VÁTRA vetre s. f. 1. Partea cuptorului unde se face focul; (in vechile case tzaraneshti) suprafatza plana care prelungeshte cuptorul in afara shi care se poate sta sau dormi. ◊ Expr. A imbatrani in vatra = a ramane fata batrana nemaritata. A ramane cu sluta in vatra = a nushi putea marita fata. A cloci pe vatra = a lenevi (la caldura) a trandavi. A cadea cuiva in vatra = a fi oaspete nepoftit shi suparator al cuiva. ♦ Parte a forjei in care se depoziteaza shi unde arde combustibilul; partea inferioara din interiorul unui cuptor metalurgic care se ashaza materialele care trebuie incalzite sau topite. 2. Locuintza camin casa (parinteasca). Loc. adj. De vatra = care shia facut gospodarie shi sa statornicit intrun loc. ♦ Loc de bashtina de origine. ◊ Expr. (Ieshit din uz) A lasa (un ostash) la vatra = a elibera (un ostash) dupa terminarea stagiului militar. ♦ Cuib al unui animal salbatic cu puii in el. 3. Locul principal central al unei ashezari al unei instalatzii etc.; locul care sa cladit ceva care se construieshte sau unde se ashaza ceva. ◊ Vatra satului = suprafatza de teren care se gasesc casele shi constructziile anexe gospodareshti. 4. (Pop.) Portziune de pamant pe un camp care se deosebeshte de restul locului printro vegetatzie diferita sau prin absentza vegetatziei. Cf. alb. vatrë.

vatra sf [At: (a. 1591) GCR I 38/29 / V: (reg) ~tara / Pl: vetre (reg) ~re vatre vatri vetri / E: cuvant de origine tracodaca cf alb vatrë] 1 (De obicei urmat de determinari k „de foc” „focului” etc.) Loc (sumar) amenajat pe sol shi neacoperit unde sa facut sau se face foc. 2 Platforma (inaltzata) amenajata sub un horn k loc pentru foc in tinda caselor (vechi) tzaraneshti. 3 Platforma de lut de piatra sau de caramida care este cladit cuptorul in unele case tzaraneshti. 4 Suprafatza plana (prevazuta cu plita) amenajata in fatza gurii unui cuptor sau a unei sobe unde se face focul. 5 Parte plana in interiorul cuptorului sau al sobei care sustzine boltitura shi unde se face focul. 6 (Reg; pex) Cuptor (1). 7 Suprafatza plana in prelungirea cuptorului sau a sobei shi uneori dea lungul peretzilor care serveshte k loc de stat de dormit etc. 8 (Ie) A nu avea nici (sau decat) cenusha in ~ sau a nui arde (cuiva) nici focul in ~ a nui fierbe (cuiva) oala in ~ A fi foate sarac. 9 (Ie) A nui mai ramane (cuiva) nici cenusha in ~ A saraci. 10 (Ie) Ai lua (sau ai vinde) (cuiva) shi cenusha din ~ ori a nui lasa (cuiva) nici cenusha in ~ Ai lua cuiva tot ce are. 11 (Iae) A aduce pe cineva in stare de saracie. 12 (Ie) A sta (sau a cloci) pe ~ ori a zacea la gura vetrei A lenevi. 13 (Iae) A ramane pasiv (la ceea ce se petrece in jur). 14 (Reg; d. femei; ie) A fi (sau a sta) pe ~ A fi lauza. 15 (Mun; d. femei; ie) A da (sau a cadea) pe ~ A nashte. 16 (Reg; ie) A se da cu capul de ~ A se da cu capul de peretzi. 17 (Reg; ie) A se prinde cu manele de ~ Ashi injgheba o gospodarie un camin. 18 (Pop; in limbajul fierarilor) Platforma (zidita) care se infierbanta fierul pentru a fi prelucrat. 19 (Teh) Parte a forjei in care se depoziteaza shi unde arde combustibilul. 20 (Teh) Platforma de la baza unui cuptor metalurgic care se ashaza materialele care trebuie incalzite sau topite. 21 (Inv) Altar (care se aduceau jertfe). 22 (Reg; pan) Prispa (de pamant). 23 (Irg; pan) Mica platforma inaltzata pe sol folosita in diverse scopuri. 24 (Pop; pex) Incapere in care se afla vatra (26) shi unde se pregateshte mancarea Vz bucatarie (1). 25 (Reg) Incapere a stanei unde se fierbe zerul. 26 (Pex) Locuintza. 27 (Pex) Ashezare omeneasca (primara in raport cu altele care sau dezvoltat ulterior). 28 (Pex; adesea determinat prin „parinteasca” „strabuna”) Loc de bashtina. 29 (Pex) TZara natala. 30 (Ie) Ashi face (sau a pune) ~ A se stabili intrun loc. 31 (Ie) A cadea cuiva in ~ A veni in vizita la cineva pe neashteptate sau nepoftit. 32 (Reg; d. tinere necasatorite; iae) A se stabili in casa barbatului de la care urmeaza sa aiba un copil. 33 (Ie) A imbatrani in ~ A ramane fata batrana. 34 (Ie) A lasa (un ostash) la ~ A elibera (un ostash) dupa terminarea stagiului militar. 35 (Reg; ie) A ramane cu sluta in ~ A nushi putea marita fata. 36 (Mtp) Loc unde se crede k salashuiesc ielele. 37 (Pan) Adapost al unui animal salbatic care are pui. 38 (Mol; pan) Loc unde peshtii ishi depun icrele. 39 (Pan) Spatziu restrans in care se dezvolta un grup compact de plante¹ de acelashi fel Si: cuib (19). 40 (Pan) Loc unde se concentreaza un anumit tip de roca sau de zacamant. 41 (Reg; pan) Matca¹ (a unei ape curgatoare). 42 Loc (localitate sau parte dintro localitate) unde este concentrata o activitate (administrativa culturala etc.) Si: centru (21). 43 (Fig) Loc unde se concentreaza sau de unde se raspandesc anumite idei influentze actziuni etc. Si: focar (13). 44 (Inv) Loc din care se raspandeshte o anumita boala. 45 (Pop) Loc de casa Si: (reg) vatratura. 46 (Reg) Pardoseala (de pamant a) casei. 47 (Reg) Temelia casei. 48 (Inv; pex; urmat de determinari in genitiv) Moshie¹. 49 (De obicei urmat de determinari k „satului” „targului” „catunului” etc.) Suprafatza de teren care a fost sau care se afla o ashezare umana. 50 (De obicei urmat de determinari k „satului” „targului” „catunului” etc.) Zona locuita a unei ashezari umane. 51 (Pop; is) TZigan de ~ TZigan stabil. 52 (Ie) A pune (sau a asheza) ~ra satului A intemeia un sat. 53 (Reg; in legatura cu un verb de mishcare; ilav) Pe ~ Pe jos. 54 (Ilav) La (sau in pe) ~ Jos pe pamant. 55 (Ie) A tranti (ori a da) (pe cineva) de ~ sau a da (cuiva) a trantitura de ~ A dobori la pamant (pe cineva). 56 (Pan; de obicei urmat de determinari) Suprafatza de pamant (care a fost sau este) folosita k amplasament pentru o constructzie o instalatzie o amenajare etc. 57 (Trs) Loc unde se depoziteaza piatra scoasa dintro cariera sau dintro mina. 58 (Reg) Arie¹ (1). 59 (Reg) Loc in fatza morii unde se ashteapta randul la macinat¹. 60 (Reg; la stana) Loc in fatza strungii unde se odihnesc oile dupa muls. 61 (Reg; la stana) Loc unde se da oilor de mancare iarna. 62 (Reg; la stana) TZarc. 63 (Reg) Scobitura in pamant care o fac copiii la jocul „dea zala in gauri”. 64 (Reg) Loc gol in cuprinsul unei suprafetze acoperite cu vegetatzie. 65 (Reg; pan) Partea de jos a stogului de fan. 66 (Reg; pan) Jgheab (la teasc). 67 (Reg; pan) Parte a morii de apa sau de vant nedefinita mai indeaproape probabil partea inferioara a coshului. 68 (Reg; pan) Usna (la luntre).

vatra s.f. 1 Loc special amenajat in tinda casei tzaraneshti sub forma de platforma de piatra sau de caramida inaltzata amplasata sub un horn care se face focul pentru a pregati mincarea. ♦ Parte plana din interiorul cuptorului (de piine) sau al sobei care sustzine boltitura shi unde se face focul. ◊ Expr. A nu mai avea nici (sau decit) cenusha in vatra = a fi foarte sarac. A nui mai ramine (cuiva) nici cenusha in vatra = a saraci. Nui ard (cuiva) taciunii in vatra v. arde. Ai lua (sau ai vinde) cuiva shi cenusha din vatra v. cenusha. A nu avea nici taciune in vatra v. taciune. ♦ Suprafatza plana care prelungeshte (shi sustzine) cuptorul sau soba in afara shi care se poate shedea sau dormi. ◊ Expr. A imbatrini in vatra = a ramine fata batrina nemaritata. A ramine cu sluta in vatra = a nushi putea marita fata. A sta (sau a cloci) pe vatra = a) a lenevi (la caldura) a trindavi; b) a ramine indiferent la ceea ce se petrece in jur. A fi (sau a sta) pe vatra = (despre femei) a fi lauza. A da (sau a cadea) pe vatra = (despre femei) a nashte. ♦ (inv.) Altar care se aduceau jertfe. ♦ Ext. (pop.) Incapere unde se afla vatra shi unde se pregateshte mincarea. ♦ (mai ales cu determ. k „de foc” „focului ) Loc sumar amenajat pe sol shi neacoperit unde se face foc. 2 Ashezare stabila (salash locuintza casa). A stat la acea vatra patruzeci de zile (SADOV.). ◊ Loc.adj. De vatra = care shia facut gospodarie shi sa statornicit intrun loc. ◊ Expr. A(i) cadea cuiva in vatra = a) se spune despre un oaspete nedorit neashteptat; b) se spune despre o tinara necasatorita care se stabileshte la casa unui barbat de la care urmeaza sa aiba un copil. A se prinde cu miinile de vatra v. mina. ♦ Poet. (mai ales cu determ. k ”parinteasca„ ”strabuna") Loc de origine de bashtina; ext. tzara natala patrie. Vesel fericit shi nedorind alta decit a se intoarce la vatra parinteasca (D. ZAMF.). ◊ Expr. A lasa la vatra = a elibera un ostash care shia facut stagiul militar; a demobiliza. ♦ Analog. Adapost culcush cuib (cu pui) al unui animal salbatic. 3 Centrul locul principal al unei ashezari; loc care sa construit sau se construieshte o ashezare umana; zona locuita a unei ashezari umane. ◊ Vatra satului = suprafatza de teren care se afla casele shi anexele gospodareshti ale satului. ♦ Ashezare omeneasca (primara in raport cu altele dezvoltate ulterior). 4 Fig. Loc unde este concentrata o activitate (administrativa culturala etc); loc centru de unde se raspindesc anumite idei influentze etc.; focar. Cultul pentru Roma pentru vatra latinitatzii (PERP.). 5 (tehn.) Parte inferioara din interiorul unui cuptor metalurgic care se ashaza materialul (care urmeaza a fi) prelucrat. ♦ Parte a forjei care se ashaza shi se arde combustibilul. 6 Portziune de teren pe un cimp care se deosebeshte de restul locului prin vegetatzia diferita sau prin lipsa vegetatziei. • pl. vetre (reg.) vatre. shi (reg.) vatara s.f. /cuv. autoh.; cf. alb. vatrë.

VÁTRA vetre s. f. 1. Un fel de platforma inaltzata amenajata in tinda caselor tzaraneshti care se face focul pentru a pregati mancarea; parte plana din interiorul cuptorului (de paine) sau al sobei care sustzine cuptorul sau soba in afara shi care se poate shedea sau dormi. ◊ Expr. A imbatrani in vatra = a ramane fata batrana nemaritata. A ramane cu sluta in vatra = a nushi putea marita fata. A cloci pe vatra = a lenevi (la caldura) a trandavi. A cadea cuiva in vatra = a fi oaspete nepoftit shi suparator al cuiva. ♦ Parte a forjei in care se depoziteaza shi unde arde combustibilul; partea inferioara din interiorul unui cuptor metalurgic care se ashaza materialele care trebuie incalzite sau topite. 2. Locuintza ashezamant stabil camin casa (parinteasca). ◊ Loc. adj. De vatra = care shia facut gospodarie shi sa statornicit intrun loc. ♦ Loc de bashtina de origine. ◊ Expr. (Ieshit din uz) A lasa (un ostash) la vatra = a elibera (un ostash) dupa terminarea stagiului militar. ♦ Cuib al unui animal salbatic cu puii in el. 3. Locul principal central al unei ashezari al unei instalatzii etc.; locul care sa cladit ceva care se construieshte sau unde se ashaza ceva. ◊ Vatra satului = suprafatza de teren care se intinde satul. 4. (Pop.) Portziune de pamant pe un camp care se deosebeshte de restul locului printro vegetatzie diferita sau prin absentza vegetatziei. Cf. alb. vatre.

VÁTRA vetre s. f. 1. Locul din cuptor unde se face focul; p. ext. suprafatza plana care prelungeshte cuptorul in afara shi care se poate shedea sau dormi; partea plana a cuptorului de piine care sustzine boltitura shi unde se face focul. Smaranda se uita la flacarile roshii ce filfiiau in vatra cu un duduit lenesh. REBREANU R. I 205. Focul envalit pe vatra Iar opaitzeleau murit SHi prin satul adormit Doar vrun cinen somn mai latra Ragushit. COSHBUC P. I 48. Ne lasa fara scinteie de foc in vatra sa degeram aicea. CREANGA P. 256. Pe un deal rasare luna k o vatra de jaratic Rumenind stravechii codri shi castelul singuratic. EMINESCU O. I 76. ◊ Expr. Ai lua (sau ai vinde) cuiva shi cenusha din vatra v. cenusha. A nu arca nici cenusha in vatra v. cenusha. A imbatrini in vatra = a ramine fata batrina nemaritata. Rid de ele k au imbatrinit in vatra k au shtirbit k no sa le mai ia nimeni etc. La TDRG. Intrase la grija k o sai imbatrineasca fetele in vatra. ISPIRESCU L. 233. A cloci pe vatra = a lenevi (Ia caldura); a trindavi. Ai cadea cuiva in vatra = a fi oaspete nepoftit shi suparator. SHiai venit sami cazi in vatra cu plozii. STANCU D. 7. A se prinde cu miinile de vatra v. prinde (I 3). Parte a forjei in care se depoziteaza shi unde arde combustibilul. ♦ Partea inferioara din interiorul unui cuptor metalurgic care se ashaza materialele care trebuie incalzite sau topite. 2. Locuintza ashezamint stabil camin casa (parinteasca). Ai ridicat pe spatele tale gospodaria grea a tatalui tau shi a fost viatza mai ticnita la vatra voastra. SADOVEANU O. VI 50. Lotrul... deschide plaiuri frumoase hol de neashteptate shi vetre de gospodari in ascunzatorile muntzilor. VLAHUTZA R. P. 90. [Capitala era] plina de o lume de oameni care traiau de azi pe mine care nu shtiau de se vor mai inturna la vetrele lor. NEGRUZZI S. 1218. ♦ Loc de bashtina de origine; ashezare omeneasca. Peacolo veacuri de linishte shi de sigurantza au ingaduit omului sashi lege temeinic viatza lui... de aceeashi vatra de acelashi coltz de pamint. VLAHUTZA R. P 16. Adesea cershesc pe drum shi sentorc la vatra lor ruptzi de oboseala. CARAGIALE O. III 203. Era poporul care traia in fratzie cu coasa cu toporul cu codrul shi cu calul sau pentru apararea vetrei parinteshti. ALECSANDRI S. 25. ◊ Expr. (Ieshit din uz) A lasa (un ostash) la vatra = a elibera (un ostash) dupa terminarea stagiului militar; a demobiliza a desconcentra. TZigan de vatra = tzigan care shia intemeiat o gospodarie care sa statornicit intrun loc; tzigan stabil. TZiganii de vatra mai totzi robi boiereshti sau manastireshti erau meseriashi sau servitori pe la casele stapinilor shi proprietarilor lor. GHICA S. XIII. ♦ Cuibul unui animal salbatic cu pui inauntru. La departare de patru ceasuri de umblet a oilor catra asfintzit imi spun feciorii k sar fi aflind patru haite (= lupoaice) fatate in nishte tiharii incilcite cu spini. Din patru vetre ale acelor haite au sa iasa la razboi sa zic douazeci de lupani. SADOVEANU O. L. 40. 3. (De obicei cu determinari) Loc principal central al unei ashezari al unei instalatzii; loc (batatorit drept) care sa cladit ceva care se construieshte sau se ashaza ceva. Pe vatra viei vechi Miliarezi o sa sadeasca vitza noua. STANCU D. 53. Mergem din vatra manastirii k o jumatate de ceas in sus pe spintecatura Oltetzului. VLAHUTZA la TDRG. Cintecul... lam cules shi eu din gura satenilor de pe vechea vatra a familiei Buzeshtilor in Romanatzi. BALCESCU la TDRG. Vatra satului = suprafatza de teren care se intinde satul shi paminturile cultivate din imprejurimi. In departare se auzeau clopotele vitelor care pornisera spre vatra satului. DELAVRANCEA T. 74. Tatasau i da cinci praji7ii in vatra satului. SEVASTOS N. 46. La dinshii in vatra satului cit is mai dese casele incolo parcas zvirlite din tzepoi; una ici pe o ripa alta pe un deal. SHEZ. III 180. Vatra stinei = a) locul unde a fost stina; b) locul unde se odihnesc oile dupa muls. Vatra bilciului = centrul bilciului. Carutzele cele mari stateau acum goale imprejurul vetrei bilciului. GALACTION O. I 262. Vatra baii = locul unde se ashaza piatra scoasa din riu. Vatra iazului = locul unde a fost sau unde urmeaza sa se faca un iaz sau un heleshteu. Vatra carbunelui = centru de extractzie a carbunelui. Baietzii... au mutat banda in cimpul intii chiar in vatra carbunelui. DAVIDOGLU M. 11. 4. Petic de pamint pe un cimp sau in padure care se deosebeshte de restul locului printro vegetatzie diferita sau prin absentza vegetatziei. Frusinica zari linga o tufa de rachita o vatra de viorele de curind inflorite. MIHALE O. 132. [Navalnicul] creshte prin paduri pe vetre anume shtiute de babe. PAMFILE S. T. 29. 5. Usna.

VÁTRA vétre f. 1) Suprafatza plana situata in partea de jos a cuptorului prelungita in afara care se trage jaraticul (shi care uneori se pregateshte mancarea). ◊ Ai lua (sau ai vinde) shi cenusha din ~ ai lua totul; a nui lasa nimic. A se prinde cu mainile de ~ a ajunge la o stare materiala foarte buna; a deveni bogat. A cadea musafir in ~ a fi musafir nepoftit shi nedorit. 2) Constructzie plana inalta shi lunga care prelungeshte cuptorul sau soba in afara care se poate dormi (mai ales iarna cand se face focul). ◊ A cloci pe ~ (sau a se muta de pe ~ pe cuptor) ashi petrece vremea fara nici un rost; a trandavi; a lenevi. A imbatrani pe ~ a ramane fata batrana; a nu se marita. 3) Casa parinteasca; camin. ◊ A fi lasat la ~ a fi lasat acasa; a fi demobilizat. A ramane cu sluta in ~ a ramane cu fata nemaritata. 4) Loc care se intemeiaza o ashezare o constructzie. ~a satului. ~a iazului. 5) Fashie de pamant mai ridicata care se seamana legume sau flori; strat; razor. 6) Partea de jos a unei galerii de mina ce constituie baza ei. 7) Parte a unui cuptor metalurgic unde se ashaza materialul care trebuie topit. [G.D. vetrei; Sil. vatra] /Cuv. autoh.

vatra f. 1. locul unui cuptor unde arde focul; 2. fig. locuintza statornica: tzigan de vatra; vatra satului locul care sta satul shi imprejurimile lui; 3. jghiabul teascului. [Albanez VATRA].

vátra f. pl. vetre (ngr. váthra shi váthron vgr. bá treapta scaun temelie de unde vine shi alb. vátra ĭar sirb. rut. ceh. slovac vatra pol. watra vine din rom.). Locu care se afla un sat orĭ o casa: vatra satuluĭ vatra caseĭ. Locu unde arde focu in bucatariile primitive (adica fara plita): ĭa luat shi cenusha din vatra (la jafuit de tot). Fig. Locuintza (k fr. foyer vatra d. feu foc): soldatziĭ trimeshĭ la vatra (adica „liberatzĭ”). TZigan de vatra TZigan statornic nu de shatra nu cu cortu nu nomad. V. silishte.

vatara s.f. v. vatra.

Dorna f. 1. (Muntzii) portziune a Carpatzilor Moldovei in jud. Suceava; 2. sat in jud. Suceava: 2200 loc. Ape minerale; 3. (Pasul) trecatoare deschisa de raul Bistritza pune in comunicatziune Iashii cu orashul Bistritza din Ardeal; 4. (Vatra) localitate in Bucovina cu ape feruginoase. V. SHarul.

VatraDornei f. orashel in jud. Campulung aproape de fostul hotar al Moldovei 5000 loc. Pozitziune renumita shi izvoare de ape minerale.

vétre pl. d. vatra.

vátra (vatra) s. f. g.d. art. vétrei; pl. vétre

vátra s. f. (sil. tra) g.d. art. vétrei; pl. vétre

VÁTRA s. 1. camin cuptor (prin Transilv.) camenitza. (Vasul sta ashezat pe ~.) 2. (reg.) silishte. (~ a casei.) 3. (inv.) silishte. (~ a unui sat.)

VÁTRA s. v. dushumea pardoseala podea prispa scandura.

VATRA s. 1. camin cuptor (prin Transilv.) camenitza. (Vasul sta ashezat pe ~.) 2. (reg.) silishte. (~ a casei.) 3. (inv.) silishte. (~ a unui sat.)

vatra s. v. DUSHUMEA. PARDOSEALA. PODEA. PRISPA. SCINDURA.

vátra (vétre) s. f. 1. Camin foc loc unde se aprinde. 2. Camin casa locuintza. 3. (Banat) Pavaj pardosea. 4. Hotar limita. Mr. megl. vatra. Mgr. βάθρον „loc de ashezat baza” (Philippide II 741). De obicei este considerat drept cuvint autohton sau balcanic (Miklosich Slaw. Elem. 9; Hasdeu Col. lui Traian 1876 32; Candrea; Skok ZRPh. LIV 202; Rosetti II 124; Pushcariu Lr. 179) sau provenind din alb. vatrë (Cihac II 721; Pascu II 224). Din rom. trebuie sa provina sb. cr. slov. vatra pol. watra rut. vatra vaterka rus. vatrucha (Miklosich Wander. 11 12; Miklosich Fremdw. 135) shi probabil alb. vatrë. Der. vatrar s. n. (unealta cu care se scormoneshte in foc) cf. vatrai; vatrash s. m. (se zice despre tziganii stabili in opozitzie cu cei nomazi).

a cloci pe vatra expr. a lenevi a trandavi.

a fi lasat la vatra expr. (mil.) a se elibera din armata; a trece in rezerva.

a imbatrani la vatra expr. (pop.) a ramine fata batrina / nemaritata.

a ramane cu sluta in vatra expr. (pop.) a nushi putea marita fata.

ai cadea (cuiva) in vatra expr. (pop.) a fi oaspetele nepoftit shi nesuferit al cuiva.

tzigan de vatra expr. tzigan rudar.