12 definitzii pentru vartos (adv.)
din care- explicative (8)
- relatzionale (4)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
VARTÓS OÁSA vartoshi oase adj. adv. I. Adj. 1. Puternic voinic viguros robust. 2. Tare des indesat solid dur dens compact. ♦ (In expr.) Vartos la cap = darz incapatzanat indaratnic. ♦ (Despre vinuri) Care are o concentratzie mare de alcool; taie. II. Adv. 1. Cu putere cu fortza cu tarie zdravan. 2. (La comparativ) Mai ales mai cu seama mai mult cu atat mai mult. Lat. *virtuosus (< virtus utis).
vartos ~oasa [At: PSALT. HUR. 14r/23 / Pl: ~oshi ~oase / E: ml *virtuosus (< virtus utis)] 1 a (Pop; d. fiintze mai ales d. oameni) Viguros (1). 2 a (Pop; pex; d. corp sau d. partzi ale corpului) Robust. 3 a (Inv; d. cetatzi sau armate) Care este inzestrat cu o mare fortza militara economica etc. 4 a (Inv; fig; d. oameni sau d. caracterul manifestarile lor) Statornic. 5 a (Inv; fig; d. oameni sau d. caracterul manifestarile lor) Ferm (1). 6 a (Inv; fig; d. oameni) Pe care te potzi bizui. 7 a (Inv; fig; d. argumente marturii etc.) Elocvent (5). 8 a (Irg; fig; d. oameni sau d. caracterul lor) Nemilos. 9 a (Inv; fig; d. pacate) Grav (1). 10 (Inv; fig; d. primejdii asupriri etc.) Groaznic (1). 11 a (Ivr; fig) Pagan. 12 a (Ivr; fig; d. stil) Viguros (3). 13 a (Inv) Care se manifesta cu intensitate mare. 14 a (Pop; d. materii corpuri etc.) De consistentza solida. 15 a (Ie) A fi ~ la cap A fi incapatzanat. 16 a (Ivr; ie) A fi cu cerbice ~oasa sau a fi ~ la cerbice A fi tare la cerbice. 17 a (Ivr; ie) A se face ~ A se impotrivi (cuiva). 18 a (Pop; d. obiecte) Rezistent. 19 sn (Ivr; fig) Fundament (4). 20 a (D. substantze alimente etc.) Compact (1). 2122 s a (Mol; Mun; shis strugure ~ sau poama ~oasa) (Varietate de struguri) cu boabele mari de culoare neagra indesate pe ciorchine cu pielitza groasa shi cu miezul pietros. 23 a (D. vinuri) Care are o concentratzie mare de alcool. 24 sn (Ivr) Bolta cereasca. 25 av Cu putere. 26 av Mult. 27 av (Inv; ie) A sta ~ A interveni cu energie. 28 av (Ivp; la comparativ) In mai mare masura. 29 av (Inv; la comparativ; izolat in fraza) Nu numai atat. 30 av (Ivp; la comparativ) Mai ales. 31 av (Ivr; la comparativ) In avantajul cuiva. 32 av (Ivp; la comparativ; ilav) Cu atat(a) (sau inv cat) mai ~ Cu atat mai mult. 33 av (Inv; ilav) Cu mult mai ~ Cu mult mai mult. 34 av (Inv; ial) Intro masura foarte mare. 35 av (Inv; ilav) Mai ~ k ... Mai cu seama k ... 36 av (Ivr; ilav) Cat mai ~ de bini Cat se poate de bine. 37 av (Inv; la comparativ; in constructzii adversative) Mai degraba. 38 av (Inv; la comparativ; in constructzii adversative) Dimpotriva (6). 39 av (Inv; inaintea unui adjectiv sau adverb a unei locutziuni adjectivale sau adverbiale formeaza superlativul acestora) Foarte (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
VARTÓS OÁSA vartoshi oase adj. adv. I. Adj. 1. Puternic voinic viguros robust. 2. Tare des indesat solid dur dens compact. ♦ (In expr.) Vartos la cap = darz incapatzanat indaratnic. ♦ (Despre vinuri) Care are o concentratzie mare de alcool; tare. II. Adv. 1. Cu putere cu fortza cu tarie zdravan. 2. (La comparativ) Mai ales mai cu seama mai mult cu atat mai mult. Lat. virtuosus (< virtus utis).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de bogdanrsb
- actziuni
VARTÓS2 adv. 1) Cu putere; cu fortza. 2) (in constructzii comparative) Mai ales; mai mult. ◊ Cu atat mai ~ cu atat mai mult. A bea ~ a bea mult. /<lat. virtuosus
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
vartos a. si adv. tare viguros: piatra e vartoasa bratze vartoase; mai vartos mai cu seama. [Abstras din vartute].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
virtos oasa adj. adv. I adj. 1 (pop.; despre fiintze mai ales despre oameni ext. despre corpul lor sau despre partzi ale corpului lor) Care este voinic puternic viguros vinjos robust. Le era frica de tzaranul acesta onest care cu pumnul lui virtos iar fi strivit (EMIN.). ◊ Ext. (despre plante) Se impleteshte iedera pe un stejar virtos (FIL.). 2 Fig. (inv.; despre oameni sau despre caracterul manifestarile etc. ale lor; adesea urmat de determ. introduse prin prep. „in”) Care este neclintit statornic; hotarit ferm. Acesta e un om intzelept vrednic shi virtos in nacazuri (SADOV.). ◊ (adv.) Sa tzinem virtos credintza (VARL.). 3 (pop.; despre corpuri materii etc.) Care este tare solid dur dens compact. A doua zi sculinduma fericit de pe patul meu cel virtos de paie shi aninindumi mantaua de umere incepui sa colind stradele orashului (EMIN.). ◊ Expr. (A fi) virtos la cap = (a fi) dirz incapatzinat indaratnic. Ei dar parintele Trandafir e virtos la cap: unde pleaca merge shi ajunge ori moare pe drum (SLAV.). ♦ (despre substantze alimente etc.) Care este compact consistent dens. Vezi sa nu iasa prea virtoasa mamaliga (VOIC.). 4 (despre vinuri) Care are o concentratzie mare de alcool; tare. Ceru poame un vin mai virtos alt rind de cafele (M. I. CAR.). II adv. Cu putere cu fortza cu tarie; zdravan tare; mult. Vru sai smuceasca cartea din mina; dara baiatul o tzinea virtos (ISP.). ◊ Expr. (inv.) A sta virtos = a interveni cu energie. Sta imparateasa virtos sa faca pace (NEC.). III adv. (inv. pop.; la compar.) 1 Mai mult mai tare in mai mare masura. Cine iubeshte tatal sau muma mai virtos de mine nu e mie destoinic (COR.). 2 Mai ales mai cu seama in special indeosebi. Nu numai mirenii sa cade sa se ispoveduiasca ci mai virtos shi noi cei besericeshti (ANTIM). ◊ Expr. Cu atit(a) (sau inv. cit) mai virtos = cu atit mai mult. Datoria il apasa cu atit mai virtos cu cit nar fi voit sa afle cineva co are (SLAV.). Mai virtos k... = mai cu seama k... mai ales datorita faptului k... Acestuia i placu deApafi mai virtos k era om mare shi spatos (BARITZ.). 3 (in constr. advers.) Mai degraba; dimpotriva. Nice de unul folos afla ce mai virtos intru amar mearse (COR.). • pl. oshi oase. /lat. *virtuōsus a um <virtus utis.
- sursa: DEXI (2007)
- adaugata de claudiad
- actziuni
VIRTÓS1 adv. 1. Cu putere cu fortza cu tarie. Cind ei ma trag de par virtos Sai cert shi sa ma bucur. IOSIF PATR. 30. Plaieshii din cetate Raspundeau virtos shi ei. COSHBUC P. I 328. 2. (La comparativ) Mai cu seama mai ales mai mult cu atit mai mult. SHi mai virtos decit slovele mele... Facetzi sa scapere miezul cuvintului. DESHLIU G. 34. Daca tea cunoscut o lighioana mai virtos te cunoashte un om. SADOVEANU A. L. 148. La toata lumea placea fiindca era om deshtept shi blind... cu purtari alese shi mai virtos cu dare de mina. CARAGIALE O. III 32. Sint oameni ce nu iau indreptare Iar mai virtos aceia ce vor sa ne munceasca. ALEXANDRESCU P. 83. ◊ Expr. Cu atit (sau invechit cu cit) mai virtos = cu atit mai mult. Dacai mustrat acuma pentru fapta cu atit mai virtos ar fi fost mustrat shi osindit atunci. SADOVEANU D. P. 138. [Ciubotelor] nu lear fi pasat nici de potop cu atit mai virtos k aveau turetci. EMINESCU N. 34. Nime nu indraznea a grai impotriva lui cu cit mai virtos a lucra ceva. NEGRUZZI S. I 143.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
virtós oása adj. (lat. virtuosus. V. virtuos). Robust tare puternic vinjos: om bratz virtos. Est. Solid tare consistent. Nu moale: oŭale virtoase se mistuĭe greŭ. Adv. Mult tare strashnic: a bea virtos. Maĭ virtos maĭ ales maĭ cu sama.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
VARTÓS adj. adv. 1. adj. v. consistent. 2. adj. v. tare. 3. adv. v. tare. 4. adv. v. mult.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
VARTÓS adv. v. extrem foarte tare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
VIRTOS adj. adv. 1. adj. consistent dens solid tare. (O mamaliga ~.) 2. adj. concentrat tare. (Vin ~.) 3. adv. bine intens puternic tare zdravan. (Ploua ~.) 4. adv. mult zdravan. (Bea ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
virtos adv. v. EXTREM. FOARTE. TARE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
vartosadverb
-
- Cind ei ma trag de par virtos Sai cert shi sa ma bucur. IOSIF PATR. 30. DLRLC
- Plaieshii din cetate Raspundeau virtos shi ei. COSHBUC P. I 328. DLRLC
-
- 2. (La comparativ) Mai ales mai cu seama mai mult cu atat mai mult. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- SHi mai virtos decit slovele mele... Facetzi sa scapere miezul cuvintului. DESHLIU G. 34. DLRLC
- Daca tea cunoscut o lighioana mai virtos te cunoashte un om. SADOVEANU A. L. 148. DLRLC
- La toata lumea placea fiindca era om deshtept shi blind... cu purtari alese shi mai virtos cu dare de mina. CARAGIALE O. III 32. DLRLC
- Sint oameni ce nu iau indreptare Iar mai virtos aceia ce vor sa ne munceasca. ALEXANDRESCU P. 83. DLRLC
- Cu atat (sau invechit cu cat) mai vartos = cu atat mai mult. DLRLC NODEX
- Dacai mustrat acuma pentru fapta cu atit mai virtos ar fi fost mustrat shi osindit atunci. SADOVEANU D. P. 138. DLRLC
- [Ciubotelor] nu lear fi pasat nici de potop cu atit mai virtos k aveau turetci. EMINESCU N. 34. DLRLC
- Nime nu indraznea a grai impotriva lui cu cit mai virtos a lucra ceva. NEGRUZZI S. I 143. DLRLC
-
- A bea vartos = a bea mult. NODEX
-
etimologie:
- *virtuosus (din virtus utis). DEX '09 NODEX