16 definitzii pentru apara
din care- explicative (8)
- morfologice (2)
- relatzionale (5)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
APARÁ ápar vb. I. Tranz. 1. A interveni in ajutorul cuiva sau a ceva pentru al sustzine impotriva unei actziuni ostile. ♦ A pazi un teritoriu un orash etc.; a mentzine o pozitzie prin lupta. ♦ Refl. A se impotrivi unui atac unei actziuni ostile. 2. A pune la adapost de o primejdie de frig etc.; a feri a ocroti. 3. A sustzine pe cineva sau ceva respingand obiectziile aduse; a pleda cauza cuiva inaintea justitziei. ♦ Refl. A aduce in sprijinul sau argumentele necesare spre a dovedi k este pe nedrept invinuit. Lat. aparare „a pregati a dispune”.
APARÁ ápar vb. I. Tranz. 1. A interveni in ajutorul cuiva sau a ceva pentru al sustzine impotriva unei actziuni ostile. ♦ A pazi un teritoriu un orash etc.; a mentzine o pozitzie prin lupta. ♦ Refl. A se impotrivi unui atac unei actziuni ostile. 2. A pune la adapost de o primejdie de frig etc.; a feri a ocroti. 3. A sustzine pe cineva sau ceva respingand obiectziile aduse; a pleda cauza cuiva inaintea justitziei. ♦ Refl. A aduce in sprijinul sau argumentele necesare spre a dovedi k este pe nedrept invinuit. Lat. aparare „a pregati a dispune”.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de cata
- actziuni
apara [At: COD. VOR. 63/3 / Pzi: apar / E: lat apparare] 12 vtr (Irg) A (se) opri. 34 vtr A (se) respinge. 56 vtr A impiedica o actziune. 78 vtr (Spc; pas; d. oi vaci cai etc.) A (se) abate de la un drum greshit. 910 vtr A se indeparta de un loc ingradit apropiinduse de locul unde se afla pazitorii. 11 vt (Pex; inv; d. oameni) A incerca sa determini pe cineva sa se razgandeasca. 1213 vtr A (se) sfatui. 1415 vtr (Fig; inv) A refuza ceva cuiva. 16 vr A se retrage. 17 vr A se da inapoi de la ceva. 18 vr A nu consimtzi. 19 vr A nu accepta. 20 vr (Jur; spc; inv) A refuza o tutela. 21 vr A pretexta. 2223 vr A evita ceva (sau pe cineva). 2426 vtr(a) A(shi) garanta sigurantza personala (sau avutul) prin ferire de o primejdie prin adapostire impotriva ploii vantului frigului etc. prin impotrivire la un atac. 2728 vtr(a) (Fig) A (se) proteja. 2930 vtr (Fig) A sustzine. 3132 vtr (d. Dumnezeu) A ocroti. 33 (Pfm; ie) Doamneapara! Cu nici un pretz. 34 (Iae; euf) Dracul. 3536 vir A (se) dezvinovatzi. 37 vt (Jur; spc) A pleda inaintea instantzelor judecatoreshti o cauza. 38 vi A face o mishcare brusca (in fatza unei primejdii) Cf a para.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
APARÁ ápar vb. I. 1. Tranz. (Adesea urmat de determinari introduse prin prep. «de» sau «impotriva» shi indicind pe agresor) A interveni cu fapta in ajutorul cuiva pentru al sustzine impotriva unei actziuni ostile; a proteja (pe cineva) printro interventzie prompta. Sa fim cu bagare de seama sa ne aparam shantierul hidrocentrala ea este plinea shi viatza noastra. JIANU C. 373. Sa implinit vorba ceea: aparama de gaini k de cini nu ma tem! CREANGA P. 188. ◊ (Complementul este un abstract) Alexandru cel Mare... apara vitejeshte independentza. BALCESCU O. II 13. ♦ (Cu privire la patrie un orash etc.) A pazi respingind atacul armat al inamicului; a mentzine prin lupta o pozitzie. Cind tzara so aperi itzi cere Pe ginduri o clipa nu sta Tu viatza i dai shi putere Tu gloria ei vei purta. CORBEA A. 75. ◊ Refl. A se impotrivi unui atac ai rezista; a se feri de... Au venit... shi mau lovit; mam aparat cit am putut. SADOVEANU N. F. 71. Carei vedeao k se apara [de albina] cu naframa sa shtii k aceea este fata imparatului. CREANGA P. 271. Ea se apara co mina Insa totushi lui se lasa. EMINESCU O. I 67. Cei mai juni se aparau cu turbare. NEGRUZZI S. I 152. 2. Tranz. A pune la adapost (de o primejdie de frig de ploaie etc.) a proteja a feri a ocroti. Socot k domnul inginer nushi inchipuie cam fugit de la Pashcani... k sami apar viatza. SADOVEANU N. F. 185. Eu? imi apar saracia shi nevoile shi neamul... EMINESCU O. I 147. ◊ Expr. Doamneapara! = cu nici un pretz! o data cu capul! Eu deash fi femeie nu lash lua doamneapara! NEGRUZZI S. III 65. 3. Tranz. A interveni prin viu grai sau in scris in sprijinul cuiva (combatind invinuirile care i se aduc). ♦ (Cu privire la impricinatzi sau la un proces) A pleda inaintea justitziei cauza cuiva. Avocatul caremi aparase procesul... numi daduse veshti tocmai bune. SADOVEANU O. VIII 16. Team aparat din oficiu dar cit puteam sa te apar?... Procesul na durat mult. SAHIA N. 83. ◊ Refl. A se dezvinovatzi de anumite invinuiri sau banuieli. Ceai strigat ma tu guleratul ala?... Eu nimic! sa aparat acesta. PAS L. I 59. Cine se shtie cu musca pe caciula se apara. ◊ Fig. Navetzi de cemi multzami sa aparat uncheshul meu. SADOVEANU N. F. 14. 4. Tranz. (Cu privire la o idee sau la un punct de vedere) A sustzine respingind obiectziile aduse impotriva. Stalin a aparat leninismul de numeroshi dushmani shi in noile conditzii istorice a dezvoltat shi imbogatzit invatzatura lui Lenin. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 34 16. 5. Refl. (Rar) A ocoli a evita (ceva sau pe cineva). Ce pentru k o datorie... e anevoioasa sintem oare in drept a ne apara de dinsa? BALCESCU O. II 228.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
APARÁ ápar vb. I. Tranz. 1. A interveni in ajutorul cuiva sau a ceva pentru al sustzine impotriva unei actziuni ostile. ♦ A pazi un teritoriu un orash etc. respingand atacul armat al inamicului; a mentzine o pozitzie prin lupta. Eu merg sa apar cetatea (ALECSANDRI). ♦ Refl. A se impotrivi unui atac; a se feri de... Mau lovit; mam aparat cat am putut (SADOVEANU). 2. A pune la adapost de o primejdie de frig etc.; a feri a ocroti. Eu ? Imi apar saracia shi nevoile shi neamul (EMINESCU). 3. A sustzine pe cineva sau ceva respingand obiectziile aduse impotriva; a pleda o cauza inaintea justitziei. ♦ Refl. A se dezvinovatzi. Lat. apparare „a pregati a dispune”.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
A APARÁ ápar tranz. 1) (cauze argumente etc.) A sustzine acordand ajutor impotriva unei actziuni ostile. 2) A avea in paza; a lua sub ocrotire; a ocroti; a proteja; a supraveghea; a veghea; a pazi. 3) A pune la adapost; a feri; a pazi. ~ de inghetzuri. 4) A mentzine prin lupta. ~ o cetate. 5) A sustzine in fatza unei instantze judecatoreshti. 6) fig. A sustzine respingand obiectziile aduse. ~ o cauza. ~ o idee. 7) sport A feri de atacurile adversarului. /<lat. apparare
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE APARÁ ma apar intranz. Ashi demonstra nevinovatzia aducand argumentele necesare. /<fr. apparare
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
aparà v. 1. a pazi de un atac: a apara patria vieatza; 2. a scuti a feri de: a apara de mushte de vant; 3. a pleda in favorul cuiva: a apara pe un acuzat; 4. a intampina a inlatura: a ne apara de o lovitura de o invinuire. [Lat. APPARARE a face preparative de aparare].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
*ápar a á v. tr. (lat. ápparo áre prepar. V. parez cumpar. Apar aperĭ apara; sa apar sa aperĭ sa apere). Vechĭ. Opresc interzic. Azĭ. Sustzin contra unuĭ atac: a apara tzara. Pazesc feresc: a apara oile de lupĭ. Pledez pentru cineva: a apara un acuzat. V. refl. Opun rezistentza lovesc k sa nu fiŭ invins: a te apara de dushmanĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
apará (a ~) vb. ind. prez. 3 ápara
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
apará vb. ind. prez. 1 sg. ápar 3 sg. shi pl. ápara 1 pl. aparam
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
APARÁ vb. 1. a feri a ocroti a pazi a proteja (livr.) a prezerva a salvgarda (astazi rar) a scuti (inv. shi pop.) a obladui (inv. shi reg.) a ocoli (inv.) a veghea (fig.) a acoperi. (Sai ~ de primejdie.) 2. (grecism inv.) a (se) diafendisi. (Se ~ impotriva dushmanului.) 3. (inv. shi pop.) a tzine. (A ~ multa vreme cetatea.) 4. (JUR.) (inv.) a sprijini. (La ~ in proces.) 5. v. pleda. 6. v. dezvinovatzi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
APARÁ vb. v. evita feri impiedica indeparta inlatura ocoli opri preintampina preveni refuza respinge retzine.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
apara vb. v. EVITA. FERI. IMPIEDICA. INDEPARTA. INLATURA. OCOLI. OPRI. PREINTIMPINA. PREVENI. REFUZA. RESPINGE. RETZINE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
APARA vb. 1. a feri a ocroti a pazi a proteja (livr.) a prezerva a salvgarda (astazi rar) a scuti (inv. shi pop.) a obladui (inv. shi reg.) a ocoli (inv.) a veghea (fig.) a acoperi. (Sai ~ de primejdie.) 2. (grecism inv.) a (se) diafendisi. (Se ~ impotriva dushmanului.) 3. (inv. shi pop.) a tzine. (A ~ multa vreme cetatea.) 4. (JUR.) (inv.) a sprijini. (La ~ in proces.) 5. a (se) dezvinovatzi a (se) disculpa a (se) justifica a (se) scuza (rar) a (se) dezvinui (inv. shi reg.) a (se) cura (inv.) a (se) indreptatzi a (se) mintui. (Nu te mai ~!)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A (se) apara ≠ a ataca
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
apará (ápar aparát) vb. 1. A opri a se impotrivi. 2. A ocroti a pazi a pune la adapost. 3. A feri a ocoli a eschiva. Mr. apar istr. opar. Lat. apparāre (Pushcariu 93; CandreaDens. 63; REW 534; DAR); cf. it. appararse prov. apará sp. aparar. Toate celelalte formatziuni romanice par neol. Evolutzia semantica de la „a prepara” sens propriu al cuvintului lat. la „a opri” pare a fi anterioara rom. cf. sp. parar. De aici trecerea la „a ocroti a pazi” este fireasca deoarece „a ocroti” ceva inseamna „a opri” dushmanul; cf. sp. amparar shi fr. défendre „a opri” shi „a interzice”. Acelashi sens in it. riparare „a opri”. calabr. apparari „a se pune la adapost”. Der. aparare s. f. (actziunea de a apara); aparat s. n. (aparare); aparat adj. (interzis); aparatoare s. f. (evantai; dig de aparare; in general orice obiect care protejeaza); aparatoare s. f. (specie de menta); aparator s. m. (persoana care apara); aparatura s. f. (obstacol; tarie fortza); neaparat adj. (fara protectzie descoperit); neaparat adv. (inevitabil obligatoriu; neindoios sigur).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (VT32) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
apara, aparverb
- 1. A interveni in ajutorul cuiva sau a ceva pentru al sustzine impotriva unei actziuni ostile. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Sa fim cu bagare de seama sa ne aparam shantierul hidrocentrala ea este piinea shi viatza noastra. JIANU C. 373. DLRLC
- Sa implinit vorba ceea: aparama de gaini k de cini nu ma tem! CREANGA P. 188. DLRLC
- Alexandru cel Mare... apara vitejeshte independentza. BALCESCU O. II 13. DLRLC
- 1.1. A pazi un teritoriu un orash etc.; a mentzine o pozitzie prin lupta. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: pazi
- Cind tzara so aperi itzi cere Pe ginduri o clipa nu sta Tu viatza i dai shi putere Tu gloria ei vei purta. CORBEA A. 75. DLRLC
-
- 1.2. A se impotrivi unui atac unei actziuni ostile. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: rezista
- Au venit... shi mau lovit; mam aparat cit am putut. SADOVEANU N. F. 71. DLRLC
- Carei vedeao k se apara [de albina] cu naframa sa shtii k aceea este fata imparatului. CREANGA P. 271. DLRLC
- Ea se apara co mina Insa totushi lui se lasa. EMINESCU O. I 67. DLRLC
- Cei mai juni se aparau cu turbare. NEGRUZZI S. I 152. DLRLC
-
-
- 2. A pune la adapost de o primejdie de frig etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Socot k domnul inginer nushi inchipuie cam fugit de la Pashcani... k sami apar viatza. SADOVEANU N. F. 185. DLRLC
- Eu? Imi apar saracia shi nevoile shi neamul... EMINESCU O. I 147. DLRLC
- Doamneapara! = cu nici un pretz! o data cu capul! DLRLC
- Eu deash fi femeie nu lash lua doamneapara! NEGRUZZI S. III 65. DLRLC
-
-
- 3. A sustzine pe cineva sau ceva respingand obiectziile aduse; a pleda cauza cuiva inaintea justitziei. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: sustzine
- Stalin a aparat leninismul de numeroshi dushmani shi in noile conditzii istorice a dezvoltat shi imbogatzit invatzatura lui Lenin. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 34 16. DLRLC
- Avocatul caremi aparase procesul... numi daduse veshti tocmai bune. SADOVEANU O. VIII 16. DLRLC
- Team aparat din oficiu dar cit puteam sa te apar?... Procesul na durat mult. SAHIA N. 83. DLRLC
- 3.1. A aduce in sprijinul sau argumentele necesare spre a dovedi k este pe nedrept invinuit. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: dezvinovatzi
- Ceai strigat ma tu guleratul ala?... – Eu nimic! sa aparat acesta. PAS L. I 59. DLRLC
- Cine se shtie cu musca pe caciula se apara. DLRLC
- Navetzi de cemi multzami sa aparat uncheshul meu. SADOVEANU N. F. 14. DLRLC
-
-
-
- Ce pentru k o datorie... e anevoioasa sintem oare in drept a ne apara de dinsa? BALCESCU O. II 228. DLRLC
-
etimologie:
- aparare „a pregati a dispune”. DEX '09 DEX '98