29 de definitzii pentru calca

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CALCÁ calc vb. I. I. 1. Intranz. A pune piciorul pe ceva sau undeva; a pashi. ◊ Expr. A calca din pod (sau de sus) = a umbla tzantzosh trufash. A calca in strachini = a umbla neatent a fi stangaci; a face gafe. A calca pe urmele cuiva = a avea apucaturile comportarea cuiva. A calca stramb (sau alaturi cu drumul) = a fi necinstit incorect a se abate de la normele de conduita stabilite. A calca cu stangul = a porni prost la o actziune; a nu izbuti. A calca cu dreptul = a incepe ceva cu bine; a izbuti. ♦ A trece pashind peste ceva. 2. Tranz. (Pop.; despre barbatushul pasarilor) A fecunda. 3. Intranz. A intra a veni undeva a se abate. 4. Tranz. A cutreiera a strabate un drum o regiune etc. 5. Tranz. Fig. A incalca pustiind shi pradand. ♦ (Fam.) A veni fara veste undeva sau la cineva. II. Tranz. 1. A strivi a zdrobi a nimici cu picioarele. ♦ A batatori pamantul iarba semanaturile printro calcare repetata cu picioarele. ♦ A tescui strugurii cu picioarele. ◊ Expr. A calca apa = a se mentzine la suprafatza apei inotand in pozitzie verticala. ♦ Intranz. A infrange o pornire sau un sentiment. ◊ Expr. Ashi calca pe inima = a face ceva impotriva propriilor sale sentimente impotriva propriei sale vointze. 2. A nu respecta o hotarare o lege o obligatzie etc. III. Tranz. A netezi imbracamintea sau rufaria cu fierul de calcat. Lat. calcare.

calca1 [At: CORESI EV. 8/30 / Pzi: calc / E: ml calcare] 1 vi A pune piciorul pe ceva sau undeva Si: a pashi. 2 vi (Ie) A ~ k din pod (sau de sus) A umbla trufash. 3 vi (Ie) A ~ in strachini A umbla neatent. 4 vi (Iae) A fi stangaci. 5 vi (Iae) A face gafe. 6 vi (Ie) A ~ pe urmele cuiva A avea apucaturile comportamentul cuiva. 7 vi (Ie) A ~ a... A umbla k... a promite sa ajunga... 8 vi (Ie) A ~ stramb A fi necinstit. 910 vi (Ie) A ~ cu dreptul (sau stangul) A porni bine (prost) la o actziune.12 vi (Iae) A (nu) izbuti. 13 vt A apasa ceva cu piciorul. 14 vi (Subiectul este mashina trenul trasura etc.) A zdrobi trecand peste ceva. 15 vtrp (Pop; d. pasari) A se imperechea. 16 vi A trece a se abate pe undeva. 17 vt (Fam) A veni fara veste undeva sau la cineva. 18 vt A strivi a zdrobi cu picioarele. 19 vt A batatori pamantul iarba semanaturile printro pashire repetata cu picioarele. 20 vt (C.i. strugurii) A tescui cu picioarele. 21 vt (Ie) A ~ apa A se mentzine la suprafatza apei in pozitzie verticala fara a inainta. 22 vi A infrange o pornire sau un sentiment. 23 vt (Ie) Ashi ~ pe inima A face ceva impotriva propriilor sentimente shi vointze. 24 vt (C.i. legea porunca juramantul fagaduiala etc.) A incalca. 25 vt (C.i. oamenii; subiectul este nevoia boala focul etc.) A ajunge. 26 vt (Cio) A asupri. 27 vt A netezi imbracamintea sau rufaria cu fierul de calcat. 28 vr (D. vite) A se lovi in mers la picioarele din fatza cu copitele picioarelor dinapoi. 29 vt (C.i. drumul un loc etc.) A batatori a cutreiera. 30 vt (Cu subiectul dushmanul hotzii etc.) A da navala a intra (pe neprevazute) pustiind pradand jefuind. 31 vt (C.i. ferastraul) A ascutzi indepartand dintzii lateral.

CALCÁ calc vb. I. I. 1. Intranz. A pune piciorul pe ceva sau pe undeva; a pashi. ◊ Expr. A calca din pod (sau de sus) = a umbla tzantzosh trufash. A calca in strachini = a umbla neatent a fi stangaci; a face gafe. A calca pe urmele cuiva = a avea apucaturile comportarea cuiva. A calca stramb (sau alaturi cu drumul) = a fi necinstit incorect a se abate de la normele de conduita stabilite. A calca cu stangul = a porni prost la o actziune; a nu izbuti. A calca cu dreptul = a incepe ceva cu bine; a izbuti. ♦ A trece pashind peste ceva. 2. Tranz. (Pop.; despre barbatushul pasarilor) A fecunda. 3. Intranz. A intra a veni undeva a se abate. 4. Tranz. A cutreiera a strabate un drum o regiune etc. 5. Tranz. Fig. A incalca pustiind shi pradand. ♦ (Fam.) A veni fara veste undeva sau la cineva. II. Tranz. 1. A strivi a zdrobi a nimici cu picioarele. ♦ A batatori pamantul iarba semanaturile printro calcare repetata cu picioarele. ♦ A tescui strugurii cu picioarele. ◊ Expr. A calca apa = a se mentzine la suprafatza apei inotand in pozitzie verticala. ♦ Intranz. A infrange o pornire sau un sentiment. ◊ Expr. Ashi calca pe inima = a face ceva impotriva propriilor sale sentimente impotriva propriei sale vointze. 2. A nu respecta o hotarare o lege o obligatzie etc. III. Tranz. A netezi imbracamintea sau rufaria cu fierul de calcat. Lat. calcare.

CALCÁ calc vb. I. I. 1. Intranz. (Urmat de determinari locale sau modale) A pune piciorul pe ceva sau undeva; a pashi. Calca parca altfel. Are mersul mai mult sarit. SAHIA N. 97. Fiul imparatului nu cuteza sa calce pe pardoseala baii shi pe velintzele... ashternute prin palat de mila sa nu le strice frumusetzea. ISPIRESCU L. 38. Purcelul calca inainte pe covoare. CREANGA P. 38. ◊ (Aratind felul de a merge de a pashi) A calca intzepat. Calca in virful picioarelor. Calca ushor.Sentinela umbla pe puntea de tabla de fier. Avea cizme tzintuite calca greu shi tot shlepul gol shi uriash rasuna k un clopot. DUMITRIU N. 135. ◊ Expr. (Rar) A calca din pod (sau de sus) = a umbla tzantzosh trufash. Cum o sashi rasuceasca mustatza de grozav printre tineret o sa calce din pod. DELAVRANCEA S. 39. A calca in strachini = a umbla neatent a fi stingaci; a face o gafa. A calca in urma cuiva = a merge dupa cineva a urma pe cineva. Nici un os nu mai gasea Can urma voinicilor Calca ceata lupilor. ALECSANDRI P. P. 262. A calca pe urmele cuiva = a avea apucaturile sau obiceiurile cuiva. Calca pe urmele tataluisau. A calca... = a) a umbla k... Barba shi punga... te facea sa calci a popa. CREANGA A. 86; b) a promite sa ajunga... A calca strimb (sau intraiurea sau alaturi cu drumul) = a se abate de la linia bunei conduite a face o fapta nepermisa. Iubeshti pe alta... Team intzeles eu de mult cami calci intraiurea. ALECSANDRI T. 1017. A calea cu stingul = a incepe ceva greshit; a nu izbuti. A calca cu dreptul = a incepe ceva bine. ◊ Tranz. Simtzii k ma calcat oarecine pe rochie. ISPIRESCU L. 236. ◊ (Expr.) A nu mai calca iarba verde = a nu mai trai a muri a fi mort. Pina cind va calca el... iarba verde noi nom fi... in ticna. SBIERA P. 241. A calca apa = a inota in pozitzie verticala mishcind numai picioarele. Fana calca apa shi shtia sa faca pluta inota voiniceshte cu o mina sau cu amindoua. G. M. ZAMFIRESCU M. D. I 41. ♦ Tranz. A apasa cu piciorul pe piciorul altcuiva pentru ai face semn sau ai da sa intzeleaga ceva. Cum se invirtea hora ba o stringea pe fata de mina ba o calca pe picior... cum e treaba flacailor. CREANGA P. 163. ♦ Intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. «peste») A trece peste ceva pashind pe deasupra. Ercul Erculean Capitan rimlean Calca peste piatra. ALECSANDRI P. P. 15. ◊ Fig. Ar fi trebuit sa calce peste trupul meu k sa se duca a se cununa cu el. NEGRUZZI S. I 52. 2. Intranz. (Urmat uneori de determinari introduse prin prep. «pe» «prin» «in» «pe la») A intra a veni undeva a se abate. Tata la poftit sa nu mai calce pe la voi. PAS Z. I 253. Aici sintem pe moshia unei gheonoaie care e atit de rea incit nimeni nu calca pe moshia ei fara sa fie omorit. ISPIRESCU L. 4. Mia hotarit sa nui mai calc in casa de cind iam zis k se da cu rosh. ALECSANDRI T. I 40. ◊ Tranz. (in expr.) A calca pragul (sau casa) cuiva = a intra undeva a merge la cineva. Ia poruncit sa nui mai calce pragul. CARAGIALEO.III 34. Eu casa nu io voi mai calca. RETEGANUL P. TV 4. A calca pragul = a ieshi din casa. Dar nici pragul nam calcat SHi altul miam capatat. JARNÍKBIRSEANU 235. 3. Tranz. (Cu privire la un drum la o regiune etc.) A cutreiera a colinda a strabate. Toata [padurea] o calca pina ajunse la o casutza. RETEGANUL P. IV 13. De cind ma simt barbat Multe tzari eu am calcat. ALECSANDRI P. I 97. Eu totzi muntzii am calcat Muraalbastra nam aflat. ALECSANDRI P. P. 53. 4. Tranz. Fig. (Subiectul e dushmanul hotzii etc.; cu privire la om tzara hotar casa) A da navala a intra (pe neprevazute) shi a lua in stapinire; a incalca pustiind pradind sau jefuind. Lau calcat intro noapte hotzii shi erau sal taie. PAS Z. I 26. Din porunca domniei Roshea il calcase noaptea shil ridicase din pat de linga jupineasa. SADOVEANU Z. C. 228. Nu care cumva sa fi trecut sa calce tzara turcului? ISPIRESCU M. V. 60. Subprefectzii calcara peste noapte casa din Curechi unde dormea linishtit Crishanul shil prinsera legat. ODOBESCU S. III 533. ◊ Fig. (Subiectul e primejdia durerea etc.) Pe noi nea calcat mare jale. GALACTION O. I 255. Mai podar...! Trage podul Sa trec Oltul Caicea te calca focul SHi te prapadesc cu totul. TEODORESCU P. P. 292. ♦ (Familiar) A veni fara veste undeva sau la cineva a face cuiva o vizita (pe neashteptate). Peste vreo opt zile ma calcat d. Gutza iar shi iar mia shters carboava. CARAGIALE M. 284. II. Tranz. (De obicei determinat prin «in» sau «sub picioare») 1. A strivi a zdrobi a nimici. Omul in framintarea luptei nu mai e om. Il loveshti nul doare. Cade shi altzii il calca nu simte. DELAVRANCEA A. 46. Sa calcam in picioare shi cal shi calaretz. ISPIRESCU M. V. 23. Calui turba mushca sare... Calca trupuri sub picioare. ALECSANDRI P. II 16. Maicutza calcatuia Cu copita calului Tocman capu pieptului. JARNÍKBIRSEANU 485. ◊ Fig. Vijeliangrozitoare... calca totul in picioare. EMINESCU O. I 148. Fericit acel ce calca tirania in picioare! ALECSANDRI P. A. 82. Saraca shia mea inima Cum o calca raiin tina! ANT. LIT. POP. I 30. Noi tzaranii vai de noi Neau fript hotzii de ciocoi! Ne maninca din sudoare SHi ne calca in picioare. ANT. LIT. POP. I 558. ◊ (Subiectul este un vehicul) Trenul a calcat un calator. ♦ A batatori a indesa a framinta ceva printro calcare repetata cu picioarele: a) a batatori pamintul iarba semanaturile; b) a tescui cu picioarele strugurii in lin. SHi voi vetzi calca poate in picioare Strugurii putrezi de coptzi. BENIUC V. 26; c) a framinta cu picioarele lutul. Fata... calca lut shi lipi cuptorul. CREANGA P. 287. ♦ Intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. «pe») A invinge a infringe o pornire sau un sentiment. Calca mindro pe minie Acum mia trecut shi mie. HODOSH P. P. 189. ◊ Expr. Ashi calca pe inima = a se hotari la o actziune invingind anumite sentimente care il opreau. A vazuto orashanca. sa intunecat. SHia calcat totushi pe inima shi ia spus: Sa ne ajutzi la gospodarie fata. STANCU D. 17. 2. (Cu privire la o hotarire un angajament o obligatzie o lege etc.) A nu respecta a nesocoti. SHia calcat cuvintul. a ishi propusese de atitea ori sa nu mai vorbeasca despre lucrurile acestea shi totushi mereu ishi calca hotarirea. REBREANU R. I 43. Nu voia sa calce sfatul batrinilor! SBIERA P. 42. Ash calca hotarirea ce am facut de a spune adevarul. NEGRUZZI S. I 38. III. Tranz. A netezi imbracamintea sau rufaria cu fierul de calcat. Unde sa mascund? A!... in dulapul ist cu rochii... Nus calcate rochiile dar leoi calca eu. ALECSANDRI T. I 40. Ba imbraca pe cucoana... ba gateshte duducile... ba calca rochii de bal... ba arde nucushoara de sprincene. ALECSANDRI T. I 126. [Camasha] sa tzio calc apoi frumos. TEODORESCU P. P. 308.

CALCÁ calc vb. I. I. 1. Intranz. A pune piciorul pe ceva sau undeva; a pashi. ◊ Expr. A calca din pod (sau de sus) = a umbla tzantzosh trufash. A calca in strachini = a umbla neatent a fi stangaci; a face o gafa. A calca pe urmele cuiva = a avea apucaturile cuiva. A calca stramb (sau alaturi cu drumul) = a se abate de la linia bunei conduite. A calca cu stangul = a incepe ceva greshit; a nu izbuti. A calca cu dreptul = a incepe ceva bine; a izbuti. (Tranz.) A nu mai calca iarba verde = a muri. A calca apa = a inota in pozitzie verticala. ♦ A trece pashind peste ceva. 2. Tranz. (Pop.; despre pasari) A face sa fecundeze. 3. Intranz. A intra a veni undeva a se abate. ◊ Expr. (Tranz.) A calca pragul (sau casa) cuiva = a intra undeva a merge la cineva. 4. Tranz. A cutreiera a strabate un drum o regiune etc. 5. Tranz. Fig. A incalca pustiind shi pradand. ♦ (Fam.) A veni fara veste undeva sau la cineva. II. Tranz. 1. A strivi a zdrobi a nimici (cu picioarele). ♦ A batatori pamantul iarba semanaturile printro calcare repetata cu picioarele; a tescui strugurii cu picioarele. ♦ Intranz. A infrange o pornire sau un sentiment. ◊ Expr. Ashi calca pe inima = a se hotari la o actziune invingand anumite sentimente. 2. A nu respecta o hotarare o obligatzie etc. III. Tranz. A netezi imbracamintea sau rufaria cu fierul de calcat. Lat. calcare.

A CALCÁ calc 1. intranz. 1) A pune piciorul pe ceva sau undeva. ◊ ~ (sau a pashi) cu stangul a) incepe rau ceva; b) a fi prost dispus. ~ (sau a pashi) cu dreptul a incepe cu succes ceva. 2) A parcurge o distantza; a pashi. ◊ ~ in strachini a) a fi stangaci; b) a face gafe. ~ (sau a pashi) in varful degetelor a merge atent fara zgomote. ~ stramb (sau alaturea cu drumul) a urma o cale greshita. ~ pe urmele cuiva a avea comportarea cuiva reluandui apucaturile. 2. tranz. 1) A trece cu pasul; a pashi. ~ o groapa.A nui (mai) calca pragul cuiva a nu (mai) veni pe la cineva. 2) pop. (despre persoane) A veni pentru o vizita scurta. 3) A strivi apasand cu picioarele. ◊ ~ (pe cineva sau ceva) in picioare a) a distruge calcand cu picioarele; b) a desconsidera. ~ (pe cineva) pe coada a provoca supararea cuiva. 4) (pamant terenuri iarba etc.) A batatori cu picioarele. 5) pop. (despre barbatushii pasarilor) A face sa procreeze; a fecunda. 6) rar (tzari regiuni drumuri etc.) A parcurge de la un capat la altul; a strabate; a traversa. 7) (teritorii) A incalca pradand shi pustiind. 8) fig. (dispozitzii legale) A neglija comitzand o abatere; a nu respecta; a incalca. 9) (obiecte de imbracaminte albituri etc.) A netezi cu fierul de calcat. /<lat. calcare

calcà v. 1. a apasa cu calcaiul: a calca struguri; 2. a strivi: l’a calcat o trasura; 3. a pashi a umbla: a calca ushor (v. popa); 4. a surprinde a ataca pe neashteptate: l’au calcat hotzii; 5. a navali shi prada: ne calca paganii shi tzarai in peire AL.; 6. a se intinde pe un loc strain al ocupa pe nedrept: imi calca moshia; 7. fig. a viola a infrange: a calca o porunca o lege un juramant; 8. a netezi rufe stofe apasandule cu un fier cald; 9. a se calca se zice de cal cand cu picioarele dinapoi paleshte pe cele dinainte. [Lat. CALCARE].

2) calc a calca v. intr. (lat. calcare it. calcare pv. sp. pg. calcar fr. cocher. V. calciĭ). Pashesc umblu: a calca ushor pe spinĭ in noroĭ. Fig. A calca’n strachinĭ a calca afectat; a umbla dupa aventurĭ amoroase. a calca a popa a denota aptitudinĭ de seriozitate a inspira incredere. V. tr. Pashesc ating cu talpa: calc pamintu tzariĭ mele. Strivesc zdrobesc: l’a calcat trenu. Storc cu talpa: a calca poama. Atac prad in casa orĭ in tzara luĭ: m’aŭ calcat hotziĭ hotziĭ mĭaŭ calcat casa dushmaniĭ neaŭ calcat tzara. Cotropesc uzurp: a calca o moshie (fig.) drepturile cuĭva. Violez infring: a calca legea ordinu juramintu. Netezesc pinza apesindo c’un fer cald: a calca rufele. A fecunda (despre pasarĭ): cocoshu calca gaina. Neol. (fr. calquer). Reproduc un desemn punind foaĭa transparenta pe original (fals calchiez).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

calcá (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. calc 3 cálca 1 pl. calcắm; conj. prez. 3 sa cálce

calcá vb. ind. prez. 1 sg. calc 3 sg. shi pl. cálca 1 pl. calcam; conj. prez. 3 sg. shi pl. cálce

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

CALCÁ vb. 1. v. pashi. 2. a fecunda. (Cocoshul ~ gaina.) 3. a netezi (Ban.) a piglui (prin Maram.) a scaci (Transilv. shi Maram.) a teglazi a teglazui. (~ rufele.) 4. v. contraveni.

CALCÁ vb. v. asupri colinda cotropi cutreiera exploata invada impila impovara incalca napadi napastui oprima oropsi parcurge persecuta prigoni strabate strivi tiraniza urgisi vantura zdrobi.

CALCA vb. 1. a pashi (inv. si reg.) a pasa. (~ in virful picioarelor.) 2. a fecunda. (Cocoshul ~ gaina.) 3. a netezi (Ban.) a piglui (prin Maram.) a scaci (Transilv. shi Maram.) a teglazi a teglazui. (~ rufele.) 4. a se abate a contraveni a incalca a nesocoti a viola (inv.) a pashi a sparge a stropshi a shtirbi. (~ o lege.)

calca vb. v. ASUPRI. COLINDA. COTROPI. CUTREIERA. EXPLOATA. INVADA. IMPILA. IMPOVARA. INCALCA. NAPADI. NAPASTUI. OPRIMA. OROPSI. PARCURGE. PERSECUTA. PRIGONI. STRABATE. STRIVI. TIRANIZA. URGISI. VINTURA. ZDROBI.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

calcá (cálc calcát) vb. 1. A pune piciorul pe jos a pashi. 2. A zdrobi a strivi cu picioarele. 3. A nu respecta a nesocoti. 4. A ataca a viola domiciliul. 5. A vizita pe neashteptate a lua prin surprindere. 6. A netezi rufaria imbracamintea etc. cu fierul de calcat. 7. La pasari a fecunda barbatushul femela. 8. La animale de tractziune ashi lovi picioarele a shi le rani datorita faptului k au fost legate prea strins. 9. A rostui a abate dintzii de ferastrau. 10. A supune un bolnav unui anume masaj propriu medicinei populare facindul sa fie calcat de un urs domesticit. Mr. megl. calcu. Lat. calcāre (Pushcariu 254; REW 1491; CandreaDens. 217; DAR; Iordan BF VI 150); cf. it. calcare prov. sp. port. calcar v. fr. chaucier fr. cocher „a calca (pasarile)”. Sensurile sint in general cele din sp. pisar; in plus sensul 2 coincide perfect cu cel al vb. rom. a pisa. Pentru 7 cf. fr. cocher sp. pisar. Cihac I 35 afirma k a calca shi a incurca „a incilci” sint in mod fundamental identice pornind pentru aceasta de la o interpretare destul de fortzata a etimonului care le presupune lat. inculcare. Der. calcat s. n. (calcatura urma); calcator s. n. (presa teasc; pedala de ex. cea a mesei dulgherului sau a razboiului de tzesut; pila pentru a rostui dintzii ferastraului); calcatoreasa s. f. (femeie care are meseria de a calca rufe); calcatorie s. f. (atelier de calcat rufele); calcatura s. f. (pas mers; urma; nesocotire violare nerespectare; incursiune invazie) care poate fi un der. intern (cf. cazatura scurtatura strimbatura etc.); Pushcariu 255 shi CandreaDens. 220 propun totushi o der. de la lat. calcatura care este de asemenea posibila; incalca vb. (a viola a nu respecta); incalcator adj. (infractor; invadator).

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

calca calc v. t. 1. a vizita pe cineva fara al inshtiintza in prealabil. 2. (d. barbatzi) a avea contact sexual cu o femeie. 3. (intl.) a da o spargere. 4. (intl. d. politzishti) a face o razie / o descindere etc. inopinata.

a calca cu dreptul expr. a incepe bine o actziune.

a calca cu stangul expr. a incepe prost o actziune.

a calca in noroc expr. (eufem.) a calca din neatentzie pe strada etc. in materia fecala (de provenientza cel mai adesea canina).

a calca in strachini expr. 1. a fi stangaci. 2. a face gafe.

a calca pe alaturi expr. a comite infidelitatzi conjugale.

a calca pe bec expr. (d. femeile necasatorite) a ramane insarcinata.

a calca pe broasca expr. 1. (pop. iron.) a elimina gaze intestinale. 2. (intl. inv.) a avea ghinion.

a calca popeshte expr. a fi mandru fara motiv ashi da aere a avea ifose.

a calca stramb expr. 1. a fi necinstit / incorect. 2. a comite infidelitatzi conjugale.

a o calca la blana expr. a accelera la maximum.

a o calca pe coada expr. a se grabi a accelera.

ashi calca pe inima expr. a face ceva impotriva propriei vointze.

Intrare: calca
verb (VT71)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • calca
  • calcare
  • calcat
  • calcatu‑
  • calcand
  • calcandu‑
singular plural
  • calca
  • calcatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • calc
(sa)
  • calc
  • calcam
  • calcai
  • calcasem
a II-a (tu)
  • calci
(sa)
  • calci
  • calcai
  • calcashi
  • calcaseshi
a III-a (el, ea)
  • calca
(sa)
  • calce
  • calca
  • calca
  • calcase
plural I (noi)
  • calcam
(sa)
  • calcam
  • calcam
  • calcaram
  • calcaseram
  • calcasem
a II-a (voi)
  • calcatzi
(sa)
  • calcatzi
  • calcatzi
  • calcaratzi
  • calcaseratzi
  • calcasetzi
a III-a (ei, ele)
  • calca
(sa)
  • calce
  • calcau
  • calcara
  • calcasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

calca, calcverb

  • 1. intranzitiv A pune piciorul pe ceva sau undeva. DEX '09 DLRLC
    sinonime: pashi
    • format_quote Calca parca altfel. Are mersul mai mult sarit. SAHIA N. 97. DLRLC
    • format_quote Fiul imparatului nu cuteza sa calce pe pardoseala baii shi pe velintzele... ashternute prin palat de mila sa nu le strice frumusetzea. ISPIRESCU L. 38. DLRLC
    • format_quote Purcelul calca inainte pe covoare. CREANGA P. 38. DLRLC
    • format_quote Aratand felul de a merge de a pashi: DLRLC
      • format_quote A calca intzepat. Calca in varful picioarelor. Calca ushor. DLRLC
      • format_quote Sentinela umbla pe puntea de tabla de fier. Avea cizme tzintuite calca greu shi tot shlepul gol shi uriash rasuna k un clopot. DUMITRIU N. 135. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Simtzii k ma calcat oarecine pe rochie. ISPIRESCU L. 236. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A apasa cu piciorul pe piciorul altcuiva pentru ai face semn sau ai da sa intzeleaga ceva. DLRLC
      • format_quote Cum se invirtea hora ba o stringea pe fata de mina ba o calca pe picior... cum e treaba flacailor. CREANGA P. 163. DLRLC
    • 1.2. A trece pashind peste ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ercul Erculean Capitan rimlean Calca peste piatra. ALECSANDRI P. P. 15. DLRLC
      • format_quote figurat Ar fi trebuit sa calce peste trupul meu k sa se duca a se cununa cu el. NEGRUZZI S. I 52. DLRLC
    • chat_bubble A calca din pod (sau de sus) = a umbla tzantzosh trufash. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cum o sashi rasuceasca mustatza de grozav printre tineret o sa calce din pod. DELAVRANCEA S. 39. DLRLC
    • chat_bubble A calca in strachini = a umbla neatent a fi stangaci; a face gafe. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A calca in urma cuiva = a merge dupa cineva a urma pe cineva. DLRLC
      sinonime: urma
      • format_quote Nici un os nu mai gasea Can urma voinicilor Calca ceata lupilor. ALECSANDRI P. P. 262. DLRLC
    • chat_bubble A calca pe urmele cuiva = a avea apucaturile comportarea cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Calca pe urmele tataluisau. DLRLC
    • chat_bubble A calca... = a umbla k... DLRLC
      • format_quote Barba shi punga... te facea sa calci a popa. CREANGA A. 86. DLRLC
    • chat_bubble A calca... = a promite sa ajunga... DLRLC
    • chat_bubble A calca stramb (sau alaturi cu drumul sau intraiurea) = a fi necinstit incorect a se abate de la normele de conduita stabilite. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Iubeshti pe alta... Team intzeles eu de mult cami calci intraiurea. ALECSANDRI T. 1017. DLRLC
    • chat_bubble A calca cu stangul = a porni prost la o actziune; a nu izbuti. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A calca cu dreptul = a incepe ceva cu bine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: izbuti
    • chat_bubble A nu mai calca iarba verde = a nu mai trai a fi mort. DLRLC
      sinonime: muri
      • format_quote Pina cind va calca el... iarba verde noi nom fi... in ticna. SBIERA P. 241. DLRLC
  • 2. tranzitiv popular Despre barbatushul pasarilor: fecunda. DEX '09 DEX '98
    sinonime: fecunda
  • 3. intranzitiv A intra a veni undeva a se abate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Tata la poftit sa nu mai calce pe la voi. PAS Z. I 253. DLRLC
    • format_quote Aici sintem pe moshia unei gheonoaie care e atit de rea incit nimeni nu calca pe moshia ei fara sa fie omorit. ISPIRESCU L. 4. DLRLC
    • format_quote Mia hotarit sa nui mai calc in casa de cind iam zis k se da cu rosh. ALECSANDRI T. I 40. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv A calca pragul (sau casa) cuiva = a intra undeva a merge la cineva. DLRLC
      • format_quote Ia poruncit sa nui mai calce pragul. CARAGIALE O. III 34. DLRLC
      • format_quote Eu casa nu io voi mai calca. RETEGANUL P. TV 4. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv A calca pragul = a ieshi din casa. DLRLC
      • format_quote Dar nici pragul nam calcat SHi altul miam capatat. JARNÍKBIRSEANU D. 235. DLRLC
  • 4. tranzitiv A cutreiera a strabate un drum o regiune etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Toata [padurea] o calca pina ajunse la o casutza. RETEGANUL P. IV 13. DLRLC
    • format_quote De cind ma simt barbat Multe tzari eu am calcat. ALECSANDRI P. I 97. DLRLC
    • format_quote Eu totzi muntzii am calcat Muraalbastra nam aflat. ALECSANDRI P. P. 53. DLRLC
  • 5. tranzitiv figurat A incalca pustiind shi pradand. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: incalca
    • format_quote Lau calcat intro noapte hotzii shi erau sal taie. PAS Z. I 26. DLRLC
    • format_quote Din porunca domniei Roshca il calcase noaptea shil ridicase din pat de linga jupineasa. SADOVEANU Z. C. 228. DLRLC
    • format_quote Nu care cumva sa fi trecut sa calce tzara turcului? ISPIRESCU M. V. 60. DLRLC
    • format_quote Subprefectzii calcara peste noapte casa din Curechi unde dormea linishtit Crishanul shil prinsera legat. ODOBESCU S. III 533. DLRLC
    • format_quote Pe noi nea calcat mare jale. GALACTION O. I 255. DLRLC
    • format_quote Mai podar...! Trage podul Sa trec Oltul Caicea te calca focul SHi te prapadesc cu totul. TEODORESCU P. P. 292. DLRLC
    • 5.1. familiar A veni fara veste undeva sau la cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Peste vreo opt zile ma calcat d. Gutza iar shi iar mia shters carboava. CARAGIALE M. 284. DLRLC
  • 6. tranzitiv A strivi a zdrobi a nimici cu picioarele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Omul in framintarea luptei nu mai e om. Il loveshti nul doare. Cade shi altzii il calca nu simte. DELAVRANCEA A. 46. DLRLC
    • format_quote Sa calcam in picioare shi cal shi calaretz. ISPIRESCU M. V. 23. DLRLC
    • format_quote Calui turba mushca sare... Calca trupuri sub picioare. ALECSANDRI P. II 16. DLRLC
    • format_quote Maicutza calcatuia Cu copita calului Tocman capu pieptului. JARNÍKBIRSEANU D. 485. DLRLC
    • format_quote figurat Vijeliangrozitoare... calca totul in picioare. EMINESCU O. I 148. DLRLC
    • format_quote figurat Fericit acel ce calca tirania in picioare! ALECSANDRI P. A. 82. DLRLC
    • format_quote figurat Saraca shia mea inima Cum o calca raiin tina! ANT. LIT. POP. I 30. DLRLC
    • format_quote figurat Noi tzaranii vai de noi Neau fript hotzii de ciocoi! Ne maninca din sudoare SHi ne calca in picioare. ANT. LIT. POP. I 558. DLRLC
    • format_quote Trenul a calcat un calator. DLRLC
    • 6.1. A batatori pamantul iarba semanaturile printro calcare repetata cu picioarele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: batatori
    • 6.2. A tescui strugurii cu picioarele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: tescui
      • format_quote SHi voi vetzi calca poate in picioare Strugurii putrezi de coptzi. BENIUC V. 26. DLRLC
    • 6.3. A framanta cu picioarele lutul. DLRLC
      • format_quote Fata... calca lut shi lipi cuptorul. CREANGA P. 287. DLRLC
    • 6.4. intranzitiv A infrange o pornire sau un sentiment. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Calca mindro pe minie Acum mia trecut shi mie. HODOSH P. P. 189. DLRLC
      • chat_bubble Ashi calca pe inima = a face ceva impotriva propriilor sale sentimente impotriva propriei sale vointze. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote A vazuto orashanca. sa intunecat. SHia calcat totushi pe inima shi ia spus: Sa ne ajutzi la gospodarie fata. STANCU D. 17. DLRLC
    • chat_bubble A calca apa = a se mentzine la suprafatza apei inotand in pozitzie verticala. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Fana calca apa shi shtia sa faca pluta inota voiniceshte cu o mina sau cu amindoua. G. M. ZAMFIRESCU M. D. I 41. DLRLC
  • 7. tranzitiv A nu respecta o hotarare o lege o obligatzie etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: nesocoti
    • format_quote SHia calcat cuvantul. DLRLC
    • format_quote Ishi propusese de atitea ori sa nu mai vorbeasca despre lucrurile acestea shi totushi mereu ishi calca hotarirea. REBREANU R. I 43. DLRLC
    • format_quote Nu voia sa calce sfatul batrinilor! SBIERA P. 42. DLRLC
    • format_quote Ash calca hotarirea ce am facut de a spune adevarul. NEGRUZZI S. I 38. DLRLC
  • 8. tranzitiv A netezi imbracamintea sau rufaria cu fierul de calcat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: netezi
    • format_quote Unde sa mascund? A!... in dulapul ist cu rochii... Nus calcate rochiile dar leoi calca eu. ALECSANDRI T. I 40. DLRLC
    • format_quote Ba imbraca pe cucoana... ba gateshte duducile... ba calca rochii de bal... ba arde nucushoara de sprincene. ALECSANDRI T. I 126. DLRLC
    • format_quote [Camasha] sa tzio calc apoi frumos. TEODORESCU P. P. 308. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.