VIRTÓS¹ adv. 1. Cu putere cu fortza cu tarie. Cind ei ma trag de par virtos Sai cert shi sa ma bucur. IOSIF PATR. 30. Plaieshii din cetate Raspundeau virtos shi ei. COSHBUC P. I 328. 2. (La comparativ) Mai cu seama mai ales mai mult cu atit mai mult. SHi mai virtos decit slovele mele... Facetzi sa scapere miezul cuvintului. DESHLIU G. 34. Daca tea cunoscut o lighioana mai virtos te cunoashte un om. SADOVEANU A. L. 148. La toata lumea placea fiindca era om deshtept shi blind... cu purtari alese shi mai virtos cu dare de mina. CARAGIALE O. III 32. Sint oameni ce nu iau indreptare Iar mai virtos aceia ce vor sa ne munceasca. ALEXANDRESCU P. 83. ◊ Expr. Cu atit (sau invechit cu cit) mai virtos = cu atit mai mult. Dacai mustrat acuma pentru fapta cu atit mai virtos ar fi fost mustrat shi osindit atunci. SADOVEANU D. P. 138. [Ciubotelor] nu lear fi pasat nici de potop cu atit mai virtos k aveau turetci. EMINESCU N. 34. Nime nu indraznea a grai impotriva lui cu cit mai virtos a lucra ceva. NEGRUZZI S. I 143.