18 definitzii pentru bold (s.n.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

BOLD1 bolduri s. n. (Reg.) 1. Ac cu maciulie ac cu gamalie. ♦ Varf ascutzit. ♦ Cui de metal cu maciulie ornamentala. 2. Batz ascutzit cu care se indeamna vitele. ♦ Impunsatura intzepatura (data cu acest batz). 3. (Inv.) Imbold. 4. (Reg.) Element de constructzie in arhitectura populara in forma de stalp sculptat cu varf ascutzit. Din sl. bodlĭ „ghimpe”.

bold2 sn [At: VAIDA / V: a sf / Pl: ~e / E: mg bolt] (Trs) 1 Pravalie. 2 Bolta. 3 Cocoasha.

bold1 sn [At: DOSOFTEI ap. TDRG / V: a sf / Pl: ~uri / E: vsl болдъ „ghimpe”] 1 Batz ascutzit pentru indemnarea vitelor Si: (inv) stramurare. 2 (Ie) A da cuiva ~(uri) A indemna. 3 (Iae) A intzepa. 4 (Iae) A face aluzie la cineva. 5 (Ics) Dea u’ Joc de copii Cf dea boalda dean boulea. 6 (Fig) Imbold. 7 (Inv) TZepusha folosita k instrument de tortura. 8 (Inv; la albine) Ac. 9 (Inv) Ghimpe. 10 (Inv) Varful sulitzei. 11 (Inv) Cuiul pintenilor. 12 (Reg) Bobic. 13 Obiect ascutzit care se infige sau se bate in ceva. 14 Ac cu gamalie. 15 (Inv) Bijuterie in forma de bold (14) pentru cap sau corsaj. 16 Caia. 17 (Reg) Cuiul batut in capul capatzanii de la roata. 18 (Pop) Cui de metal care impodobeshte plaselele cutzitelor. 19 (Pop) Fierul ce se pune in capul grindeiului. 20 (Reg) Element de constructzie in forma de stalp sculptat cu varf ascutzit Cf tzeapa tzepusha sageata istum sulinar magar siston branca. 21 Capatul ascutzit de jos al fusului. 22 (Ggf; ivp; is) ul cerului Pol. 23 (Tip; is) ~ de sula Instrument ascutzit la varf cu care se ridica litera spre a corecta greshelile. 24 Gamalie.

BOLD bolduri s. n. (Reg.) 1. Ac cu maciulie ac cu gamalie. ♦ Varf ascutzit. ♦ Cui de metal cu maciulie ornamentala. 2. Batz ascutzit cu care se indeamna vitele. ♦ Impunsatura intzepatura (data cu acest batz). 3. (Inv.) Imbold. 4. (Reg.) Element de constructzie in arhitectura populara in forma de stalp sculptat cu varf ascutzit. Din sl. bodlı „ghimpe”.

BOLD bolduri s. n. 1. (Mold.) Ac de marime variabila cu o maciulie la un capat avind diferite intrebuintzari; (in special) ac cu gamalie. Bold de cravata. Bold de palarie.Neam impuns fiecare... cu un bold. SADOVEANU N. P. 36. [Nevastuica] se opri nelinishtita in lumina shii privi cu ochishori negri k gamalii de bolduri. SADOVEANU O. II 525. Profiritzai iam scris in mai multe rinduri sami trimata un bold shi nishte brice. KOGALNICEANU S. 208. ♦ (Har) Maciulie gamalie. Berbeci... Cu coarnele rasucite La gituri cu pietre scumpe SHin virful cornitzelor in chipul boldurilor Citeo piatra nestemata. TEODORESCU P. P. 480. 2. Virf ascutzit. Veneau oamenii... cu pari subtziri ushori shi lungi k sa le puie bolduri de fier la virf. SADOVEANU O. A. II 116. 3. Cui de metal k o maciulie servind k podoaba la diverse obiecte. Paftale cu bolduri. TEODORESCU P. P. 80. Cu paloshen bolduri Lasate pe sholduri. TEODORESCU P. P. 497.3. Batz ascutzit cu care se impung vitele spre a le indemna la mers. Aoleu! ma doare sholdul K dat in mine cu boldul! ALECSANDRI P. P. 354. ◊ Expr. A da cu boldul in cineva sau a da cuiva bolduri = a necaji a tachina a intzepa (prin aluzii rautacioase). Na fost zi sa nu deie cu boldul in cinstitzii caimacami k sai faca harnici. SADOVEANU Z. C. 325. Ea nunceta insa de ai da iar bolduri. PANN P. V. I 8. ♦ Impunsatura intzepatura. Dete bolduri boilor... pina ce ajunse acasa cu noaptea in cap. POPESCU B. IV 34. ◊ Fig. Necontenit simtzeam in pleoape boldurile stelelor. SADOVEANU N. F. 57. Poate k boldul egoismului ne indeamna la acest proiect. NEGRUZZI S. I 304. 5. (Regional) Par ascutzit care se pune in virful caselor tzaraneshti al corturilor al steagurilor etc. Boldul inalt al locuintzelor... de unde luna ishi facuse obiceiul sa rasara. HOGASH DR. II 55.

BOLD bolduri s. n. (Reg.) 1. Ac de marime variabila cu o maciulie la unul din capete; (in special) ac cu gamalie. ♦ Varf ascutzit. ♦ Cui de metal k o maciulie servind k podoaba. Paftale cu bolduri (TEODORESCU). 2. Batz ascutzit cu care se indeamna la mers vitele. ♦ Impunsatura intzepatura. Dete bolduri boilor (POPESCU). 3. (Inv.) Indemn imbold. Slav (v. sl. bodlı „ghimpe”).

BOLD ~uri n. pop. 1) Ac scurt cu gamalie la capat. 2) Obiect de metal in forma de agrafa cu varf ascutzit folosit pentru a fixa ceva. 3) Batz ascutzit cu care se indeamna vitele la mers. 4) Impunsatura cu un asemenea batz. /<sl. bodli

bold n. 1. acul unor insecte; 2. Mold. ac cu gamalie; 3. furca de impuns vitele; 4. fig. indemn stimulent: sub boldul unui dor AL.; 5. fierul ce se pune in capul fusului morii; 6. pl. tzapushi la o casa tzaraneasca. [Slav. BODLĬ].

bold n. pl. urĭ (vsl. bodlĭ. V. beldie imboldesc ghĭold). Batz varga stramutare nuĭa de imboldit vitele la mers. Ghiont semn facut cuĭva pe ascuns. Fig. Imboldire indemn stimul. Ac cu gamalie de prins o haĭna (est). Pinten fara duritza. Cuĭ batut intr’o plasea. Paru care sustzine un cort. V. fibula.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

BOLD s. v. ac ac cu gamalie cep imbold impuls indemn pornire stimul stimulent stramurare.

bold s. v. AC. AC CU GAMALIE. CEP. IMBOLD. IMPULS. INDEMN. PORNIRE. STIMUL. STIMULENT. STRAMURARE.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bold (bólduri) s. n. 1. Stramurare stramuraritza. 2. (La albina shi alte insecte) Ac. 3. Virf ascutzit. 4. Ac cu gamalie ac cui. 5. Imbold. Sl. bodli „spin” (Miklosich Lexicon 35; Cihac II 21) cf. bg. bodilo „ac virf ascutzit”. Der. boldan s. n (virf culme; tibia); boldi vb. (a impunge; a imboldi; a casca ochii); boldish adv. (oblic piezish); boldishca s. f. (secara); boldui vb. (a incrusta); imbold s. n. (stimulent indemn); imboldi vb. (a intzepa; a imboldi a incita); imbolditor adj. (care intzeapa). Imbold este der. postverbal de la imboldi introdus artificial de literatura (cf. fonetismul cu i in loc de i) shi fara circulatzie populara. Din aceeashi familie trebuie sa faca parte beldie s. f. (prajina subtzire par lung; tulpina) chiar daca vocalismul prezinta vreo dificultate; der. beldios adj. (atzos); beldete s. m. (Olt batz); belditza s. f. (peshte Alburnus bipunctatus).

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

bold1 bolduri s.n. 1. Ac. 2. Varf ascutzit. 3. Ac cu gamalie. Din sl. bodlĭ „ghimpe spin” (Miklosich Cihac Scriban SHaineanu DEX).

bold2 bolduri s.n. (reg.; inv.) Pravalie dugheana magazin rural: „SHiom mere in boldurele / SHi neom cumpara curele” (Memoria 2001: 104). Din magh. bolt „pravalie” (MDA).

bold1 uri s.n. 1. Ac. 2. Varf ascutzit. 3. Ac cu gamalie. Din sl. boldĭ „ghimpe spin”.

bold2 uri s.n. Pravalie dugheana: „SHiom mere in boldurele / SHi neom cumpara curele” (Memoria 2001: 104). Din magh. bolt „pravalie”.

Intrare: bold (s.n.)
bold1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bold
  • boldul
  • boldu‑
plural
  • bolduri
  • boldurile
genitiv-dativ singular
  • bold
  • boldului
plural
  • bolduri
  • boldurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

bold, boldurisubstantiv neutru

  • 1. regional Ac cu maciulie ac cu gamalie. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: ac diminutive: boldishor
    • format_quote Bold de cravata. Bold de palarie. DLRLC
    • format_quote Neam impuns fiecare... cu un bold. SADOVEANU N. P. 36. DLRLC
    • format_quote [Nevastuica] se opri nelinishtita in lumina shii privi cu ochishori negri k gamalii de bolduri. SADOVEANU O. II 525. DLRLC
    • format_quote Profiritzai iam scris in mai multe rinduri sami trimata un bold shi nishte brice. KOGALNICEANU S. 208. DLRLC
    • 1.1. rar Gamalie, maciulie. DLRLC
      • format_quote Berbeci... Cu coarnele rasucite La gituri cu pietre scumpe SHin virful cornitzelor in chipul boldurilor Citeo piatra nestemata. TEODORESCU P. P. 480. DLRLC
    • 1.2. Varf ascutzit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: varf
      • format_quote Veneau oamenii... cu pari subtziri ushori shi lungi k sa le puie bolduri de fier la virf. SADOVEANU O. A. II 116. DLRLC
    • 1.3. Cui de metal cu maciulie ornamentala. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: cui
      • format_quote Paftale cu bolduri. TEODORESCU P. P. 80. DLRLC
      • format_quote Cu paloshen bolduri Lasate pe sholduri. TEODORESCU P. P. 497. DLRLC
  • 2. Obiect de metal in forma de agrafa cu varf ascutzit folosit pentru a fixa ceva. NODEX
  • 3. regional Batz ascutzit cu care se indeamna vitele. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: batz
    • format_quote Aoleu! ma doare sholdul K dat in mine cu boldul! ALECSANDRI P. P. 354. DLRLC
    • 3.1. Impunsatura intzepatura (data cu acest batz). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Dete bolduri boilor... pina ce ajunse acasa cu noaptea in cap. POPESCU B. IV 34. DLRLC
      • format_quote figurat Necontenit simtzeam in pleoape boldurile stelelor. SADOVEANU N. F. 57. DLRLC
      • format_quote figurat Poate k boldul egoismului ne indeamna la acest proiect. NEGRUZZI S. I 304. DLRLC
    • chat_bubble A da cu boldul in cineva sau a da cuiva bolduri = a necaji a tachina a intzepa (prin aluzii rautacioase). DLRLC
      • format_quote Na fost zi sa nu deie cu boldul in cinstitzii caimacami k sai faca harnici. SADOVEANU Z. C. 325. DLRLC
      • format_quote Ea nunceta insa de ai da iar bolduri. PANN P. V. I 8. DLRLC
  • 4. regional invechit Imbold, indemn. DEX '09 DEX '98 DLRM
  • 5. regional Element de constructzie in arhitectura populara in forma de stalp sculptat cu varf ascutzit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Boldul inalt al locuintzelor... de unde luna ishi facuse obiceiul sa rasara. HOGASH DR. II 55. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.