VARSTA¹ varste s. f. 1. Timpul scurs de la nashterea unei fiintze pana la un anumit moment din viatza ei; numarul de ani (shi de luni de zile) prin care se exprima acest timp; etate. ◊ Preshedinte de varsta = preshedinte al unei adunari ales in persoana celui mai in etate dintre membri. ◊ Loc. adj. In varsta = batran. Deo varsta cu... = care are acelashi numar de ani cu... Fara varsta = a carui varsta nu se poate preciza de varsta incerta. intre doua varste = care nu este nici prea batran nici prea tanar. 2. Etapa din viatza unei fiintze caracterizata printro anumita faza de dezvoltare. ◊ Varsta a treia = perioada de dupa pensionare. 3. Numar de ani implinitzi care se cer pentru k cineva sa se bucure de anumite drepturi (civile politice etc.) 4. (inv.; in sintagma) Varsta de mijloc = Evul Mediu. 5. Cea mai mica subdiviziune a timpului geologic in decursul careia sa format un complex de strate grupate intrun etaj geologic. [Var.: (reg.) vrasta s. f.] Din sl. vrusta.

varsta³ sf vz versta

varsta¹ sf [At: CORESI EV. 35 / V: (pop) vras~ (reg) ~te vastra vraste vrastra / Pl: ~te / E: vsl връста] 1 Timpul scurs de la nashterea unei fiintze pana la un moment din viatza ei Si: etate (1) (irg) timp (inv) crescut¹ (41) vreme (50). 2 Numarul de ani (luni zile) prin care se exprima varsta (1) Si: etate (2) (irg) timp (inv) crescut¹. 3 (Is) Preshedinte de ~ Preshedinte al unei adunari ales in persoana celui mai in etate dintre membri. 4 (Is) Decan de ~ Titlu dat persoanei care a implinit numarul cel mai mare de ani sau care are vechimea cea mai mare in functzie in anumite corpuri constituite (asociatzii colegii institutzii parlamentare etc.). 5 (Pgn; ias) Persoana care a implinit numarul cel mai mare de ani intro anumita comunitate. 6 (Ila) De aceeashi ~ (cu ...) sau deo ~ (cu ...) de ~ta (cuiva) (inv) intro ~ (reg) o vrasta Care are acelashi numar de ani (sau de luni de zile) (cu ...). 7 (Ila) Fara ~ Care are un numar de ani greu de determinat. 8 (Fig; ias) Nemuritor. 9 (Pan) Vechime (3). 10 (Spc) Numar de ani implinitzi in functzie de care o persoana poate fi considerata apta pentru ceva in functzie de care se acorda anumite drepturi (civile politice etc.). 11 (Inv; d. oameni; ila) Fara (sau nu) de ~ Minor. 12 (Irg; d. oameni; ila) De (sau in ~ ) Care prin numarul anilor implinitzi poate fi considerat apt pentru ceva. 13 (Spc; d. oameni; ial) Major. 14 (D. oameni; ila) In (sau irg de) ~ sau (inv) in toata ~ Matur¹. 15 (Spc; d. oameni; ial) Batran (8). 16 (D. oameni; ila) Mai in (sau inv de) ~ Care a implinit un numar mai mare de ani (decat altcineva). 17 (D. oameni; ial) Care apartzine unei generatzii trecute de anii tineretzii. 18 (Inv; ie) A veni la masura ~tei sau a sosi (ori a aduce) la masura de ~ a fi de masura ~tei A depashi (sau a face sa depasheasca) perioada adolescentzei devenind matur¹. 19 (Inv; ie) A avea ~ A fi matur¹. 20 Spor de ani traitzi (considerat k factor al evolutziei biologice). 21 (Ilav) (O data) cu ~ta Pe masura cumularii anilor traitzi. 22 Etapa din viatza unei fiintze caracterizata printro anumita faza de dezvoltare. 23 (Is) ~ta critica Fiecare dintre perioadele de tranzitzie ale vietzii omeneshti corespunzatoare mai ales aparitziei sau incetarii functziilor sexuale caracterizate prin procese fiziologice shi psihice complexe. 24 (Is) ~ta a treia Perioada a vietzii omeneshti care corespunde batranetzii shi care incepe dupa pensionare. 25 (D. oameni; ila) Intre doua ~te Care nu este nici prea batran nici prea tanar. 26 (Inv; fig; is) Floarea ~tei Tineretze. 2728 (Iljv) In floarea (sau inv in primavara) ~tei (Care se afla) in plina tineretze. 2930 (Iljv) In (toata) puterea ~tei sau (inv) in ~ta puterii (reg) in ~ta vietzii (Care se afla) la etatea deplinelor capacitatzi fizice (shi intelectuale). 3132 (Pex; ial) (Care este) in plina vigoare (1). 33 (Ivr) Statura. 34 Perioada de timp in care societatea omeneasca are anumite trasaturi caracteristice Si: epoca (1). 35 (Inv; is) ~ta de mijloc Evul Mediu. 36 (Is) ~ta de aur Perioada (mitica) de inflorire shi stralucire a vietzii materiale shi spirituale. 37 (Fig; ias) Perioada cea mai fericita cea mai prospera din viatza cuiva. 38 (Ivr; is) ~ de vreme Perioada de timp. 39 (SHis ~ geologica) Cea mai mica subdiviziune a timpului geologic in decursul careia sa format un complex de straturi grupate intrun etaj geologic. 40 (Ast; is) ~ta lunii Numarul de zile trecute de la faza de luna noua.

varsta² sf [At: (a. 1770) ARHIVA R. I. 344/13 / V: (pop) vras~ (Pl shi: vrashte) (reg) ~tra vastra vrastra zvarta / Pl: ~te / E: srb vrsta] 1 (Reg) Varga (34). 2 (Ban; Trs; mpl) Vopsea (vegetala). 3 (Ban; if vrasta) Fire de lana (colorata) sau de bumbac cu care se brodeaza diferite obiecte de imbracaminte. 4 (Olt) Jurubitza (de lana de bumbac etc.). 5 (Mol; Buc; if vrasta) Fiecare dintre cercurile concentrice din trunchiul unui copac care marcheaza anii de viatza ai acestuia. 6 (Reg) Cuta (la haina). 7 (Reg) Incretzitura pe piele Si: rid. 8 (Reg) Crestatura alungita shi ingusta facuta in piatra alergatoare a morii. 9 (Ban; Trs) Rand (de pomi de porumb etc.). 10 (Trs) Manunchi (de flori) Si: (inv) varstatura (1). 11 (Trs) Podoaba (constand intrun manunchi de flori de pene etc.) care se poarta mai ales la palarie Si: (inv) varstatura (2) Vz mununa pana¹ strutz. 12 (Reg; pex; if vastra) Motz de pene (de pe capul unor pasari). 13 (Olt) SHuvitza de par. 14 (Reg; ic) ~tamiresii Planta nedefinita mai indeaproape.

VARSTA¹ varste s. f. 1. Timpul scurs de la nashterea unei fiintze pana la un anumit moment din viatza ei; numarul de ani (shi de luni de zile) prin care se exprima acest timp; etate. ◊ Preshedinte de varsta = preshedinte al unei adunari ales in persoana celui mai in etate dintre membri. ◊ Loc. adj. In varsta = batran. Deo varsta cu... = care are acelashi numar de ani cu... Fara varsta = a carui varsta nu se poate preciza de varsta incerta. Intre doua varste = care nu este nici prea batran nici prea tanar. 2. Etapa din viatza unei fiintze caracterizata printro anumita faza de dezvoltare. ◊ Varsta a treia = perioada de dupa pensionare. 3. Numar de ani implinitzi care se cer pentru k cineva sa se bucure de anumite drepturi (civile politice etc.) 4. (Inv.; in sintagma) Varsta de mijloc = evul mediu. 5. Cea mai mica subdiviziune a timpului geologic in decursul careia sa format un complex de straturi grupate intrun etaj geologic. [Var.: (reg.) vrasta s. f.] Din sl. vrusta.

VARSTA¹ ~e f. 1) Durata de timp socotita de la nashterea unei fiintze pana la un anumit moment din viatza ei; etate. ◊ In ~ batran. Intre doua ~e nici tanar nici batran. In floarea ~ei tanar. 2) Numar de ani care se cer pentru k o persoana sa fie supusa unor obligatzii sau sa se bucure de anumite drepturi. ~ shcolara. ~ de recrutare. 3) Fiecare dintre perioadele determinate istoric; epoca; ev. [G.D. varstei; Sil. varsta] /<sl. vrusta

varsta f. 1. durata obishnuita a vietzii: (un nume) sa treaca peste varste shi peste ani sa sboare GR. AL.; 2. timp scurs dela nashtere: omul e major dela varsta de 21 ani; 3. epoca a vietzii: cele patru varste ale omului sunt: copilaria (015 ani) junetzea (1525 ani) maturitatea (2555 ani) shi batranetzea; cele patru varste ale lumii (varsta de aur de argint de arama shi de fier) perioade poetice in rastimpul carora se crede k oamenii au fost din ce in ce mai putzin virtuoshi shi mai putzin fericitzi; varsta de piatra de bronz de fier epoce preistorice caracterizate prin uzul instrumentelor de piatra apoi de bronz shi in fine de fier; 4. batranetze: e un om in varsta; 5. dunga varga. [Mold. vrasta = slav. VRŬSTA etate rang linie].

vrasta¹ sf vz varsta¹

vrasta² sf vz varsta²

virsta¹ s.f. 1 Timpul scurs de la nashterea unei fiintze pina la un anumit moment din viatza ei; numarul de ani (shi de luni de zile) prin care se exprima acest timp; etate. Unde era pe atunci ce facea ce gindea ce virsta avea? (GAL.). ◊ Decan (sau preshedinte) de virsta = persoana care a implinit numarul cel mai mare de ani sau care are vechimea cea mai mare in functzie in anumite asociatzii colegii (parlament senat universitar etc.).* Loc.adj. De aceeashi virsta (cu...) sau deo virsta (cu...) de virsta (cuiva) (inv.) intro virsta = care are acelashi numar de ani (sau de luni de zile) (cu...). Ionica era de virsta mea; amindoi la un loc am fi implinit douazeci de ani (VLAH.). Fara virsta = a carui virsta nu se poate preciza de virsta incerta. Femeia la care ma uit... e o cershetoare femeie fara virsta (ARGH.). In virsta = batrin. O dama in virsta... sampiedicat in rochie shi a cazut pe shine (CAR.). ◊ Expr. A nushi arata virsta v. arata. A inainta in virsta v. inainta. ♦ Timpul scurs de cind exista de cind dureaza de cind se mentzine ceva; vechime. Casele erau batrine de virsta dar trainice shi tineren ziduri (CAR.). 2 Numar de ani implinitzi de catre o persoana pentru care poate fi considerata apta pentru ceva in functzie de care i se acorda anumite drepturi (civile politice etc.). Ajungeau feciorashii la virsta de ajutor in gospodarie (SADOV.). ◊ Loc.adj. (inv.) Fara (sau nu) de virsta = (despre tineri copii) minor. Oricare fara de vrista va face vreo greshala... giudetzul nul va certa (PRAV.). (inv. reg.) De (sau in) virsta = (despre oameni) care prin numarul anilor implinitzi poate fi considerat apt pentru ceva; major. Mai in (sau inv. de) virsta = (despre oameni) care a implinit un numar mai mare de ani (decit altcineva); care apartzine unei generatzii trecute de anii tineretzii. Un contimporan mai in virsta deal sau... a enuntzat aproximativ aceeashi teorie (BLA.). ♦ Numar de ani traitzi (considerat k factor al evolutziei biologice). Avea un glas spart shi aspru care virsta shi rutina il dau unor femei (PAPAD.). 3 Etapa din viatza unei fiintze caracterizata printro anumita faza de dezvoltare. Din crudami virsta de cind ochii am deschis... Am iubit deopotriva tot ce mia parut frumos (ALEX.). ◊ Virsta a treia = perioada a vietzii omeneshti care corespunde batranetzii shi care incepe de obicei dupa pensionare. Virsta critica v. critic. Virsta fertila v. fertil. Virsta frageda v. fraged. ◊ Loc.adj. Intre doua virste = care nu este nici prea batrin nici prea tinar. Sa desprins din ceata un turc intre doua virste (STANCU). Δ Analog. O cultura minora nu este... virsta copilareasca a unei culturi (BLA.). ◊ Loc.adj. adv. In (toata) puterea virstei = matur; in plina vigoare. Erau oameni in puterea virstei plini de hotarire shi de energie (GAL.). 4 Perioada de timp in decursul careia societatea omeneasca are anumite trasaturi caracteristice; epoca. Din vremile trecute in veacuri viitoare Un nume sa rasune cu slavampodobit Sa treaca peste virste shi peste ani sa zboare (ALEX.). ◊ Virsta fierului = epoca fierului. Virsta bronzului = epoca bronzului. Virsta de aur = (in antic.) perioada (mitica) de inflorire shi stralucire a vietzii materiale shi spirituale. A trecut demult virsta de aur cind alte sunete nu erau pe lume decit glasurile naturii generoase acompaniate de ciobanashul arcadian pe un fluier cu doua tzevi de trestie (CAR.). (inv.) Virsta de mijloc = Evul Mediu. 5 (geol.; shi virsta geologica) Cea mai mica subdiviziune a timpului geologic in decursul careia sa format un complex de strate grupate intrun etaj geologic. • pl. e. shi (inv. reg.) vrista s.f. /<sl. veche връста.

VÍRSTA¹ virste s. f. 1. Timpul scurs de la nashterea unei fiintze pina la un anumit moment din viatza ei; numarul de ani prin care se exprima acest timp; etate. Mai aproape prin virsta de Eminescu... a fost fara indoiala tovarashul de joc al acestuia la Ipoteshti. CALINESCU E. 36. Copii de toate virstele se adunau in jurul nostru. SADOVEANU E. 45. E uimitor cum la virsta lui... mai pastreaza o memorie atit de intacta. C. PETRESCU C. V. 243. Slujind cu credintza... pina la virsta de treizeci shi mai bine de ani. CREANGA P. 139. Preshedinte de virsta = persoana cea mai in virsta dintro adunare chemata sa deschida shi sa conduca dezbaterile pina la alegerea biroului shi a preshedintelui. ◊ Loc. adj. In virsta = batrin. Nu numai copiii sa se duca la carte ci shi oamenii in virsta. SADOVEANU E. 26. Era un om in virsta shi serios. C. PETRESCU A. 453. Intre doua virste = nici prea batrin nici prea tinar. Inaintea noastra se afla... un barbat intre doua virste tzinind de mina o fetitza. STANCU U.R.S.S. 37. Dupa dinshii veni... cuconul Andronachi Brustur un vaduvoi intre doua virste. GANE N. II 190. Fara virsta = a carui virsta nu se poate preciza. Un chip uscatziv fara virsta ars de soare. VLAHUTZA la TDRG. (Despre doua sau mai multe persoane) Deo virsta = numarind acelashi numar de ani. Mai am o fata luata de suflet tot de o virsta cu fata mea. CREANGA P. 270. In floarea virstei v. floare (I 1). 2. Etapa din viatza unei fiintze caracterizata printro anumita faza de dezvoltare. Are shi planta rostul ei... virstele ei. Daca nu se coace la vremea ei nu mai apuca se trece. V. ROM. noiembrie 1950 50. Este o virsta cind toata lumea face poezii. VLAHUTZA O. A. 399. Feciorashul sa marit Virsta mare samplinit SHi lui vremea ia sosit Vremea de casatorit. TEODORESCU P. P. 619. 3. Numar de ani implinitzi care se cer pentru k cineva sa se poata bucura de anumite drepturi (civile sau politice). Nu voteaza pentru k nare virsta. 4. (Invechit in expr.) Virsta de mijloc = evul mediu. Fiintza functzionarilor civili shi militari... da acestei privelishti o pompa solemna ce aducea aminte de turnerile cavalerilor virstei de mijloc. NEGRUZZI S. I 36. Varianta: (regional) vrista (ALECSANDRI S. 95) s. f.

VRÍSTA¹ s. f. v. virsta¹.

varsta a dóua sint. s. (ironic) Varsta adulta ◊ „Chiar la intrarea in discoteca un tip la varsta a doua beat mia pus un pistol in tampla. Nu sa intamplat insa nimic.” R.l. 15 I 93 p. 4 (format dupa varsta a treia)

varsta a tréia sint. s. (eufemism) Perioada de dupa pensionare batranetze ◊ „A treia varsta. Intrun buletin consacrat varstei a treia Organizatzia Mondiala a Sanatatzii apreciaza k numarul persoanelor in varsta se va dubla pana in anul 2000. In 1970 existau in lume 304 milioane de persoane in varsta de peste 60 de ani.” R.l. 7 V 79 p. 6. ◊ „Noi gerontologii romani consideram k metoda esentziala de intarziere a proceselor degenerative de varsta shi de evitare a fenomenelor morbide la varsta a treia este profilaxia.” Cont. 16 VI 79 p. 7. ◊ „Am vazut doi indexatzi de varsta a treia cumparand [...] biscuitzi «Eugenia» privatizatzi.” R.l. 18 V 93 p. 1 [var. a treia varsta] (dupa fr. troisième ige; DMN 1966; DEXS)

vírsta (vest) shi vrísta (est) f. pl. e (vsl. vrŭsta vrŭstŭ sirb. vrsta etate; rus. verstá versta). 1. Etate durata vĭetziĭ timp trait: virsta omuluĭ cuprinde copilaria tineretza barbatzia shi batrinetza. 2. Epoca a vĭetziĭ omuluĭ a animalelor saŭ a lumiĭ: Matusalem a murit la virsta de 969 de anĭ (Biblia). A fi in virsta a fi destul de batrin. A fi de virsta (Vechĭ) a fi de virsta cuvenita (de ex. major). Intre doŭa virste intre tineretza shi batrinetza. Cele patru virste ale lumiĭ (de aur de argint de arama de fer) epoce legendare in timpu carora se crede k oameniĭ aŭ fost din ce in ce maĭ raĭ shĭ maĭ nefericitzĭ. Virsta de peatra de bronz shi de fer treĭ epoce preistorice in care oameniĭ aŭ intrebuintzat unelte de peatra apoĭ de bronz shi apoĭ de fer. 3. Dunga varga linie (pe o suprafatza): o pinza alba cu virste negre. 4. Trans. Pop. (shi vistra shi zvirta). Buchet: virsta de florĭ. In Olt. shi virste f. fara pl.

+varsta (fara/in ~) loc. adj.

varsta¹ (etate) s. f. g.d. art. varstei; pl. varste

varsta (timp) s. f. g.d. art. varstei; pl. varste

varsta te.

virsta

VARSTA s. 1. etate (inv. shi reg.) timp (inv.) crescut. (Ce ~ ai?) 2. (pop.) seama. (Copii de ~ lui.)

VARSTA DE MÍJLOC s. v. evul mediu.

virsta de mijloc s. v. EVUL MEDIU.

VIRSTA s. 1. etate (inv. shi reg.) timp (inv.) crescut. (Ce ~ ai?) 2. (pop.) seama. (Copii de ~ lui.)

virsta (te) s. f. 1. Etate. 2. Dunga fishie. 3. Smoc cositza. 4. (Trans.) Buchet. Var. vrista. Mr. virsta vrista megl. vrasta. Sl. vrŭsta vrŭstŭ (Cihac II 465; Conev 59) cf. bg. vrastĭ „etate” slov. vèrsta „linie”. Der. virsta (var. vrista) vb. (a dunga; a impestritza a asemui); virstnic (var. vris(t)nic) adj. (adult matur; inv. de aceeashi etate); virstnicie (var. vristnicie) s. f. (virsta de adult); invrista vb. (a dunga; a alterna; a varia).

varsta (strat.) (engl.= age) unitate geocronologica al carei echivalent cronostratigrafic este → etajul. (V.M.)

ANNO... AETATIS SUAE (lat.) in anul... varstei mele Formula utilizata in inscriptzii funerare pe tablouri etc.

SENSUS NON AETAS INVENIT SAPIENTIAM (lat.) observatzia nu varsta va aduce intzelepciunea Publilius Syrus „Sententiae” 638. Observarea mediului inconjurator shi a oamenilor da cunoshtintze shi experientza care valoreaza mai mult decat anii traitzi.