optziuni
  • info

10 definitzii pentru buciuma

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

BUCIUMÁ búcium vb. I. Intranz. A sufla a canta a da semnale din bucium1. ♦ Tranz. Fig. A anuntza a vesti ceva. Lat. bucinare.

BUCIUMÁ búcium vb. I. Intranz. A sufla a canta a da semnale din bucium1. ♦ Tranz. Fig. A anuntza a vesti ceva. Lat. bucinare.

buciumá [At: TETRAEV. (1574) 208 / V: ~ciná ~ciuná / Pzi: bucium / E: lat bucinare] 1 vi A sufla din bucium1 (1) (sau din alte instrumente) Si: a trambitza. 2 vt (Fig) A spune ceva la toata lumea in gura mare Si: a anuntza a vesti. 3 vt (Spc) A lauda. 4 vi (Reg) A plange. 5 vi (D. lupi; rar) A urla.

BUCIUMÁ2 búcium vb. I. 1. Intranz. A sufla a cinta din bucium (sau dintrun instrument analog). Padurarul sauzea buciumind din corn in adincurile padurii. SANDUALDEA U. P. 65. [Ursan] un corn apuca shi buciuma in vint. ALECSANDRI P. A. 165. Bucium de aur a luat in tzara a buciumat Mare oastea ridicat. TEODORESCU P. P. 177. Fig. Toamna cazuse. Vinturile incepusera a buciuma prin cuhalmurile Siretului iar apele a ofta in noapte. DUNAREANU N. 142. 2. Tranz. A anuntza a vesti (ceva) in gura mare. De pe mii de insorite creste Vetzi buciuma in patru vinturi veste. TOMA C. V. 212. ◊ (Poetic) Sirenele buciuma cu noi impreuna... cintecul lor de chemare. DESHLIU G. 19. Vintul aducea cintecul codrilor batrini; toamna ishi buciuma mihnirea in adincimi. SADOVEANU O. I 230.

BUCIUMÁ2 búcium vb. I. Intranz. A sufla a canta din bucium. ♦ Tranz. Fig. A anuntza a vesti ceva. Lat. bucinare.

A BUCIUMÁ búcium intranz. 1) A scoate sunete de bucium sufland; a canta din bucium. 2) fig. fam. A aduce o informatzie la cunoshtintza tuturor; a raspandi o shtire la toata lumea; a trambitza. [Sil. ciuma] /<lat. bucinare

buciumà v. 1. a suna din bucium (sau din alt instrument): apoi un corn apuca shi buciuma ’n vant AL.; 2. fig. a vesti in gura mare a spune la toata lumea. [Vechiurom. bucinà = lat. BUCCINARE].

2) búcĭum a á v. intr. (lat. búcino áre). Sun din bucĭum. V. tr. Chem sunind din bucĭum: ĭa bucĭumal! Fig. Trimbitzez raspindesc in lume: a bucĭuma o veste. SHi ez. Vechĭ. búcin búcĭun shi búcim. Azĭ in Maram. búcin in Ml. búcen.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

buciumá (a ~) vb. ind. prez. 3 búciuma

buciumá vb. ind. prez. 1 sg. búcium 3 sg. shi pl. búciuma

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

buciuma bucium v. t. a lingushi; a se purta slugarnic.

Intrare: buciuma
verb (VT2.1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • buciuma
  • buciumare
  • buciumat
  • buciumatu‑
  • buciumand
  • buciumandu‑
 singular plural
  • buciuma
  • buciumatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • bucium
 (sa)
  • bucium
  • buciumam
  • buciumai
  • buciumasem
a II-a (tu)
  • buciumi
 (sa)
  • buciumi
  • buciumai
  • buciumashi
  • buciumaseshi
a III-a (el, ea)
  • buciuma
 (sa)
  • buciume
  • buciuma
  • buciuma
  • buciumase
plural I (noi)
  • buciumam
 (sa)
  • buciumam
  • buciumam
  • buciumaram
  • buciumaseram
  • buciumasem
a II-a (voi)
  • buciumatzi
 (sa)
  • buciumatzi
  • buciumatzi
  • buciumaratzi
  • buciumaseratzi
  • buciumasetzi
a III-a (ei, ele)
  • buciuma
 (sa)
  • buciume
  • buciumau
  • buciumara
  • buciumasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

buciuma, buciumverb

  • 1. A sufla a canta a da semnale din bucium. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Padurarul sauzea buciumind din corn in adincurile padurii. SANDUALDEA U. P. 65. DLRLC
    • format_quote [Ursan] un corn apuca shi buciuma in vint. ALECSANDRI P. A. 165. DLRLC
    • format_quote Bucium de aur a luat in tzara a buciumat Mare oastea ridicat. TEODORESCU P. P. 177. DLRLC
    • format_quote figurat Toamna cazuse. Vinturile incepusera a buciuma prin cuhalmurile Siretului iar apele a ofta in noapte. DUNAREANU N. 142. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv figurat A anuntza a vesti ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: anuntza trambitza vesti
      • format_quote De pe mii de insorite creste Vetzi buciuma in patru vinturi veste. TOMA C. V. 212. DLRLC
      • format_quote poetic Sirenele buciuma cu noi impreuna... cintecul lor de chemare. DESHLIU G. 19. DLRLC
      • format_quote Vintul aducea cintecul codrilor batrini; toamna ishi buciuma mihnirea in adincimi. SADOVEANU O. I 230. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.