20 de definitzii pentru suman
din care- explicative (10)
- morfologice (3)
- relatzionale (4)
- etimologice (1)
- specializate (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
SUMÁN sumane s. n. 1. Haina tzaraneasca lunga (pana la genunchi) facuta din panura dimie postav gros etc. (bogat ornamentata cu gaitane); tzundra zeghe dulama (1). 2. TZesatura groasa de lana lucrata in casa din care se fac sumane (1); panura aba dimie. [Pl. shi: (2 m.) sumani. Var.: sucmán s. n.] Din bg. sukmanŭ.
SUMÁN sumane s. n. 1. Haina tzaraneasca lunga (pana la genunchi) facuta din panura dimie postav gros etc. (bogat ornamentata cu gaitane); tzundra zeghe dulama (1). 2. TZesatura groasa de lana lucrata in casa din care se fac sumane (1); panura aba dimie. [Pl. shi: (2 m.) sumani. Var.: sucmán s. n.] Din bg. sukmanŭ.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de claudia
- actziuni
suman sn [At: NECULCE L. 192 / V: (pop) sucm~ (irg) sugm~ (inv) socm~ sos~ (reg) sutm~ / E: ucr сукман] 1 Haina tzaraneasca lunga (pana la genunchi) facuta din panura sau din postav gros de obicei (bogat) ornamentata cu gaitane Si: dulama (3) zeghe (reg) contzash (3) guba recal tzundra. 2 (Irg; pex) Dimie. 3 (Lpl) Zdrentze de lana provenite din confectzii care se colecteaza pentru a fi destramate industrial in fibre de lana regenerata.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
SUMÁN sumane s. n. 1. Haina lunga (pina la genunchi) purtata de tzarani shi de tzarance facuta din panura sau postav gros; tzundra zeghe. Erau doi baietzi numai deo shchioapa cu nishte cushme mari pina peste ochi shi infashuratzi in sumane cu minicile lungi. SADOVEANU O. VII 341. Batea putzin vint. Oamenii ishi stringeau sumanele shi infundau caciulile. REBREANU R. II 17. Cei trei vacari sub nishte caciuli uriashe cu fundul lat cu sumane sure aruncate numai pe umar shedeau rezematzi in ghioagele lor. BART S. M. 82. Totzi dorobantzi totzi caciulari Romini de vitza veche Purtind opinci suman itzari SHi cushma peo ureche. ALECSANDRI P. A. 204. 2. (Adesea la pl.) TZesatura groasa de lina lucrata in casa din care se fac sumane (1); panura aba dimie. Se indeletniceau cu caraushia shi cu prelucrarea linii din care tzeseau shiac shi sumane. SADOVEANU E. 92. Dindune schimburi shi cite doua parechi de obiele de suman alb neam incaltzat cu opincile binishor shi sarutind mina bunicai am luato prin Boboieshti. CREANGA A. 25. Pl. shi: (2 m.) sumani (CREANGA A. 47). Varianta: sucmán (DELAVRANCEA O. II 257 NEGRUZZI S. II 248) s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SUMÁN ~e n. 1) Palton lung pana la genunchi confectzionat din postav gros de casa shi purtat odinioara de tzarani. 2) TZesatura din care se confectzioneaza un astfel de palton. /<rus. ucr. bulg. sukman
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
suman n. V. sucman.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
sumán n. pl. e (din mai vechiĭ sucman d. turc. sukman cizme marĭ [cum poarta Turcomaniĭ]; bg. sukman rochie tzaraneasca rut. sukmana suman pol. sukmana haĭna proasta de postav ung. szukmány suman. V. sucna). Est. Haĭna cea maĭ groasa a tzaranuluĭ (shi pin nord shi a tzaranceĭ) facuta din postav grosolan cafeniŭ cenushiŭ saŭ negru shi impodobita cu gaitane (V. gheba zeghe dulama). Panura postav grosolan de suman (V. aba dimie). Munt. O haĭna maĭ groasa a tzarancelor.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
SUCMÁN s. n. v. suman.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
SUCMÁN s. n. v. suman.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de rain_drop
- actziuni
SUCMÁN s. n. v. suman.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
sucman sn vz smuan
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
sucman (suman) n. Mold. 1. postav gros de lana alba: obiele de suman alb CR.; 2. gheba de suman cu gaitane (haina tzaranilor din muntzii Moldovei): cu suman cu opinci AL.; 3. haina groasa purtata de tzaranii shi tzarancele din Ialomitza Vlashca Buzau: s’a strans la piept de sta sa crape sucmanul cel sdrentzuit de pe dansul ISP. [Rus. SUKMANĬ zeghe (din turc. sukman cisme mari de ale Turcomanilor): cf. pentru raportul logic cioareci].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
sucmán V. suman.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
sumán s. n. pl. sumáne
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
sumán s. n. pl. sumáne
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
suman ne.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
SUMÁN s. dulama (reg.) contash recal (Transilv. shi Maram.) guba. (~ de dimie.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
SUMÁN s. v. aba dimie panura.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
SUMAN s. dulama (reg.) contash recal (Transilv. shi Maram.) guba. (~ de dimie.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
suman s. v. ABA. DIMIE. PANURA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
sumán (sumane) s. n. 1. TZundra zeghe. 2. Panura aba. Var. sucman. Sl. cf. bg. rus. sukman din sl. sukno „postav” (Miklosich Slaw. Elem. 47; Cihac II 3790 sau poate din tc. sükmän (SHeineanu II 327) cf. mag. szokman. Der. sumanar s. m. (vinzator de sumane); sumanarie s. f. (meseria de sumanar atelier de sumane).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
sumán sumane s.n. Haina lunga confectzionata din postav gros: „In general sumanul era piesa de port a saracului in satele in care se purta shi guba” (Banatzeanu 1965). La fel k shi guba sumanul se purta preponderent iarna insa era o piesa obligatorie la cununie shi la jocul din sat indiferent de anotimp: „De curg sudorile din peretzi shi tot pun guba sau suman”. ♦ (onom.) Suman nume de familie in Maramuresh (DFN 2007). Din bg. sukmanǔ (DEX) rus. sukman (< sl. sukno „postav”) (Miklosich Cihac cf. DER); din ucr. sukman (MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adaugata de raduborza
- actziuni
sumán e s.n. Haina lunga confectzionata din postav gros: „In general sumanul era piesa de port a saracului in satele in care se purta shi guba.” (Banatzeanu 1965). La fel k shi guba sumanul se purta preponderent iarna insa era o piesa obligatorie la cununie shi la jocul din sat indiferent de anotimp: „De curg sudorile din peretzi shi tot pun guba sau suman”. Din rus. sukman (< sl. sukno „postav”).
- sursa: DRAM (2011)
- adaugata de raduborza
- actziuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DLRLC | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
suman, sumanesubstantiv neutru
- 1. Haina tzaraneasca lunga (pana la genunchi) facuta din panura dimie postav gros etc. (bogat ornamentata cu gaitane); dulama. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Erau doi baietzi numai deo shchioapa cu nishte cushme mari pina peste ochi shi infashuratzi in sumane cu minicile lungi. SADOVEANU O. VII 341. DLRLC
- Batea putzin vint. Oamenii ishi stringeau sumanele shi infundau caciulile. REBREANU R. II 17. DLRLC
- Cei trei vacari sub nishte caciuli uriashe cu fundul lat cu sumane sure aruncate numai pe umar shedeau rezematzi in ghioagele lor. BART S. M. 82. DLRLC
- Totzi dorobantzi totzi caciulari Romini de vitza veche Purtind opinci suman itzari SHi cushma peo ureche. ALECSANDRI P. A. 204. DLRLC
-
-
- Se indeletniceau cu caraushia shi cu prelucrarea linii din care tzeseau shiac shi sumane. SADOVEANU E. 92. DLRLC
- Dindune schimburi shi cite doua parechi de obiele de suman alb neam incaltzat cu opincile binishor shi sarutind mina bunicai am luato prin Boboieshti. CREANGA A. 25. DLRLC
-
-
etimologie:
- sukmanŭ DEX '09 DEX '98