19 definiții pentru înfrumusețat

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNFRUMUSEȚÁT, -Ă, înfrumusețați, -te, adj. Care a devenit mai frumos; împodobit, ornat. – V. înfrumuseța.

ÎNFRUMUSEȚÁT, -Ă, înfrumusețați, -te, adj. Care a devenit mai frumos; împodobit, ornat. – V. înfrumuseța.

înfrumusețat1 sn [At: DA ms / V: ~ums~ / Pl: ~uri / E: înfrumuseța] 1 Împodobire. 2 Înfrumusețare (2).

înfrumusețat2, ~ă a [At: TETRAEV. (1574) 220 / V: (înv) ~râmăs râmsășat, ~râms~, ~frâmșe~, -frâmțeșat / Pl: ~ați, ~e / E: înfrumuseța] 1 Care a devenit mai frumos Si: (înv) înfrumușat (1). 2 Împodobit2.

ÎNFRUMUSEȚÁT, -Ă, înfrumusețați, -te, adj. Care a devenit (mai) frumos; împodobit. V. ornat, decorat. Poezia este înlănțuirea ideilor, într-un mod mai înfrumusețat decît modul întrebuințat spre acest scop în proză. MACEDONSKI, O. IV 77. Și dacă al meu nume Jos la portret n-ar figura, nici un creștin pe lume N-ar putea crede că sînt eu, atît sînt de schimbate Trăsurile-mi, ochi, gură, Nas și înfrumusețate. ALEXANDRESCU, P. 170.

ÎNFRUMUSEȚÁ, înfrumusețez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face mai frumos; a (se) împodobi, a (se) înfrumoșa. – În + frumusețe.

ÎNFRUMUSEȚÁ, înfrumusețez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face mai frumos; a (se) împodobi, a (se) înfrumoșa. – În + frumusețe.

înfrumuseța [At: CORESI, PS. 165 / V: (înv) ~rămăs~, ~râms~, ~râmsășa, ~râmșe~, ~râmțeșa, ~umseța, (cscj) ~meseți, ~ți / Pzi: ez / E: în- + frumusețe] 1-2 vtr A (se) împodobi. 3-4 vtr A (se) face mai frumos Si: (reg) a (se) înfrumușa (3-4). 5 vt (Rar) A atrage simpatia cuiva.

ÎNFRUMUSEȚÁ, înfrumusețez, vb. I. Tranz. A da unei persoane sau unui lucru un aspect frumos (prin adăugarea unor detalii); a împodobi, a orna, a decora. Înfrumusețează [orașul] cu mîndre zidiri. NEGRUZZI, S. I 277. ◊ Fig. A înfrumuseța o povestire.

A ÎNFRUMUSEȚÁ ~éz tranz. (lucruri sau persoane) A face să devină (mai) frumos, adăugând elemente decorative; a împodobi. [Sil. în-fru-] /în + frumusețe

înfrumusețà v. a (se) face frumos.

înfrumusețéz v. tr. (d. frumuseță). Fac frumos, ornez, împodobesc: haĭnele îĭ înfrumusețează adese-orĭ pe ceĭ urîțĭ, monumentele înfrumusețează orașele. – Vechĭ infrumusețez, înfrîmsețez, înfrumușitez, înfrîmșetez, înfrumșez și înfrîmșez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înfrumusețá (a ~) vb., ind. prez. 3 înfrumusețeáză

înfrumusețá vb., ind. prez. 1 sg. înfrumusețéz, 3 sg. și pl. înfrumusețeáză; conj. prez. 3 sg. și pl. înfrumusețéze

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNFRUMUSEȚÁT adj. v. împodobit.

ÎNFRUMUSEȚAT adj. decorat, gătit, împodobit, ornamentat, ornat, pavoazat, (prin Munt.) taxidit. (Un interior ~.)

ÎNFRUMUSEȚÁ vb. 1. v. împodobi. 2. a împodobi, a orna, (rar) a agrementa, (reg.) a înfrumoșa. (A ~ un parc.) 3. v. idealiza.

ÎNFRUMUSEȚA vb. 1. a decora, a găti, a împodobi, a orna, a ornamenta, a pavoaza. (A ~ un interior.) 2. a împodobi, a orna, (rar) a agrementa, (reg.) a înfrumoșa. (A ~ un parc.) 3. a idealiza, a poetiza. (A ~ realitatea.)

A înfrumuseța ≠ a urâți

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

înfrumusețat, -ă, înfrumusețați- te adj. v. înflorit.

înfrumuseța, înfrumusețez v. t. v. înflori.

Intrare: înfrumusețat
înfrumusețat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înfrumusețat
  • ‑nfrumusețat
  • înfrumusețatul
  • înfrumusețatu‑
  • ‑nfrumusețatul
  • ‑nfrumusețatu‑
  • înfrumuseța
  • ‑nfrumuseța
  • înfrumusețata
  • ‑nfrumusețata
plural
  • înfrumusețați
  • ‑nfrumusețați
  • înfrumusețații
  • ‑nfrumusețații
  • înfrumusețate
  • ‑nfrumusețate
  • înfrumusețatele
  • ‑nfrumusețatele
genitiv-dativ singular
  • înfrumusețat
  • ‑nfrumusețat
  • înfrumusețatului
  • ‑nfrumusețatului
  • înfrumusețate
  • ‑nfrumusețate
  • înfrumusețatei
  • ‑nfrumusețatei
plural
  • înfrumusețați
  • ‑nfrumusețați
  • înfrumusețaților
  • ‑nfrumusețaților
  • înfrumusețate
  • ‑nfrumusețate
  • înfrumusețatelor
  • ‑nfrumusețatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înfrumuseța, înfrumusețezverb

  • 1. A (se) face mai frumos; a (se) împodobi, a (se) înfrumoșa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Înfrumusețează [orașul] cu mîndre zidiri. NEGRUZZI, S. I 277. DLRLC
    • format_quote figurat A înfrumuseța o povestire. DLRLC
etimologie:
  • În + frumusețe DEX '09 DEX '98

înfrumusețat, înfrumusețaadjectiv

  • 1. Care a devenit mai frumos. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Poezia este înlănțuirea ideilor, într-un mod mai înfrumusețat decît modul întrebuințat spre acest scop în proză. MACEDONSKI, O. IV 77. DLRLC
    • format_quote Și dacă al meu nume Jos la portret n-ar figura, nici un creștin pe lume N-ar putea crede că sînt eu, atît sînt de schimbate Trăsurile-mi, ochi, gură, Nas și înfrumusețate. ALEXANDRESCU, P. 170. DLRLC
etimologie:
  • vezi înfrumuseța DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.