ZÉGHE zeghi s. f. 1. Haina tzaraneasca lunga impodobita uneori cu gaitane negre care se poarta in tzinuturile muntoase. ♦ Haina facuta din piele de oaie cu care se imbraca ciobanii; shuba. 2. Postav gros din care se fac unele haine tzaraneshti; dimie. [Var.: zéche s. f.] Et. nec.

zeghe sf [At: LB / V: zeghie (irg) zeche zechie zechi zechie zeiche zeichi zeichie^[1] zeighie seche sf / Pl: zeghi / E: nct] (Pop) 1 Haina tzaraneasca de obicei lunga shi larga facuta dintro tzesatura (de lana) groasa (shi ornamentata cu gaitane) care se poarta mai ales in regiunile de munte Si: bunda (1) dulama (3) suman (reg) contash (3) gheba laibar laibarasc recal tzundra (1). 2 Haina (lunga) (fara maneci) facuta din piele de oaie shi purtata de ciobani Si: cojoc (1) shuba. 3 TZesatura (groasa) de casa facuta din fire de lana care se intrebuintzeaza mai ales la confectzionarea hainelor tzaraneshti Si: aba² (1) panura (1) (reg) dimie. 4 (Reg) Basma (1). 5 (Pex) Imbracaminte speciala pentru detzinutzi confectzionata dintrun postav subtzire cu dungi albe shi gri (sau maro) late shi dispuse vertical astfel incat cele doua culori sa alterneze.

zeghe s.f. 1 Haina tzaraneasca lunga cu croiala larga facuta din postav gros (shi impodobita cu gaitane negre) care se poarta in regiunile muntoase; bunda suman. Purta o zeghe lunga (VOIC.). ♦ Haina facuta din blana de oaie cu care se imbraca ciobanii; shuba. 2 (tzes.) Postav gros (tzesut in casa) din care se fac unele haine tzaraneshti; aba panura dimie. 3 Ext. imbracaminte speciala pentru detzinutzi confectzionata dintrun postav subtzire cu dungi albe shi gri (sau maro) late shi dispuse vertical astfel incit cele doua culori sa alterneze. • pl. zeghi shi (inv. reg.) zeghie zeche zechie s.f. /etimol. nec.

ZÉGHE zeghi s. f. 1. Haina tzaraneasca lunga impodobita uneori cu gaitane negre care se poarta in tzinuturile muntoase. ♦ Haina facuta din piele de oaie cu care se imbraca ciobanii; shuba. 2. Postav gros din care se fac unele haine tzaraneshti; dimie. [Var.: zéche s. f.] Et. nec.

ZÉGHE zeghi s. f. 1. Haina tzaraneasca lunga (pina la glezna) impodobita uneori cu gaitane negre care se poarta in tzinuturile muntoase; gheba. Cu caciula intro parte El pasheshte plin de fala Sara purpuriei schimba Zeghean manta triumfala. IOSIF V. 98. Vine indata cu o zeghe care o arunca pe umerii lui Ion. CARAGIALE O. I 267. Un tinar purtind zeghea sirbeasca tzine mina pe hangerul de la briu. ODOBESCU S. I 100. ♦ Haina facuta din piele de oaie cu care se imbraca ciobanii; shuba sarica cojoc. E tirziu acum. In zeghe Dorm doinashii din cavale; Citeo stea cazind de veghe Spre culcush ishi face cale. CERNA P. 141. 2. Postav gros din care se fac unele haine tzaraneshti; dimie Varianta: zéghie (LESNEA A. 111) s. f.

ZÉGHE zeghi s. f. 1. Haina tzaraneasca lunga impodobita uneori cu gaitane negre care se poarta in tzinuturile muntoase. ♦ Haina facuta din piele de oaie cu care se imbraca ciobanii. 2. Postav gros din care se fac unele haine tzaraneshti; dimie. [Var.: zéche s. f.]

ZÉGHE ~i f. inv. 1) Haina lunga shi larga confectzionata din postav sau din piele de oaie (impodobita cu gaitan negru) care o purtau tzaranii. 2) TZesatura groasa de lana (de obicei alba) care se producea in gospodariile tzaraneshti shi din care se confectzionau haine; panura; aba; dimie. [G.D. zeghii] /Orig. nec.

zeghe f. haina din dimie alba: zeghea e haina muntenilor din stanga Oltului. [Vechiurom. zechie = lat. SETULA par aspru (medieval SECLA zeghe)].

zéghe (Munt. Olt.) shi zéche (Trans.) f. (lat. sétula par aspru [dim. d. sêta par gros de animal] mlat. secla k zer din serum. D. rom. vine ung. zeke sas. säcke surtuc tzaranesc. Cp. cu ashchie fachie ureche veche). Un fel de dimie. Suman lung sur orĭ alb de ĭarna. V. chebe coporan.

seche sf vz zeghe

zeche sf vz zeghe

zechi s vz zeghe

zechie sf vz zeghe

zeghie sf vz zeghe

zeiche sf vz zeghe

zeichi sf vz zeghe

zeichie^[1] sf vz zeghe

zeighie sf vz zeghe

ZÉGHIE s. f. v. zeghe.

zéche V. zeghe.

zéghe s. f. art. zéghea g.d. art. zéghii; pl. zeghi

zéghe s. f. art. zéghea g.d. art. zéghii; pl. zeghi

zeghe

zeghe ghea a.

ZÉGHE s. (reg.) gheba (Transilv. shi Ban.) tzundra. (~ purtata de tzarani.)

ZÉGHE s. v. aba dimie panura.

zeghe s. v. ABA. DIMIE. PANURA.

ZEGHE s. (reg.) gheba (Transilv. shi Ban.) tzundra. (~ purtata de tzarani.)

zéghe (ghi) s. f. Haina lunga shuba. Var. zeche. Origine necunoscuta. Apare din sec. XVII. Der. din lat. setŭla de la seta (Hasdeu Cuv. din Batrini I 311) sau din lat. decŭla de la decus „podoaba” (Pushcariu Conv. lit. XXXIII 459) nu este probabila cf. Tiktin. Mag. zeke (Cihac II 540) shi sas. säcke provin din rom.

zeghe zeghi s. f. uniforma de detzinut.