16 definitzii pentru caleashca
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CALEÁSHCA caleshti s. f. (Inv.) Trasura eleganta pe arcuri foarte flexibile. [Var.: (inv.) caleásca s. f.] Din rus. koleaska.
CALEÁSHCA caleshti s. f. (Inv.) Trasura eleganta pe arcuri foarte flexibile. [Var.: (inv.) caleásca s. f.] Din rus. koleaska.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
caleáshca sf [At: IORGA S. D. X 265 / V: (inv) ~ásca caleása / Pl: ~eshti (inv) ~ esce / E: rs коляска] Trasura eleganta.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CALEÁSHCA caleshti s. f. (Invechit) Trasura eleganta cu arcuri foarte flexibile. V. radvan careta brishca. Vreo zece caleshti... au sagetat pe deasupra imashului in galopul cailor au trecut valvirtej pe linga tabara carutzashilor shi sau topit din nou in ceatza. GALAN Z. R. 73. Careta domneasca shi caleshtile suitei trebuiau sa schimbe caii. CARAGIALE S. U. 27. O caleashca trecu in fuga cailor pe ulitza mare. NEGRUZZI S. I 16. Variante: caleásca (GHICA S. 10 NEGRUZZI S. I 15) caleásha (ISAC O. 38) s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CALEÁSHCA caleshti s. f. (Inv.) Trasura eleganta pe arcuri foarte flexibile. [Var.: (inv.) caleásca s. f.] Rus koljaska.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
*caleashca f. pl. eshte eshtĭ shi eshce eshcĭ (fr. calèche care k shi it. calesse calesso vine d. ceh. kolesa roate trasura kolo roata. D. fr. vine germ. kalesche pol. kolasa kolaska rus. kolĕáska. Cp. cu patashca d. fr. patache. V. colnic shi ocol). Sec. 19. Trasura boĭereasca de plimbare.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
CALEÁSCA s. f. v. caleashca.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
CALEÁSCA s. f. v. caleashca.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
CALEÁSCA s. f. v. caleashca.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CALEÁSCA s. f. v. caleashca.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
caleásca sf vz caleashca
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CALEÁSHA s. f. v. caleashca.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
caleasca f. trasura de lux cu patru roate shi pe arcuri obishnuit descoperita. [Rus. KOLĬASKA (din sl. kolo roata)].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
caleáshca (inv.) s. f. g.d. art. caléshtii; pl. caléshti
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
caleáshca s. f. g.d. art. caléshtii; pl. caléshti
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
caleasca leshti.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
CALEÁSHCA s. (ieshit din uz) echipaj (pop.) radvan (reg.) hinteu (Mold.) butca. (Calatorea intro ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
CALEASHCA s. (ieshit din uz) echipaj (pop.) radvan (reg.) hinteu (Mold.) butca. (Calatorea intro ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
caleáshca (caléshti) s. f. Trasura eleganta pe arcuri foarte flexibile. Mr. caleashca. Cuvintul a putut intra in rom. pe mai multe cai deoarece apare in multe limbi europene. Pare a fi de origine ceha kolesa (de la kolo „roata”) de aici germ. Kalesche it. calessa fr. calèche (› sp. calesa). Cf. pe de alta parte tc. kaleshka bg. kaliaska mag. kalicka pol. kolasa rus. koljaska. In rom. pare sa fi intrat din tc. sau din rus. (din bg. dupa Conev; insa istoria cuvintului bg. nu este clara; din mag. dupa Gáldi Dict. 112). Meyer Neugr. St. II 74 il deriva din rom. ngr. ϰαλιάσϰα.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
caleashca caleshti s. f. (detz.) 1. dispozitiv format dintro atza cu o greutate legata la un capat cu ajutorul careia se transmit prin vizeta de la o incapere la alta obiecte sau mesaje. 2. orice metoda de transmitere ilegala a informatziei intrun penitenciar.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv feminin (F87) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F86) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F54) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
caleashca, caleshtisubstantiv feminin
-
- Vreo zece caleshti... au sagetat pe deasupra imashului in galopul cailor au trecut valvirtej pe linga tabara carutzashilor shi sau topit din nou in ceatza. GALAN Z. R. 73. DLRLC
- Careta domneasca shi caleshtile suitei trebuiau sa schimbe caii. CARAGIALE S. U. 27. DLRLC
- O caleashca trecu in fuga cailor pe ulitza mare. NEGRUZZI S. I 16. DLRLC
-
etimologie:
- koleaska