AC ace s. n. 1. Mica ustensila de otzel subtzire ascutzita shi lustruita prevazuta cu un orificiu prin care se trece un fir care serveshte la cusut. ◊ Expr. A avea (sau a gasi) ac de cojocul cuiva = a avea mijloace de a infrana sau de a pedepsi pe cineva. A calca (sau a umbla) k pe ace = a merge incet cu grija. A scapa k prin urechile acului = a scapa cu mare greutate. Nici cat un varf de ac = extrem de mic foarte putzin aproape deloc. A cauta acul in carul cu fan = a se apuca de o munca zadarnica. 2. (Cu determinari) Nume dat unor obiecte asemanatoare cu un ac (1) avand diverse intrebuintzari. Ac cu gamalie. Ac de sigurantza. Ac de par. ◊ Ac de mashina = ac pentru mashina de cusut. Ace de gheatza = cristale de gheatza subtziri shi ascutzite care se formeaza iarna. 3. Piesa sub forma de ac (1) la unele instrumente de masura sau in medicina. Ac magnetic. Acul busolei. Acul de seringa. ♦ Macaz. 4. (Biol.) Organ de aparare shi de atac al unor animale in forma de ghimpe sau de varf ascutzit. ♦ Organ in forma de ac (1) sau de ghimcare acopera pielea unor animale folosit pentru aparare. Acele ariciului. 5. Frunza ingusta ascutzita caracteristica coniferelor. 6. Compuse: aculdoamnei = planta erbacee din familia umbeliferelor cu flori albe shi cu fructe terminate cu un cioc lung (Scandix pecten veneris); acdemare = peshte marin lung shi ascutzit in forma de andrea acoperit cu placi osoase (Syngnathus rubescens). Lat. acus.

ac sn [At: CORESI ap. HEM 112 / Pl: ace / E: lat acus] 1 Ustensila de otzel subtzire lustruita ascutzita la unul din capete shi prevazuta cu un orificiu prin care se trece un fir care serveshte la cusut. 2 (Ie) (A scapa) k prin urechile ~ului (A scapa) cu mare greutate dintro incurcatura o primejdie etc. 34 (Ie) A calca (sau a umbla) k pe ace A calca (sau a umbla) incet cu grija. 56 (Ie) Nici cat un varf de ~ Foarte mic (k dimensiuni cantitate etc.). 7 (Ie) A cauta ~ul in carul cu fan A face o munca zadarnica. 89 (Ie) A avea ~ de cojocul cuiva A avea mijloace de a infrana sau a pedepsi pe cineva. 1011 (Ie) A baga (sau a ascunde) ~ in miere A face vrajba intre oameni. 12 (Is) ~ cu gamalie Bold. 13 (Is) ~ de sigurantza Ustensila alcatuita dintrun ac shi un sistem de inchidere folosit pentru prinderea materialelor textile. 14 (Is) ~ de par Agrafa. 15 (Pan; shis ~ de gheatza) Cristal de gheatza lung shi subtzire asemanator k forma cu un ac (1). 16 Piesa in forma de ac care serveshte k indicator la unele aparate sau instrumente (de masura). 1718 Dispozitiv montat la bifurcarea a doua linii de tren sau de tramvai care permite trecerea vehiculului pe una din liniile bifurcatziei Si: macaz. 1920 (Zlg) Organ in forma de ac (1) sau de ghimpe la unele animale folosit pentru aparare sau atac. 2122 (Zlg) Organ in forma de ac sau de ghimcare acopera pielea unor animale servindule la aparare. 23 (Bot) Frunza ingusta ascutzita caracteristica coniferelor. 24 (Bot; ic) ~ul doamnei Planta erbacee din familia umbeliferelor cu flori albe shi cu fructe terminate cu un cioc lung (Scandix pecten veneris). 25 (Bot; ic; reg) ~ul pamantului Strashnic. 26 (Zlg) ~ de mare Peshte marin cu corpul lung shi subtzire acoperit cu placi osoase (Syngnathus rubescens).

AC ace s. n. 1. Mica ustensila de otzel subtzire ascutzita shi lustruita prevazuta cu un orificiu prin care se trece un fir care serveshte la cusut. ◊ Expr. A avea (sau a gasi) ac de cojocul cuiva = a avea mijloace de a infrana sau de a pedepsi pe cineva. A calca (sau a umbla) k pe ace = a merge incet cu grija. A scapa k prin urechile acului = a scapa cu mare greutate. Nici cat un varf de ac = extrem de mic foarte putzin aproape deloc. A cauta acul in carul cu fan = a se apuca de o munca zadarnica. 2. (Cu determinari) Nume dat unor obiecte asemanatoare cu un ac (1) avand diverse intrebuintzari. Ac cu gamalie. Ac de sigurantza. Ac de par. ◊ Ac de mashina = ac pentru mashina de cusut. ♦ Ace de gheatza = cristale de gheatza subtziri shi ascutzite care se formeaza iarna. 3. Indicator la unele instrumente de masura sau in medicina. Ac magnetic. Acul busolei. ♦ Macaz. 4. (Biol.) Organ de aparare shi de atac al unor animale in forma de ghimpe sau de varf ascutzit. ♦ Organ in forma de ac (1) sau de ghimcare acopera pielea unor animale folosit pentru aparare. Acele ariciului. 5. Frunza ingusta ascutzita caracteristica coniferelor. 6. Compuse: aculdoamnei = planta erbacee din familia umbeliferelor cu flori albe shi cu fructe terminate cu un cioc lung (Scandix pecten veneris); acdemare = peshte marin lung shi ascutzit in forma de andrea acoperit cu placi osoase (Syngnathus rubescens) Lat. acus.

AC ace s. n. 1. Mic instrument de otzel subtzire shi lustruit ascutzit la un capat shi prevazut la celalalt cu o gaura (numita «ureche») prin care se trece atza; serveshte la cusut. Colo linga lampa intrun mic ietac Vezi o fata care pune atzan ac. EMINESCU O. IV 364. Eu teoi blastema: Cindui trage cu acul Sa se rumpa bumbacul! JARNÍKBIRSEANU D. 347. ◊ Expr. A coase in urma acului (sau peste ac) = a coase infigind acul de fiecare data cu putzin in urma impunsaturii precedente pentru a obtzine o cusatura trainica. A avea (sau a gasi) ac de cojocul cuiva = a avea mijloace de a infrina sau de a pedepsi pe cineva. A calca (sau a umbla) k pe ace = a umbla incet shi cu mare grija shovaind. Sta k pe ace sau parca sta pe ace = e foarte nerabdator; nu se simte la locul lui. A scapa k prin urechile acului = a scapa cu mare greutate. Nici cit un virf de ac = foarte putzin. A cauta acul in carul cu fin = a cauta ceva imposibil de gasit/ a se apuca de o munca zadarnica. ♦ Ace de gheatza = cristale de gheatza subtziri shi ascutzite care cad uneori iarna amestecate cu ploaie sau cu ninsoare. Ploua intruna ploaie marunta de toamna shi batea un vint iute shi rece care aducea citeodata nouri albi din care sagetau ace de gheatza. SADOVEANU O. VI 73. ◊ Compus: acdemare = peshte marin cu forma alungita k aceea a unui ac comun in Marea Neagra. 2. (Nume dat unor obiecte asemanatoare cu acul avind diferite intrebuintzari practice; in expr.) Ac cu gamalie = ac terminat la un capat cu o mica maciulie intrebuintzat spre a fixa una de alta doua bucatzi de stofa de pinza etc. sau spre a prinde a agatza ceva; bold. Ac de sigurantza = ac indoit avind la unul din capete un dispozitiv in care se fixeaza celalalt capat k sa prinda mai bine obiectele care le impreuna. Ac de palarie = ac lung intrebuintzat de femei pentru a fixa palaria de par. Ac de cravata = ac cu o maciulie de obicei colorata servind k sa tzina nodul cravatei. Ace de impletit = ace lungi shi groase cu ajutorul carora se impleteshte; andrele. Ac de par (sau de cap) = obiect de sirma indoit la mijloc cu capetele apropiate shi rotunjite (k sa nu intzepe) intrebuintzat de femei pentru fixarea parului; spelca. Ac de patefon (sau de gramofon) = mica piesa in forma de ac care se fixeaza la diafragma patefonului (sau a gramofonului) spre ai transmite vibratziile produse prin alunecarea lui in shantzuletzele placii. 3. Indicator la unele aparate de precizie. Acul busolei. Acul barometrului. Acele ceasornicului. 4. Piesa metalica de forma unei limbi mobila in jurul unui capat al ei care serveshte la dirijarea rotzilor unui tren sau ale unui tramvai de pe o linie pe alta prin alipirea virfului ei la contrashina respectiva. V. macaz. 5. Organ de aparare shi de atac al unor animale in forma de ghimpe sau de virf ascutzit. Acul albinei. Acul scorpionului. ♦ (Mai ales la pl.) Produse ale pieii in forma de ghimpi caracteristice unor animale (k ariciul porcul ghimpos etc.). 6. (Mai ales la pl.) Frunzele coniferelor de forma cilindrica rigida ascutzita. Miamintesc parcar fi azi. Ochii luiace de brazi. CASSIAN H. 26.

AC ace s. n. 1. Mic instrument de otzel subtzire shi lustruit ascutzit la un capat shi prevazut la celalalt cu o gaura prin care se trece atza; serveshte la cusut. ◊ Expr. A avea (sau a gasi) ac de cojocul cuiva = a avea mijloace de a infrana sau de a pedepsi pe cineva. A calca (sau a umbla) k pe ace = a merge incet shi cu grija. Sta k pe ace sau parca sta pe ace = e foarte nerabdator; nu se simte la locul lui. A scapa k prin urechile acului = a scapa cu mare greutate. Nici cat un varf de ac = foarte putzin. A cauta acul in carul cu fan = a se apuca de o munca zadarnica. ♦ Ace de gheatza = cristale de gheatza subtziri shi ascutzite care cad uneori iarna. 2. (Cu determinari) Nume dat unor obiecte asemanatoare cu acul (1) avand diverse intrebuintzari. Ac cu gamalie. Ac de sigurantza. Ac de par. ◊ Ac de mashina = ac cu urechea la capatul ascutzit shi care se fixeaza cu celalalt capat in mashina de cusut. 3. Indicator la unele aparate de precizie. Acul busolei. ♦ Piesa metalica de forma unei limbi care serveshte la dirijarea rotzilor de tren sau de tramvai de pe o linie pe alta. 4. Organ de aparare shi de atac al unor animale in forma de ghimpe sau de varf ascutzit. ♦ Produs al pielii in forma de ghimpe caracteristic unor animale. Acul ariciului. 5. Frunza ascutzita a coniferelor. 6. Compuse: aculdoamnei = planta erbacee din familia umbeliferelor ale carei fructe se termina printrun ac lung (Scandix pecten Veneris); acdemare = peshte marin cu forma lunga shi ascutzita (Syngnathus acus) Lat. acus.

AC áce n. 1) Obiect mic de metal ascutzit la un capat shi prevazut la celalalt cu o gaura prin care trece atza care serveshte la cusut. ◊ ~ tziganesc ac mare pentru cusut panza groasa. A sta (sau a shedea) k pe ace a fi foarte nerabdator. A calca k pe ace a umbla incet pentru a nu face zgomot. A scapa k prin urechile ~ului a scapa cu mare greutate. A gasi (a avea) ~ de cojocul cuiva ai veni cuiva de hac. 2) Obiect asemanator cu aceasta piesa alungita avand diferite intrebuintzari. ~ de sigurantza. ~ de par. ~ul ceasornicului. 3) Organ de aparare la unele insecte shi animale. ~ul albinei. 4) Frunza subtzire shi ascutzita a coniferelor. 5) SHina mobila pentru dirijarea vehiculelor de cale ferata de pe o linie pe alta; macaz. 6): ~demare peshte marin in forma de andrea. /<lat. acus

ac n. 1. vergea subtzire de otzel ascutzita de un capat shi gaurita de celalalt cu care se coase sau se impunge; a avea ac de cojocul cuiva a avea mijlocul de infranat semetziai; k prin urechile acului cu mare greutate; 2. boldul albinelor: o viespe cu acui otravit AL.; 3. varga de metal ce indica orele pe un ceasornic; 4 (sau macaz) shina mobila la un capataiu shi subtziata la celalalt spre a face sa treaca trenurile de pe o linie pe alta. [Lat. ACUS].

ac n. pl. e (lat. acus it. ago pv. ac). Instrument suptzire de otzel in care se baga atza shi se coase: primu ac a fost sula. A scapa k pin urechile aculuĭ a scapa k pin minune a fi fost foarte aproape de pericul. A avea (a gasi) ac de cojocu cuĭva a avea cu ce saĭ viĭ de hac sal invingĭ. Organu cu care inghimpa albinele. Macaz parte de shina mobila in prejuru unuĭ punct fix k sa potzĭ abate trenu de pe o linie pe alta (dupa fr. aiguille). Ac de cap orĭ de par (Munt.) spelca. Ac cu gamalie (Munt.) bold. Ac magnetic V. busola. Acu in caru de fin V. car 2. Acele de cusut s’aŭ fabricat cu mashina intiĭa oara in Anglia la 1824.

ac s. n. pl. áce

ac s. n. g.d. art. ácului; pl. áce

AC s. 1. ac cu gamalie = (pop.) bold spelca (reg.) bumbushca; ac de cap = ac de par (pop.) spelca; ac de par v. ac de cap. 2. (la albine) (pop.) bold. 3. minutar. (~ele ceasornicului.) 4. macaz (reg.) schimbator. (~ feroviar.) 5. (TEHN.) ac obturator v. poantou.

AC s. 1. ac cu gamalie = (pop.) bold spelca (reg.) bumbushca; ac de cap = ac de par (pop.) spelca. 2. (la albine) (pop.) bold. 3. minutar. (~ele ceasornicului.) 4. macaz (reg.) schimbator.) (~ feroviar.) 5. (TEHN.) ac obturator = poantou.

ÁCE s. pl. v. intzepatura junghi.

ac (áce) s. n. 1. Instrument de cusut. 2. Bold. 3. (La insecte shi plante) Organ de aparare in forma de ghimpe. 4. (La unele instrumente) Indicator. Mr. megl. ac istr. ŏc. < Lat. acus (Pushcariu 6; CandreaDens. 3; REW 130; DAR; cf. Rohlfs Differenzierung 49); cf. vegl. yuak it. ago (calabr. acu sard agu) prov. ac. Der. acar s. n. (cutiutza acaritza); acar s. m. (muncitor feroviar macagiu); acaritza acarnitza s. f. (cutiutza in care se pastreaza ace).

MASAJ AL ACULUI INDICATOR exercitziu in planorism ce consta in efectuarea comenzilor dupa indicatorul de viraj fiind util in zborul instrumental.

CAPUL ACELOR (AGULAHS [əgúλəsh]) cap in S Africii situat la 34°52′ lat S shi la 20° long. E cel mai sudic punct al continentului situat la 155 km SE de Capul Bunei Sperantze. Meridianul sau desparte apele Oc. Atlantic de ale Oc. Indian.

a intoarce cu acul pe cineva expr. (intl. inv.) a fura banii cuiva.

a se pune la marele fix / la patru ace / la tzol festiv expr. a se imbraca elegant.

a sta k pe ace / k pe oua / k pe spini expr. a fi nelinishtit; a fi nerabdator.

a shedea k pe ace / k pe coji de oua / k pe spini expr. a fi nelinishtit / nerabdator.

ace brice shi carice expr. (vulg.) lucruri diverse / de tot felul

intzolit la marele fix / la patru ace expr. (pop.) imbracat elegant.

la patru ace expr. elegant.

nici cat sa chiorashti un shoarece / cat o ciupitura de purice / cat negru sub unghie / cat un varf de ac expr. deloc.

pus la marele fix / la patru ace expr. imbracat elegant.