Exista: coarda flatter fir elastic care leaga bordul de fuga al voalurii unui deltaplan de varful catargului. In pozitzie intinsa corzile curbeaza in sus bordul de fuga dand nashtere unor fortze care duc la creshterea unghiului de incidentza shi la ieshirea deltaplanului din picaj.; corzi de contravantuire cabluri ce previn deformarile tuburilor laterale ale deltaplanului a carei voalura e umflata in zbor de presiunea aerodinamica; corzi de sustzinere statica hobane superioare ale deltaplanului apartzinand structurii de rezistentza impiedicand deformarea geometrica a aripii cand este sprijinit pe sol pe trapez shi pe bot; corzi zburatoare hobane inferioare care sustzin structura de rezistentza a deltaplanului shi geometria aripii in timpul zborului etc.

coarda (it. corda*; fr. corde; germ. Saite; engl. string; rus. струна [strunà]) fir dintro materie flexibila care daca este intins intre doua puncte fixe poate fi pus in vibratzie (prin ciupire prin frecare sau lovire). Element fundamental al unei mari familii de instr. coarda a evoluat k material de fabricatzie de la matzele de animale la matase metal shi in epoca noastra la nylon. Cercetarile intreprinse de Pitagora de Galilei de Mersenne asupra proprietatzilor coardelor vibrante au fost esentziale pentru acustica* shi pentru evolutzia facturii instr. ♦ C. libera expresie pentru punerea in vibratzie a c. la instrumentele cu c. shi arcush fara calcarea acesteia cu degetele mainii stangi obtzinanduse sunetul fundamental; echiv. it. a vide. V. dubla (I).

coárda¹ coarde s.f. 1. Struna. 2 SHiret legatura. 3. Lastar de vitzadevie. 4. Barna grinda. Lat. chorda „coarda funie” (Pushcariu CDDE DA cf. DER; DEX MDA).

coarde expresie eliptica desemnand grupul instr. cu coarde shi arcush din orch. simf.

coarde de rezonantza v. coarde simpatice.

coarde simpatice coarde suplimentare ashezate sub coardele principale actzionate de instrumentist shi care vibreaza prin rezonantza naturala amplificand sunetele coardelor principale. La viola d’amore* de ex. sonoritatea era asigurata de 14 coarde shapte puse in vibratzie prin frecare cu arcushul* shi shapte vibrand „prin simpatie”. Sin.: C. de rezonantza; aliquote (2).

coarda corzi s. f. (peior.) 1. prostituata. 2. nimfomana. 3. om ipocrit / fatzarnic.

a arunca in corzi expr. (pub.) a pune in dificultate

a intinde coarda prea mult expr. 1. a abuza in mod exagerat de rabdarea cuiva. 2. a risca prea mult.

a lua (pe cineva) la coarda sensibila expr. 1. a induiosha (pe cineva) a impresiona (pe cineva). 2. a lua cu liruliru.

a lua (pe cineva) pe coarda razachie expr. a apela la sensibilitatea cuiva a induiosha (pe cineva).

a sari coarda expr. (er. eufem.) a avea contact sexual a face dragoste.

coarda penala expr. (peior.) 1. prostituata luata in vizorul politziei. 2. (detz.) homosexual pasiv.