8 definiții pentru acușor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ACUȘÓR, acușoare, s. n. Diminutiv al lui ac. – Ac + suf. -ușor.
ACUȘÓR, acușoare, s. n. Diminutiv al lui ac. – Ac + suf. -ușor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
acușor sn [At: HEM 238 / V: acșor / Pl: ~oare / E: ac + -ușor] Ac de dimensiuni mici Si: (pfm) aculeț, acuț.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ACUȘÓR, acușoare, s. n. Diminutiv al lui ac (1). La picioare, Acușoare. MARIAN, S. 257.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ACUȘÓR, acușoare, s. n. Diminutiv a lui ac.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
acușór n., pl. oare (d. ac). Igliță, ac mare cu vîrfu puțin îndoit ca să prindă firu și să împleteștĭ cĭorapĭ. – Astăzĭ se zice maĭ mult croșetă (fr. crochet), ceĭa ce e un barb. V. fiulă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
acșor sn vz acușor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
acușór s. n., pl. acușoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
acușór s. n., pl. acușoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
acușor, acușoaresubstantiv neutru
-
- La picioare, Acușoare. MARIAN, S. 257. DLRLC
-
etimologie:
- Ac + sufix -ușor. DEX '09 MDA2 DEX '98