captushí [At: TDRG / V: (reg) cup~ / Pzi: ~shésc / E: captuh] 15 vt A aplica o captusheala (1 47). 6 vt (Reg; if cup~) A acoperi un animal cu ceva spre al impiedica sa fuga. 7 vt A indesa. 8 vt A ticsi. 9 vt (Fam) A inshfaca. 10 vt (Fam) A bate (zdravan) pe cineva. 11 vt (Fig) A inabushi acoperind pe cineva. 12 vt (Inv; fig) A acoperi. 13 vt (Fam) A shterpeli. 14 vt (Fam) A inshela. 15 vr (Fam) A se alege cu ceva Si: (irg) a se capui. 16 vr (Fam) A se imbata. 17 vr (Pfm) A raci zdravan.

CAPTUSHÍ captushesc vb. IV. 1. Tranz. A coase a fixa a prinde o captusheala la o haina; a dubla haina. Croitorul captusheshte paltonul. 2. Tranz. A acoperi (un obiect) pe dinauntru sau pe dinafara cu un strat de protectzie de izolare de infrumusetzare etc. Ferestrele erau captushite bine cu rogojini groase incit nu se zarea raza de lumina. POPESCU I 106. ◊ Fig. Cerul captushit cu nori tomnatici apasa greu shi parcashi afunda marginile in orizont. REBREANU R. I 70. 3. Tranz. A indesa a ticsi. Dupa trenuri captushite cu infanterie curgeau cele cu artilerie. CAMILAR N. II 101. 4. Tranz. (Familiar) A prinde (pe cineva) a inshfaca a pune mina pe... Stai... k te captusheshte ea Marioara acushi! CREANGA A. 49. Ah! Ce binemi pare K iam captushit [pe cei doi pungashi]! ALECSANDRI T. I 163. ◊ Expr. A captushi bine (pe cineva) = a prinde pe cineva la strimtoare al aranja a io face buna. Tocmai de ceea ce teai pazit nai scapat. Ei k bine mi team captushit! CREANGA P. 206. 5. Refl. (Familiar) A se alege cu ceva. De nu aga dar macar socru... Tot mam captushit cu ceva! ALECSANDRI T. I 101.

CAPTUSHÍ captushesc vb. IV. 1. Tranz. A coase o captusheala la o haina; a dubla o haina. 2. Tranz. A acoperi un obiect pe dinauntru sau pe din afara cu un strat de protectzie de izolare etc. 3. Tranz. A indesa a ticsi. Doua trenuri captushite cu infanterie (CAMILAR). 4. Tranz. (Fam.) A pune mana pe...; a inshfaca. Stai... k te captusheshte ea Marioara acushi! (CREANGA). ♦ A bate (zdravan). 5. Refl. (Fam.) A se alege cu ceva. De nu aga dar macar socru... Tot mam captushit cu ceva! (ALECSANDRI). Din captuh (inv.) „captusheala” (< germ. *Kapptuch „invelitoare”).

A CAPTUSHÍ ~ésc tranz. 1) (obiecte de imbracaminte sau de incaltzaminte) A inzestra cu captusheala. 2) (sisteme tehnice) A acoperi cu un material protector sau/shi izolator. 3) fam. A apuca brusc shi cu putere; a inhatza; a inshfaca. /<germ. Kapptuch

captushì v. l. a acoperi dosul unei materii cosand alta materie d’alungul ei; 2. a acoperi cu placi shi tablii spre a face mai tare shi mai frumos; 3. fig. shi pop. a inshela: m’a captushit cu cateva mii de lei. [Origina necunoscuta].

ptushi^[1] v vz captushi

captushésc v. tr. (d. captuh). Pun alta stofa orĭ material pe dedesuptu uneĭ haĭne uneĭ ghete unuĭ dulap unuĭ parete sh. a.: a captushi o haĭna cu matase un bastiment cu fer. Fig. Fam. Inshel escrochez: a captushi pe cineva cu citzĭva francĭ. V. astaresc.

captushí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. captushésc imperf. 3 sg. captusheá; conj. prez. 3 sa captusheásca

captushí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. captushésc imperf. 3 sg. captusheá; conj. prez. 3 sg. shi pl. captusheásca

captushi (conj. captusheasca)

captushesc sheasca 3 conj. sheam 1 imp.

CAPTUSHÍ vb. a dubla. (~ o haina.)

CAPTUSHÍ vb. v. apuca burdushi ghemui indesa inghesui ingramadi inhatza inshfaca lua prinde ticsi.

CAPTUSHI vb. a dubla. (~ o haina.)

captushi vb. v. APUCA. BURDUSHI. GHEMUI. INDESA. INGHESUI. INGRAMADI. INHATZA. INSHFACA. LUA. PRINDE. TICSI.

captushi captushesc I v. t. a bate. II v. r. a da de necaz.