16 definitzii pentru aba (s.f.)
din care- explicative (11)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ABÁ2 (2) abale s. f. 1. TZesatura groasa de lana de obicei alba din care se confectzioneaza haine tzaraneshti; dimie panura. 2. Sort de aba (1). Din tc. aba.
aba2 sf [At: (a. cca 1660) IORGA B. R. / V: (reg) haba haba / Pl: ~le / E: tc aba] 1 tzesatura groasa de lana utilizata la confectzionarea hainelor tzaraneshti Si: (reg) dimie panura. 2 imbracaminte confectzionata din aba2 (1) [1]. corectata
- aba1 → aba2 — Ladislau Strifler
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
aba2 s.f. 1 TZesatura groasa de lana de obicei alba din care se confectzioneaza haine tzaraneshti; dimie panura. Cioarecii stramtzi de aba (SLAV.). 2 Haina confectzionata din astfel de tzesatura. • pl. ale. / <tc. aba.
- sursa: DEXI (2007)
- adaugata de CristinaDianaN
- actziuni
ABÁ2 abale s. f. TZesatura groasa de lana de obicei alba din care se confectzioneaza haine tzaraneshti; dimie panura. Din tc. aba.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
ABÁ2 abale s. f. TZesatura groasa de lina de obicei de culoare alba din care se fac haine tzaraneshti; dimie panura. Pantalonii noinoutzi din aba tzaraneasca. GALAN Z. R. 135. Doi surugii cu straie de aba alba... se aflau unul calare pe un cal fruntash altul cocotzat... pe capra. PAS L. I 55. Cioarecii strimtzi de aba. SLAVICI N. I 136.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ABÁ2 abale s. f. TZesatura groasa de lana (alba) din care se fac haine tzaraneshti; dimie; p. ext. haina facuta din aceasta tzesatura. Tc. aba.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
abá abale s.f. Stofa groasa din lina prelucrata la piua.
- sursa: DLRC (1980)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
abà f. 1. postav de lana groasa (obishnuit alba) din care se fac haine tzaraneshti; 2. haina din aba. Abaua ce constitue shi astazi un obiect de industrie casnica tzaraneasca era odinioara importata k multe din postavurile ordinare din Turcia de unde numele lor orientale: aba dimie shaiac suman. [Turc. ABA].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
aba f. (turc. ar. aba). Dimie un fel de postav alb (orĭ shi altfel) gros de lina din care se fac haĭne tzaraneshtĭ. V. shaĭac.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
haba2 sf vz aba2 corectata
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
haba1 sf vz aba2 corectata
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
abá2 s. f. art. abáua g.d. art. abálei; (sorturi) pl. abále art. abálele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
abá s. f. art. abáua g.d. art. abálei; pl. abále
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
ABÁ s. dimie panura (pop.) suman (reg.) saiac zeghe. (Haina tzaraneasca de ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ABA s. dimie panura (pop.) suman (reg.) saiac zeghe. (Haina tzaraneasca de ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
abá (abále) s. f. Dimie tzesatura groasa de lina. Mr. megl. aba. < Tc. aba (Miklosich Fremdw. 73; SHeineanu II 3; Lokotsch 2) cf. ngr. άμπᾶς bg. aba Der. abager s. m. (persoana care fabrica sau vinde tzesaturi; croitor); abagerie s. f. (fabrica sau pravalie de tzesaturi); abagiu s. m. (persoana care fabrica sau vinde tzesaturi).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv feminin (F149) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F149) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
aba, abalesubstantiv feminin
- 1. TZesatura (stofa) groasa de lana (prelucrata la piua) de obicei alba din care se confectzioneaza haine tzaraneshti. DEX '09 DLRM DEXI MDA2 DLRC DER Scriban
- Pantalonii noinoutzi din aba tzaraneasca. GALAN Z. R. 135. DLRLC
- Doi surugii cu straie de aba alba... se aflau unul calare pe un cal fruntash altul cocotzat... pe capra. PAS L. I 55. DLRLC
- Cioarecii strimtzi de aba. SLAVICI N. I 136. DLRLC
- 1.1. Haina facuta din aceasta tzesatura. DLRM DEXI MDA2
- Haina tzaraneasca de aba. Sinonime
-
- 1.2. Abaua ce constitue shi astazi un obiect de industrie casnica tzaraneasca era odinioara importata k multe din postavurile ordinare din Turcia de unde numele lor orientale: aba dimie shaiac suman. SHaineanu, ed. VI
-
-
etimologie:
- aba DEX '09 MDA2