DREPT DREÁPTA (A B) dreptzi te adj. (C) adv. (D) drepturi s. n. (E) prep. A. Adj. I. 1. Care merge de la un punct la altul direct fara abatere. ◊ Linie dreapta (shi substantivat f.) = linie care uneshte doua puncte din spatziu pe drumul cel mai scurt. Unghi drept = unghi format de doua drepte perpendiculare una pe alta. Prisma dreapta = prisma cu muchiile laterale perpendiculare pe baze. ♦ Fig. (Despre privire) Care este fara ascunzishuri; deschis direct. ♦ (Despre haine) Care are o croiala simpla fara cute clini etc. 2. (Despre lucruri fiintze partzi ale lor etc.) Care are o pozitzie verticala (fatza de un punct de reper). Zid perete drept. Om drept k lumanarea. ◊ Expr. A se tzine drept = a avea o pozitzie perfect verticala. (Mil.) A lua (sau a sta a se tzine in) pozitzia de dreptzi = a lua (sau a sta a se tzine in) pozitzie perfect verticala stand nemishcat. (Cu valoare de interjectzie) Dreptzi! formula de comanda militara pentru luarea pozitziei de dreptzi. (Adverbial) A calca drept = a avea o purtare buna cinstita. A sta drept = a avea o atitudine de neclintit a fi darz curajos. ♦ (Despre terenuri inclinate forme de relief sau partzi ale lor) Aproape vertical; abrupt povarnit. ♦ (Despre litere; adesea substantivat f.) Care are taietura verticala. 3. Care are o pozitzie orizontala (fatza de un punct de reper); orizontal; plan neted. Campie dreapta. 4. (In sintagma) Complement drept = complement direct v. direct. II. Fig. 1. (Despre actziuni ale omului sau despre notziuni abstracte) Care este se face etc. potrivit dreptatzii shi adevarului; intemeiat just cinstit bun. ◊ Parte dreapta = parte care se cuvine in mod legal fiecaruia la o impartzeala. Lupta dreapta = lupta corp la corp fara arme fara inshelatorii shi fara ajutor strain. ♦ (Adverbial) In conformitate cu dreptatea just; in conformitate cu adevarul adevarat; corect. ◊ Expr. Cei drept = intradevar cu adevarat. Cei drept e drept se spune pentru a recunoashte un adevar incontestabil. Drept k... = adevarat k... A spune drept = a spune adevarul; a vorbi deschis sincer. (Substantivat) La drept (sau la dreptul) vorbind = in realitate de fapt. 2. (Despre oameni) Care traieshte shi lucreaza conform dreptatzii adevarului omeniei binelui; cinstit integru cumsecade. ♦ (In limbajul bisericesc) Cuvios cucernic. ◊ Expr. (Substantivat) A se odihni cu dreptzii = a fi mort. ◊ Compus: (adesea substantivat) dreptcredincios = care face parte din Biserica creshtina ortodoxa; bun creshtin. 3. (Reg.; despre bunuri materiale) Care apartzine sau se cuvine cuiva pe temeiul unei legi sau al unei recunoashteri oarecare. 4. (Pop.; despre rude) Care este legat de cineva prin legaturi directe de sange; adevarat bun. B. Adj. (In opozitzie cu stang) 1. (Despre organe ale corpului) Ashezat in partea opusa partzii corpului omenesc in care se afla inima. ◊ Expr. A fi mana dreapta a cuiva sau bratzul drept al cuiva = a fi cel mai intim cel mai apropiat colaborator al cuiva; ai fi cuiva de mare ajutor. ♦ (Substantivat f. sg. art.) Mana dreapta. ♦ (Substantivat m. sg. art.) Piciorul drept. 2. Care se afla de partea sau in directzia mainii drepte (cand cineva sta cu fatza in directzia in care este orientat un lucru). Aripa dreapta a cladirii. ◊ (Substantivat; in locutziuni) Din dreapta. In dreapta. La (sau spre) dreapta. ◊ Expr. (Substantivat) In dreapta shi in stanga sau dea dreapta shi dea stanga = in ambele partzi; in toate partzile pretutindeni. A tzine dreapta = a merge pe partea dreapta a unui drum. 3. Fig. (Substantivat f. art.) Orientare politica prin care se sustzine libertatea individuala in materie de economie shi care protejeaza proprietatea shi diviziunile de clasa. ◊ Loc. adj. De dreapta = conservator. C. Adv. 1. (Urmat de determinari locale indica directzia) In linie dreapta fara ocol; direct. Merge drept la birou. ◊ Dea dreptul = fara a se abate din drum fara inconjur; in mod direct nemijlocit; chiar. ◊ Loc. prep. (Substantivat) In dreptul... = in fatza... fatza in fatza cu... Prin dreptul... = prin fatza... pe dinaintea... Din dreptul... = din fatza... de dinaintea. 2. (Urmat de determinari locale modale sau temporale) Tocmai exact. A ajuns drept la timp. D. S. n. 1. Totalitatea regulilor shi normelor juridice care reglementeaza conduita oamenilor in relatziile sociale intro colectivitate politic determinata susceptibile de a fi impuse prin fortza coercitiva a statului. Drept penal. 2. SHtiintza sau disciplina care studiaza dreptul (D 1). 3. Putere prerogativa legal recunoscuta unei persoane de a avea o anumita conduita de a se bucura de anumite privilegii etc.; drit. ◊ Loc. adv. De drept = conform legii in mod legitim firesc. 4. Rasplata retributzie care i se cuvine cuiva pentru prestarea unei munci. E. Prep. 1. (Introduce un complement indirect) In loc de... in calitate de... k. Drept cine ma iei? ◊ Drept care... = prin urmare in concluzie deci ashadar. 2. (Reg.; introduce un complement circumstantzial de loc) Alaturi de... langa; in dreptul... ◊ Expr. A i se pune soarele drept in inima = a i se face foame. 3. (Introduce un complement circumstantzial de scop) Pentru k. Drept incercare sa folosit de un cleshte. [Var.: (inv. shi reg.) dirépt eápta adj.] Lat. directus (cu unele sensuri dupa fr. droit).

drept ~eapta [At: PSALT. HUR. 50²/5 / V: (1108) dir~ a (122) drit sn (147155) deptu der~ derepto dereptu pp / Pl: ~ptzi ~e a; ~uri sn / E: ml directus (109146) dupa fr droit] 1 a (D. drumuri cai etc.) Care reprezinta cea mai mica distantza intre doua puncte fara ocolishuri Si: (pop) oblu. 23 sf a (Linie) care uneshte doua puncte din spatziu pe drumul cel mai scurt Si: (pop) oblu. 4 a (Is) Unghi ~ Unghi format de doua drepte perpendiculare una pe cealalta. 5 av (Inv; ila) ~ cazator Perpendicular. 6 a (Is) Prisma ~eapta Prisma cu muchiile laterale perpendiculare pe baze. 7 a (Fig; d. privire) Care este fara ascunzishuri Si: deschis direct. 8 a (D. haine) Care are o croiala simpla. 910 av (Inv; is; ila) (Linie) ~ alergatoare (Linie) paralela. 11 a (D. lucruri fiintze partzi ale lor etc.) Care are o pozitzie verticala (fatza de un punct de reper). 12 av (Ie) A se tzine ~ A avea o pozitzie perfect verticala. 13 a (Ila; d. fiintze lucruri elemente de acelashi fel inshiruite) In linie ~eapta (sau in linii ori in randuri ~e) Aliniat. 14 a (Ilav) In linie ~eapta Direct. 15 a (Mii; ie) A lua (sau a sta a se tzine in) pozitzia de ~ptzi A lua (sau a sta a se tzine in) pozitzie perfect verticala stand nemishcat. 16 i Dreptzi! Formula de comanda militara pentru luarea pozitziei de dreptzi (15). 17 av (Ie) A calca ~ A fi darz. 18 av (Iae) A avea o purtare cinstita. 19 a (D. terenuri inclinate forme de relief sau partzi ale lor) Aproape vertical Si: abrupt escarpat povarnit. 2021 sf a (Litera) care are taietura verticala. 22 a Care are o pozitzie orizontala (fatza de un punct de reper) Si: neted orizontal plan. 23 a (Grm; inv; is) Complement ~ Complement direct. 24 sn (Ilav) Dea ~ul In mod direct. 25 sn (Ial) Fara oprire. 26 sn (Ial) Fara ezitare. 28 sn (Ial) Fara ascunzishuri Si: franc³ (5). 29 sn (Ial) Neindoielnic. 30 av (Ivr; ie) Ai fi (cuiva) ~ Ai fi la indemana (cuiva). 31 av (Ie) A merge ~ A merge cu mishcari sigure fara a se clatina. 32 a (Ioc stramb; d. obiecte cu forma alungita) Care nu prezinta curburi sau cotituri Si: (pop) oblu regulat. 33 a (D. partzi ale corpului la om sau la animale) Care are o forma (sau este intro pozitzie) corecta normala fara defecte. 34 a (D. suprafetze) Neted. 35 a (Fig; d. actziuni ale omului sau d. notziuni abstracte) Care este se face etc. potrivit dreptatzii shi adevarului Si: bun cinstit intemeiat just. 36 a (Is) Parte ~eapta Parte care se cuvine in mod legal fiecaruia la impartzeala. 37 a (Is) Lupta ~eapta Lupta corp la corp fara arme fara inshelatorii shi fara ajutor strain. 38 a (Ilav) Cu ~ cuvant Pe buna dreptate Si: justificat. 39 av (D. actziuni) In conformitate cu dreptatea Si: just. 40 av In conformitate cu adevarul Si: adevarat corect. 41 av (Ie) Cei ~ e ~ Se spune pentru a recunoashte un adevar incontestabil. 42 av (Ie) (Este) ~ k... Este adevarat k... 43 av (Ie) A spune ~ A spune adevarul. 44 av (Iae) A vorbi deschis sincer. 45 a (D. oameni) Care traieshte shi actzioneaza conform dreptatzii adevarului omeniei Si: cinstit integru. 46 sn (Pex; ie) La ~ (sau rar ~ul) vorbind In realitate. 47 a (Ie) Cei ~(ul) Intradevar. 48 a (Fig; is) Calea (cea) ~eapta Comportare cinstita. 49 a (Spc; ias) Purtare cucernica in spiritul moralei creshtine. 50 a (In limbajul bisericesc) Cuvios. 51 sm (Ie) A se odihni cu ~ptzii A fi mort. 52 a (D. oameni; ie) A se duce in lumea celor ~ptzi A muri. 5354 smf a (Ic) ~ credincios (Persoana) care face parte din Biserica creshtina ortodoxa. 5556 smf a (Iae) (Persoana) care se comporta k un bun creshtin. 57 sm (Bis; mpl) Om lipsit de pacate care a respectat in timpul vietzii preceptele religiei creshtine shi care este acceptat de judecata lui Dumnezeu. 58 a (D. sentimente manifestari ale oamenilor) Care reflecta sinceritate. 59 a (Pex) Care nu favorizeaza pe cineva sau ceva Si: impartzial obiectiv. 60 a (Inv) Devotat. 61 a (Inv) Nevinovat. 62 af (Reg) Virgina. 63 a (D. oameni; ila) ~ cu inima Sincer. 64 a (Iae) Prietenos. 65 a (Pop; d. oameni) Care este legat de cineva printrun grad apropiat de rudenie (in linie ascendenta sau descendenta). 66 av (Ivr; ie) A fi ~ (cuiva cineva) A semana leit (cu cineva). 67 a Care este potrivit (conform) cu anumite reguli sau cu anumite cerintze Si: bun corect riguros. 68 av (Ie) A sta (sau a shedea etc.) stramb shi a judeca (sau a grai etc.) ~ A aprecia just corect (o situatzie un om etc.) indiferent de imprejurarile (nefavorabile). 69 a (D. viatza) Care este in conformitate cu normele moralei Si: etic moral. 70 a (Pex) Auster. 71 a Cuvenit. 72 a Impartzit echitabil. 73 a Veritabil. 74 (Ioc stang; d. organe sau partzi ale corpului) Ashezat in partea opusa partzii corpului omenesc in care se afla inima. 75 sfa Mana dreapta. 76 sf (Ie) Ashi da ~eapta Ashi strange mainile in semn de salut de bucurie de impacare. 77 sf (Ie) Sa nu shtie stanga ce face ~eapta Formula prin care se impune discretzie absoluta. 78 sfa (In religia creshtina) Mana lui Dumnezeu considerata k putere sfanta. 79 a (Ie) A fi mana ~eapta (a cuiva) A fi omul de incredere (al cuiva). 80 a (Iae) A fi cel mai apropiat colaborator (al cuiva). 81 sna Picior drept. 82 sna (Ie) A calca (sau a pashi a porni a intra a ieshi) cu ul (inainte) A incepe o actziune sub bune auspicii. 83 a (D. partzi ale imbracamintei) Care corespunde partzii drepte a corpului. 84 a (D. simptome boli etc.) Care apare care se manifesta etc. in partea dreapta (74) a corpului sau a unui organ. 85 a (D. constructzii obiecte etc.) Care se afla in partea sau in directzia mainii drepte (74) a unei persoane orientate cu fatza in aceeashi directzie cu obiectul. 86 a (D. cursuri de apa sau d. malurile lor) Care se afla pe partea sau in directzia mainii drepte a unei persoane ashezate cu fatza in directzia cursului unei ape. 87 a (D. obiecte sau d. partzile obiectelor) Care se afla pe partea sau in directzia mainii drepte (74) a persoanei care priveshte obiectul din fatza. 88 sfsa Parte a corpului unei fiintze a unui obiect a unei constructzii etc. care se afla in partea sau in directzia mainii drepte (74) a unei persoane ashezate cu fatza in acelashi sens cu obiectul constructzia etc. respectiva. 89 sfsa Parte a unui curs de apa sau a unui mal al acestuia care se afla in zona sau in directzia mainii drepte (74) a unei persoane ashezate cu fatza in sensul de curgere a apei respective. 90 sfsa Parte a corpului unei fiintze a unui obiect a unei constructzii etc. care se afla in zona sau in directzia mainii drepte (74) a unei persoane care priveshte obiectul constructzia etc. respective. 91 sf (Ilav) Din (la pe in inspre catre din din a) ~eapta Din (sau in) partea mainii drepte (74). 92 sf (Ilav) In directzia mainii drepte (74). 93 sf (Ie) A fi (a sta a shedea etc.) la ~eapta (den den a ~pta (cuiva) (inv) a ~pta (de cineva) A ocupa locul de onoare aflat in partea dreapta (74) a unei personalitatzi. 94 sf (Ie) Ai canta (cuiva) cucul la (in) ~pta A avea noroc. 95 sf (Ie) A face (a apuca a o lua) la ~eapta A coti a se indrepta catre partea dreapta (74) a unui drum in directzia mainii drepte (74). 96 sf (Ie) A tzine ~eapta A merge (numai) pe partea dreapta (74) a unui drum. 97 sf (Fam; ie) A trage pe ~eapta A se opri cu un vehicul pe partea dreapta (74) a carosabilului pentru odihna sau remedieri tehnice. 98 sf (Ilav) In (din) ~eapta shin (din) stanga sau dea ~eapta shi dea stanga In (din) ambele partzi. 99 sf (Ial) In (din) toate partzile Si: pretutindeni. 100 sf (Ilav) (Nici) in ~eapta nici in stanga Nicaieri. 101 sf (La) ~eapta! Comanda (adresata unui militar) prin care se cere intoarcerea spre dreapta (90). 102 av (In legatura cu unele verbe de mishcare shi urmat de determinari locale; indica directzia) In linie dreapta Si: direct (pop) oblu. 103 av (Ilav) Dea ~ul Fara a se abate din drum. 104 av (Cu nuantze spatziale sau temporale) Tocmai. 105 av (Ie; inv) ~ dragul sa TZie mai mare dragul sa. 106 a (Inv; d. bunuri materiale sume de bani etc.) Care apartzine sau se cuvine cuiva in temeiul legii. 107 sfa (Fig; in viatza politica) Grupare politica adepta shi sustzinatoare a mentzinerii ordinii sociale shi politice traditzionale. 108 sf (Ilaj) De ~eapta Conservator. 109 sn Totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatziile sociale dintrun stat. 110 sn SHtiintza (sau disciplina) care studiaza dreptul (1) 111 sn (Is) ~ penal Ramura a dreptului (110) care se ocupa de normele juridice cu caracter represiv. 112 sn (Is) ~ civil Ramura a dreptului (110) care studiaza shi reglementeaza relatziile sociale (convertite in raporturi juridice) dintrun stat. 115 sn (Is) ~ constitutzional Totalitatea normelor fundamentale care reglementeaza relatziile privitoare la oranduirea socialeconomica shi de stat. 116 sn (Ias) Ramura a dreptului (110) care studiaza drepturile shi datoriile cetatzenilor decurgand din constitutzie. 117 sn (Is) ~ internatzional Totalitatea normelor de drept care reglementeaza raporturile dintre state. 118 sn (Flz) (Is) ~ natural Drept (1) considerat k imuabil shi universal care ar exista in afara structurilor sociale decurgand fie din natura sau ratziunea umana fie din vointza sau ratziunea divina. 119 sn (Is) ~ comercial Ansamblu de reguli de institutzii shi de practici aplicabile actelor de comertz comerciantzilor shi societatzilor comerciale. 120 sn (Is) ~ administrativ Ansamblu de norme care reglementeaza organizarea shi activitatea administratziei. 121 sn (Is) ~ul muncii Totalitatea regulilor aplicabile raporturilor individuale sau colective ale salariatzilor. 122 sn (Inv; shif drit) Putere prerogativa legal recunoscuta unei persoane (unei institutzii unui popor) de a avea o anumita conduita de a se bucura de anumite privilegii etc. 123 sn (Inv; ilav) Cu ~ul In mod legitim. 124 sn (Ial) Justificat. 125126 sn (SHi iljv) In ~ Imputernicit prin lege. 127 sn (Ial) Indreptatzit. 128 (Ial) Pe baza legala. 129 sn (Ie) A avea ~ul A avea voie (in temeiul legii) sa intreprinda ceva Si: a fi indreptatzit. 130 sn (Iae) A se bucura de un privilegiu. 131 sn (Ie) A fi (sau a se simtzi a se crede) in ~ (sau in ~ul sau) A beneficia sau a crede k beneficiaza de conditziile^[1] necesare favorabile pentru indeplinirea legala a unor actziuni pentru exercitarea unui privilegiu etc. 132 sn (Ie) A da ~(ul) sau ~uri ori a face ~ cuiva A acorda cuiva posibilitatea ai oferi conditziile necesare favorabile pentru indeplinirea unei actziuni in mod legal sau legitim. 133 sn (Ie) A repune in ~uri A acorda cuiva un privilegiu de care anterior a fost privat. 134 sn (Ie) A reintra in ~urile (lui ei etc.) A dobandi o situatzie privilegiata de care anterior a fost privat. 135 sn (Ie) Ashi lua (sau ashi aroga) ~ul (de a face ceva) ori ~uri (asupra cuiva) A se comporta k shi cum ar fi indreptatzit imputernicit legal pretinzand anumite privilegii. 136 sn (Ilav) De ~ Conform legii. 137 sn (Ial) In mod legitim. 138139 sn (Iljv) Fara ~ Care nu este in temeiul legii. 140 sn (Ial) Nejustificat. 141 sn Rasplata retributzie care i se cuvine cuiva pentru prestarea unei munci in mod legal in spiritul dreptatzii. 142 sn (Ccr) Suma de bani sau bun material cuvenite cuiva in mod legal in urma prestarii unei munci. 143 sn (Is) ~ de apel Permisiune legala de a contesta o hotarare judecatoreasca. 144 sn (Ie) ~ul lui Dumnezeu Intradevar. 145 sn (Irg) Dreptate. 146 sn (Inv; ie) A avea ~ul A avea dreptate. 147 pp (Introduce un complement indirect) Exprima echivalentza intre doua elemente A primit banii drept recompensa. 148 pp (Introduce un complement indirect) Exprima justificarea atribuirii unei functzii Si: k¹ (9) in calitate de... Drept procuror a lucrat numai un an. 149 pp (Introduce un complement indirect) Exprima justificarea atribuirii unei calitatzi a unei identitatzi etc. Drept cine ma iei?. 150 pp (Introduce un complement indirect) In loc de... O draperie groasa servea drept paravan. 151 pp (Ilav) ~ care In concluzie Era tarziu drept care sa grabit sa plece. 152 pp (Reg; introduce un complement circumstantzial de loc) Langa. 153 pp (Reg; introduce un complement circumstantzial de loc) In fatza. 154 pp (Pop; ie) A i se pune (cuiva) soarele ~ la inima A i se face (cuiva) foame. 155 pp (Introduce un complement circumstantzial de scop) Pentru Drept incercare sa folosit de un cleshte.^[2] corectata

DREPT DREÁPTA (A B) dreptzi te adj. (C) adv. (D) drepturi s. n. (E) prep. A. Adj. I. 1. Care merge de la un punct la altul fara ocol fara abatere. ◊ Linie dreapta (shi substantivat f.) = linie care uneshte doua puncte din spatziu pe drumul cel mai scurt. Unghi drept = unghi format de doua drepte perpendiculare una pe alta. Prisma dreapta = prisma cu muchiile laterale perpendiculare pe baze. ♦ Fig. (Despre privire) Care este fara ascunzishuri; deschis direct. ♦ (Despre haine) Care are o croiala simpla fara cute clini etc. 2. (Despre lucruri fiintze partzi ale lor etc.) Care are o pozitzie verticala (fatza de un punct de reper). Zid perete drept. Om drept k lumanarea. ◊ Expr. A se tzine drept = a avea o pozitzie perfect verticala. (Mil.) A lua (sau a sta a se tzine in) pozitzia de dreptzi = a lua (sau a sta a se tzine in) pozitzie perfect verticala stand nemishcat. (Cu valoare de interjectzie) Dreptzi! formula de comanda militara pentru luarea pozitziei de dreptzi. (Adverbial) A calca drept = a avea o purtare buna cinstita. A sta drept = a avea o atitudine de neclintit a fi darz curajos. ♦ (Despre terenuri inclinate forme de relief sau partzi ale lor) Aproape vertical; abrupt povarnit. ♦ (Despre litere; adesea substantivat f.) Care are taietura verticala. 3. Care are o pozitzie orizontala (fatza de un punct de reper); orizontal; plan neted. Campie dreapta. 4. (In sintagma) Complement drept = complement direct v. direct. II. Fig. 1. (Despre actziuni ale omului sau despre notziuni abstracte) Care este se face etc. potrivit dreptatzii shi adevarului; intemeiat just cinstit bun. ◊ Parte dreapta = parte care se cuvine in mod legal fiecaruia la o impartzeala. Lupta dreapta = lupta corp la corp fara arme fara inshelatorii shi fara ajutor strain. ◊ Loc. adv. Cu drept cuvant = pe buna dreptate in mod intemeiat. ♦ (Adverbial) In conformitate cu dreptatea just; in conformitate cu adevarul adevarat; corect. ◊ Expr. Cei drept = intradevar cu adevarat. Cei drept e drept se spune pentru a recunoashte un adevar incontestabil. Drept k... = adevarat k... A spune drept = a spune adevarul; a vorbi deschis sincer. (Substantivat) La drept (sau la dreptul) vorbind = in realitate de fapt. 2. (Despre oameni) Care traieshte shi lucreaza conform dreptatzii adevarului omeniei binelui; cinstit integru cumsecade. ♦ (In limbajul bisericesc) Cuvios cucernic. ◊ Expr. (Substantivat) A se odihni cu dreptzii = a fi mort. ◊ Compus: (adesea substantivat) dreptcredincios = care face parte din Biserica creshtina ortodoxa; bun creshtin. 3. (Reg.; despre bunuri materiale) Care apartzine sau se cuvine cuiva pe temeiul unei legi sau al unei recunoashteri oarecare. 4. (Pop.; despre rude) Care este legat de cineva prin legaturi directe de sange; adevarat bun. B. Adj. (In opozitzie cu stang) 1. (Despre organe ale corpului) Ashezat in partea opusa partzii corpului omenesc in care se afla inima. ◊ Expr. A fi mana dreapta a cuiva sau bratzul drept al cuiva = a fi cel mai intim cel mai apropiat colaborator al cuiva; ai fi cuiva de mare ajutor. ♦ (Substantivat f. sg. art.) Mana dreapta. ♦ (Substantivat m. sg. art.) Piciorul drept. 2. Care se afla de partea sau in directzia mainii drepte (cand cineva sta cu fatza in directzia in care este orientat un lucru). Aripa dreapta a cladirii. ◊ (Substantivat; in locutziuni) Din dreapta. In dreapta. La (sau spre) dreapta. ◊ Expr. (Substantivat) In dreapta shi in stanga sau dea dreapta shi dea stanga = in ambele partzi; in toate partzile pretutindeni. A tzine dreapta = a merge pe partea dreapta a unui drum. 3. Fig. (Substantivat f. art.; in viatza politica) Grupare politica adepta shi sustzinatoare a mentzinerii ordinii sociale shi politice traditzionale. ◊ Loc. adj. De dreapta = conservator. C. Adv. 1. (Urmat de determinari locale indica directzia) In linie dreapta fara ocol; direct. Merge drept la birou. ◊ Dea dreptul = fara a se abate din drum fara inconjur; in mod direct nemijlocit; chiar. ◊ Loc. prep. (Substantivat) In dreptul... = in fatza... fatza in fatza cu... Prin dreptul... = prin fatza... pe dinaintea... Din dreptul... = din fatza... de dinaintea... 2. (Urmat de determinari locale modale sau temporale) Tocmai exact. A ajuns drept la timp. D. S. n. 1. Totalitatea regulilor shi normelor juridice care reglementeaza relatziile sociale dintrun stat. Drept penal. 2. SHtiintza sau disciplina care studiaza dreptul (D 1). 3. Putere prerogativa legal recunoscuta unei persoane de a avea o anumita conduita de a se bucura de anumite privilegii etc.; drit. ◊ Loc. adv. De drept = conform legii in mod legitim firesc. 4. Rasplata retributzie care i se cuvine cuiva pentru prestarea unei munci. E. Prep. 1. (Introduce un complement indirect) In loc de... in calitate de... k. Drept cine ma iei? ◊ Drept care... = prin urmare in concluzie deci ashadar. 2. (Reg.; introduce un complement circumstantzial de loc) Alaturi de... langa; in dreptul... ◊ Expr. A i se pune soarele drept in inima = a i se face foame. 3. (Introduce un complement circumstantzial de scop) Pentru k. Drept incercare sa folosit de un cleshte. [Var.: (inv. shi reg.) dirépt eápta adj.] Lat. directus (cu unele sensuri dupa fr. droit).

DREPT¹ adv. 1. (Urmat de adverbe de loc sau de alte determinari locale indica directzia) In linie dreapta fara inconjur fara ocol fara a se abate (din drum); direct. Zacea in paie cu miinile sub cap shi privea drept in sus cu ochii maritzi de nelinishte cerul instelat al noptzii de iunie. DUMITRIU N. I. 51. Luindo drept in sus mergeau calauzitzi de firul Oltului. BOGZA C. O. 24. Poteca care o apucase il scoase drept la un eleshteu. ISPIRESCU L. 34. Uitate drept in ochii mei shi asculta cu luareaminte ce tzioi spune. CREANGA O. A. 223. ◊ Loc. adv. Dea dreptul = a) fara a se abate din drum fara ocol fara inconjur; direct. O lua dea dreptul peste porumbishti. PREDA I. 34. O rapciuga de cal... venind dea dreptul la tava apuca o gura de jaratic. CREANGA P. 195; b) in mod direct nemijlocit; chiar. Acest poem simfonic al pamintului e muntele Hasmashul Mare ivinduse dea dreptul din cimpie. BOGZA C. O. 13. Fusese o primavara tare tirzie... shi pe urma parca intrasem dea dreptul in vara. CAMIL PETRESCU T. I 303. Cum vretzi sa spun... dea dreptul? ori pe de laturi? Dea dreptul! Dea dreptul! ALECSANDRI T. I 95. (Rar loc. adj.) Chiar Zaharia Duhu cu toata patima pentru iscoadele cartzilor shi cu tot dea dreptul amestec in aceste intimplari nu le gasea explicare. C. PETRESCU R. DR. 127. ◊ Loc. prep. In dreptul... = in fatza... fatzan fatza cu... Era cheferist cu numar de tabla lucitoare prins in dreptul inimii. G. M. ZAMFIRESCU M. D. I 28. Ivan cum ajunge in dreptul podului scoate cele doua carboave. CREANGA O. A. 205. Se opri in dreptul acelui portret. EMINESCU N. 39. In dreptul locului zis Pereritza se afla o veche intaritura. ODOBESCU S. II 227. Prin dreptul... = prin fatza... pe dinaintea... Jimborean ramas sus pe deal se trezi din ginduri abia cind treceau prin dreptul lui carutzele trenurilor de lupta. CAMILAR N. I 154. Trec prin dreptul ferestrelor patroana shi subdirectorul. CAMIL PETRESCU T. I 542. Din dreptul... = din fatza... de dinaintea... Pomul din dreptul casei. (Construit cu acuzativul; rar) Intrun drept cu... = paralel cu... Privi inapoi peste umar dar Cocoran nu mai era se vede k se culcase in vrun griu ori mergea intrun drept cu el prin cine shtie ce papushoaie urmarindul. CAMILAR TEM. 210. 2. (Urmat de determinari locale modale sau temporale) Tocmai chiar exact. Se prabushi drept peste plutonierul Duma. CAMILAR N. I 428. Dincolo peste Dunare... drept in dreptul Celeiului era cetatea romana Oescus. GALACTION O. I 121. Ii despica gura drept in doua. ISPIRESCU U. 31. Drept in creshtet o saruta peal ei par de aur moale. EMINESCU O. I 84. ◊ Expr. (Rar) Drept dragul sa... = tzie mai mare dragul sa... Casutze vesele sau ridicat pe unde erau bordeie triste shi afumate drept dragul sa le priveshti cum stralucesc in bataia soarelui. VLAHUTZA CL. 25. Forma gramaticala: (in loc. adv. shi prep.) dreptul.

DREPT² adv. 1) Fara inconjur; direct. A merge ~ inainte. 2) In conformitate cu adevarul; adevarat; just; cinstit. A spune ~. /<lat. directus

drept a. 1. care merge fara a ocoli dela un punct la altul: linie dreapta; 2. opus la stang; bratz drept; 3. fig. fara ocoliri sincer: om drept; 4. just echitabil: judecator drept. [Lat. DIRECTUS]. ║ adv. 1. in linie dreapta: a merge drept inainte; 2. in pozitziune verticala: stai drept; 3. fig. cum se cuvine: drept vorbind acestai adevarul CR.; 4. pentru in chip de: drept plata; drept care pentru aceea.

adreapta av vz drept

drept² adv. (~ inainte)

drept³ (pe ~) loc. adv.

drept adv. prep.

dea dréptul loc. adv.

dea dreápta loc. adv.

dea dréptul loc. adv.

DREPT adj. adv. s. prep. I. 1. adj. v. direct. 2. adv. atza v. direct. 3. adj. (livr.) rectiliniu (pop.) oblu. (Dunga linie dreapta.) 4. adj. v. vertical. 5. adj. v. erect. 6. adj. v. abrupt. 7. adv. perpendicular vertical (inv.) prost. (Muntele se inaltza drept inaintea noastra.) 8. adj. neaplecat. (Cu spinarea dreapta.) 9. adj. v. tzeapan. 10. adv. v. tzeapan. 11. adj. neted plan plat shes (pop.) oblu (reg.) shesos (Olt. shi Ban.) polejnic (inv.) tins tocmai (fig.) ras shters. (O intinsa suprafatza dreapta; un loc drept.) II. 1. adj. impartzial nepartzial nepartinitor obiectiv (inv.) nefatzarit. (Om drept.) 2. adj. v. adevarat. 3. adv. adevarat just. (A vorbit drept.) 4. adj. echitabil just. (Decizie dreapta.) 5. adv. just corect. (O concluzie dreapta.) 6. adj. v. indreptatzit. 7. adv. chiar exact intocmai precis tocmai (pop.) oblu taman (inv. shi reg.) prisne (prin Olt.) tam (inv. in Transilv.) acurat (pop. fig.) curat. (Il nimereshte drept in frunte; cade drept pe el; a venit drept la ora convenita.) III. s. 1. jurisprudentza (inv. shi pop.) legile (pl. art.) (inv.) drit. (Invatza dreptul.) 2. v. calitate. 3. v. imputernicire. 4. v. privilegiu. 5. (JUR.) drept de preferintza = prioritate; drept de reproducere = (englezism) copyright. IV. 1. adv. k. (Socoteshtete drept absent.) 2. prep. v. de. 3. v. k.

DREPT adj. adv. s. prep. I. 1. adj. direct neocolit. (Drum ~ spre...) 2. adv. atza direct neocolit sfoara (pop.) oblu. (Merge ~ spre casa.) 3. adj. (livr.) rectiliniu (pop.) oblu. (Dunga linie ~.) 4. adj. vertical. (Stilp ~.) 5. adj. (BOT.) erect vertical. (Tulpini ~.) 6. adj. abrupt perpendicular pieptish piezish prapastios priporos ripos vertical (rar) prapastuit priporit (pop.) oblu (reg.) poncish pravalat pravalatic ripit ripuros tzarmuros (prin Transilv.) priporiu (prin Bucov.) pripos (inv.) maluros straminos. (Peretele ~ al muntelui.) 7. adv. perpendicular vertical (inv.) prost. (Muntele se inaltza ~ inaintea noastra.) 8. adj. neaplecat. (Cu spinarea ~.) 9. adj. batzos rigid tzeapan. (O tzinuta ~.) 10. adv. batz batzos rigid tzeapan. (Sta ~.) 11. adj. neted plan plat shes (pop.) oblu (reg.) shesos (Olt. shi Ban.) polejnic (inv.) tins tocmai (fig.) ras shters. (O suprafatza ~; un loc ~.) II. 1. adj. impartzial nepartzial nepartinitor obiectiv (inv.) nefatzarit. (Om ~.) 2. adj. adevarat corect exact just. (O concluzie ~.) 3. adv. adevarat just. (A vorbit ~.) 4. adj. echitabil just. (Decizie ~.) 5. adv. intemeiat just temeinic. (A judecat ~.) 6. adj. indreptatzit just legitim. (O cerere ~.) 7. adv. chiar exact intocmai precis tocmai (pop.) oblu taman (inv. shi reg.) prisne (prin Olt.) tam (inv. in Transilv.) acurat (pop. fig.) curat. (Il nimereshte ~ in frunte; cade ~ pe el; a venit ~ la ora convenita.) III. s. 1. jurisprudentza (inv. shi pop.) legile (pl. art.) (inv.) drit. (Invatza ~.) 2. autoritate calitate cadere competentza indreptatzire (inv.) volnicie. (Nu am ~ sa ma pronuntz.) 3. imputernicire putere (inv.) tarie. (Are depline ~uri.) 4. privilegiu. (Mam folosit de acest ~ care il am.) IV. 1. adv. k. (Socoteshtete ~ absent.) 2. prep. k de pentru spre. (~ incercare.) 3. prep. k (inv. shi reg.) spre. (Crede k trebuie sa ceara ~ rasplata...)

drept (eápta) adj. 1. Direct care merge de la un punct la altul fara ocol. 2. Care are o pozitzie verticala. 3. Intemeiat justificat. 4. Legitim autentic. 5. Situat in partea dreapta. 6. (Adv.) Direct fara ocolishuri. 7. (Adv.) Deschis sincer. 8. (Adv.) Tocmai intocmai exact. 9. (Prep. inv.) Pentru. 10. (Prep.) In loc de. Var. (inv.) derept. Mr. (a)direptu dreptu megl. dirept. Lat. *derectus in loc de dῑrectus (Pushcariu 550; CandreaDens. 513; REW 2648); cf. alb. d(ë)retjë (Philippide II 640) it. d(i)ritto prov. dre(i)t fr. droit sp. derecho. Este dublet de la drit s. n. (inv. Mold. drept jurisprudentza) din it. dritto. Der. drept s. n. (totalitatea regulilor shi normelor juridice care reglementeaza relatziile sociale intrun stat in toate acceptziile sale); dreptul s. m. art. (piciorul drept); dreapta s. f. art. (mina dreapta; directzia spre dreapta; aripa dreapta a unei adunari); dirip prep. (Trans. pentru; in dreptul in fatza); dreptar s. n. (echer rigla; piulitza care regleaza viteza rotzii la moara de griu) dupa Cihac I 82 shi CandreaDens. 514 ar proveni din lat. *directārium dar mai probabil este un der. intern cu suf. ar; dreptate (var. inv. direptate mr. (a)ndriptate) s. f. (justitzie; ratziune; legalitate legitimitate; inv. drept; inv. tribunal; Arg. minister fiscal) der. de la drept k bunatate de la bun (*dreptaate › dreptate; dupa Pushcariu Conv. Lit. XXXIX 63 shi Pushcariu 551 de la un lat. *direc(ti)tatem ceea ce nu pare posibil); dreptatzi vb. (rar a da dreptate a face dreptate); dreptatzie s. f. (inv. justitzie echitate); indreptatzi vb. (a da dreptate a face dreptate; a autoriza a da dreptul; refl. a se justifica a se apara); indritui vb. (Mold. a autoriza a permite a ingadui) format pe baza lui drit; nedrept adj. (injust); nedreptate s. f. (injustitzie); nedreptatzi vb. (a face o nedreptate). Cf. drege indrepta. Comp. dreptunghiu s. n. (patrulater cu toate unghiurile drepte shi laturile opuse egale) traducere a fr. rectangle; dreptunghiular adj. Din rom. provine mag. dreptál (Edelspacher 13) shi bg. (rar) draptano (Capidan Raporturile 229).

PAUCI QUOS AEQUUS AMAVIT IUPITER (lat.) putzini (sunt) cei care ia iubit dreptul Iupiter Vergiliu „Eneida” VI 129130. Referire la rarii muritori care ocrotitzi de Iupiter au ieshit din Infern. Cu alte cuvinte putzini sunt cei favorizatzi de soarta.

PULCHRE BENE RECTE! (lat.) frumos bine drept! Horatziu „Ars poetica” 428. Poetul ironizeaza gloata criticashtrilor care elogiaza in termeni excesivi pe versuitorii cu dare de mana.

RECTUM ITER QUOD SERO COGNOVI ET LASSUS ERRADO ALIIS MONSTRO (lat.) eu arat altora calea dreapta care am cunoscuto tarziu cand eram obosit de ratacire Seneca „Epistulae ad Lucillium” 8 3.

a calca cu dreptul expr. a incepe bine o actziune.

a da cu stangun dreptul expr. a fi neindemanatic.

a dormi somnul cel lung / de veci / dreptzilor expr. a fi mort.

a shedea stramb shi a judeca drept expr. a recunoashte adevarul a discuta cu franchetze.

a trage pe dreapta expr. 1. (d. conducatorii auto mai ales la somatzia politziei) a opri automobilul pe banda din dreapta (langa bordura). 2. a inceta o activitate desfashurata pe o perioada limitata de timp. 3. a se duce la culcare.