capata vt [At: ANON. CAR. / V: inc~ / Pzi: capat / E: ml capitare] 1 A obtzine un lucru (dorit). 2 A cashtiga. 3 A agonisi. 4 A obtzine. 56 A primi in dar sau de pomana. 7 A avea parte de... 8 (C.i. stari sufleteshti boli) A se imbolnavi de... 9 A culege (de pe jos).

CAPATÁ cápat vb. I. Tranz. 1. A obtzine ceva (in urma unei solicitari sau a unei staruintze). Am venit inaintea judecatzii sa capat dreptate. CREANGA A. 147 ♦ A primi in dar. Ishi baga hainele cele frumoase ce le capata in dasagi. ISPIRESCU. L. 308. 2. A cishtiga a obtzine a agonisi ceva (in urma unui efort sau a unei straduintze). Un copil orfan... a plecat prin lumea mare cum pleaca omul necajit sashi capete pinea de toate zilele. RETEGANUL P. III 27. Aduce piatra la mine shi io platesc cit nu face; ba inca sini bucuros k o pot capata. CREANGA P. 218. Dragoste cum teash lua Numai de teash capata. JARNÍKBIRSEANU78. 3. A primi ceva (in urma unor imprejurari independente de efortul subiectului). De la cine ai capatat tu scrisoarea asta? EMINESCU N. 76. Miam pus zau peana uscata De la tine capatata. JARNÍKBIRSEANU116. ♦ A se alege cu ceva. Cind capat o nota proasta la domnul Gherman mia zis el apoi ma duc acolo shi stau cu unditza. SADOVEANU N. F. 41. 4. (Cu privire la calitatzi stari etc.) A dobindi. O larga dezvoltare a capatat in anii democratziei populare munca artistica de mase organizata de sindicate in rindul muncitorilor shi functzionarilor. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 330 1/3. Ii trebui mult pina sashi capete iar gustul de vorba. CAMILAR TEM. 33. Inauntrul acestor muntzi in care Oltul ajunge un riu lung de o suta de kilometri valea lui capata infatzisharea unui maretz shantier. BOGZA C. O. 176.

CAPATÁ cápat vb. I. Tranz. 1. A obtzine a primi. 2. A cashtiga; a dobandi. Lat. capitare.

A CAPATÁ cápat tranz. 1) A obtzine in urma unui efort; a dobandi; a contracta. 2) A primi in dar. /<lat. capitare

capatà v. a dobandi a primi din intamplare. [Lit. a veni la capat].

capatá V. capat 2.

2) cápat a capatá v. tr. (lat. cápito táre d. cápere captum a apuca. Capetzĭ; sa capetzĭ sa capete. V. scapat): Obtzin dobindesc primesc (maĭ ales de pomana): a capata un gologan. A o capata a o patzi a da de dracu: astimparate c’aĭ s’o capetzĭ! V. refl. Ma aleg cu obtzin cishtig: m’am capatat c’un franc c’o bataĭe cu nasu rupt. Barb. dupa germ. bekommen (Trans. Buc.) aicĭ se capata vin rom. corect: aicĭ se vinde se ofera se afla este vin. La Cant. incápat.

capatá (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. cápat 2 sg. cápetzi 3 cápata 1 pl. capatắm; conj. prez. 3 sa cápete

capatá vb. ind. prez. 1 sg. cápat 2 sg. cápetzi 3 sg. shi pl. cápata 1 pl. capatam; conj. prez. 3 sg. shi pl. cápete

CAPATÁ vb. 1. v. primi. 2. a avea a cashtiga a dobandi a incasa a obtzine a primi. (~ 5 000 de lei de la mine daca...) 3. v. obtzine. 4. v. dobandi. 5. v. contracta.

CAPATA vb. 1. a dobindi a obtzine a primi (inv. shi reg.) a prinde (inv.) a ispravi (fam. fig.) a pupa. (A ~ ceva in dar; a ~ invoire; a ~ ajutorul solicitat.) 2. a avea a cishtiga a dobindi a incasa a obtzine a primi. (~ 10 lei de la mine daca...) 3. a obtzine a primi a scoate a vedea. (Nu ~ un ban de la el.) 4. a cishtiga a dobindi a obtzine. (A ~ faima experientza.) 5. a contracta a face a lua (pop.) a prinde. (A ~ o gripa.)

capatá (cápat capatát) vb. 1. A obtzine a capata. 2. A primi de pomana. 3. (Trans. de Vest). A culege a recolta. Lat. *capĭtāre de la cāput „capital” (Pushcariu 973; CandreaDens. 241; REW 1635; Philippide II 635); cf. alb. kapëtoń it. capitare „a ajunge” shi der. romanici de la *accapĭtāre (prov. acaptar „ashi spori capitalul” fr. achever „a termina” v. sp. acabdar). Totushi DAR are indoieli in legatura cu aceasta der. intemeinduse pe faptul k acest cuvint nu apare in texte vechi. Criteriul sau nu pare decisiv. Pe de alta parte cuvintul este cu sigurantza pop. shi nu are nimic a face cu mag. kapni „a obtzine” (cf. rom. capui) propus de DAR. Dupa ipoteza abandonata a lui Cretzu 309 ar fi reprezentant al lat. captāre. Cf. scapata.

capatá capat vb. 1. (tranz.) A primi a obtzine. 2. (refl.) In expr. sa capatat = sa intamplat sa petrecut (Biserica Alba). Lat. pop. capitare (DLRM DEX MDA).