VANZÁRE vanzari s. f. 1. Actziunea de a vinde shi rezultatul ei; vindere. ◊ (Pop.) Vanzare buna! = urare facuta negustorului (sau vanzatorului) de catre cumparator la plecarea acestuia dintro pravalie. Vanzare silita = vanzare ordonata de autoritatea judiciara pentru datorii neachitate. ◊ Loc. adj. De vanzare = oferit spre vanzare destinat vanzarii menit sa fie vandut. 2. (Concr.) Ceea ce se vinde obiectul care se vinde; marfa. 3. (Ec.) Procesul de schimb al unor marfuri corporale shi necorporale contra unei sume de bani numita pretz. 4. Fig. Tradare. Vinde + suf. are.

vanzare sf [At: CORESI EV. 111 / V: (reg) vanzar sn (ivr) ven~ vin~ / Pl: ~zari / E: vinde + are] 1 (Ioc cumparare) Cedare a unui bun in schimbul unei sume de bani Si: vindere (1) (rar) vandut¹ (1) (inv) vanzatura (1) (ivr) vanzatoare Vz vanzator (8). 2 Activitate care consta in cedarea unor bunuri in schimbul unei sume de bani Si: vindere (1) (rar) vandut¹ (2) (inv) vanzatura (2) (ivr) vanzatoare Vz vanzator (9). 3 (Jur; is) ~ silita Vanzare (1) ordonata de autoritatea judiciara pentru datorii neachitate. 4 (Jur; is) Act (sau contract inv zapis) de ~ Document oficial prin care se consemneaza k un bun a fost vandut. 5 (Ila) De ~ Care este menit sa fie vandut (1). 6 (Ial) Care este oferit spre vanzare (1). 7 (Ilv) A scoate (sau a pune) in (sau la pop de) ~ A vinde (1). 8 (Ie) ~ buna Urare adresata (la despartzire) unei persoane care vinde (2). 9 (In trecut) Trecere a unui sclav a unui iobag etc. in posesiunea altui stapan (in schimbul unei sume de bani). 10 (Ivp; in legatura cu verbe k „a scoate” shi „a pune”) Licitatzie. 11 (Ccr) Obiect destinat vanzarii (1) Si: (inv) vanzatura (3). 12 Tradare sau denuntzare pentru bani sau pentru un avantaj material Si: (ivr) vanzator (10).

VANZÁRE vanzari s. f. 1. Actziunea de a vinde shi rezultatul ei; vindere. ◊ (Pop.) Vanzare buna! = urare facuta negustorului (sau vanzatorului) de catre cumparator la plecarea acestuia dintro pravalie. Vanzare silita = vanzare ordonata de autoritatea judiciara pentru datorii neachitate. ◊ Loc. adj. De vanzare = oferit spre vanzare destinat vinderii menit sa fie vandut. 2. (Concr.) Ceea ce se vinde obiectul care se vinde; marfa. 3. Tradare. Vinde + suf. are.

vanzare f. 1. fapta de a vinde: o casa de vanzare; 2. fig. tradare pentru bani: suflet de vanzare. [Forma paralela cu vindere (cf. crezare shi credere)].

vinzare s.f. 1 Cedare instrainare a unui bun a unei marfi etc. in schimbul unei sume de bani; vindere. Am socotit k tot asha lesne avea sa mearga shi cu vinzarea cladirilor din Bucureshti (M. I. CAR.). ◊ (jur.) Vinzare silita = vinzare ordonata de autoritatea judiciara pentru datorii neachitate. ◊ Loc.adj. De vinzare = oferit spre vinzare destinat vinderii menit sa fie vindut. Iaca un ovrei cu camashi de vinzare (ISP.). ◊ Expr. Vinzare buna! urare facuta negustorului (sau vinzatorului) de catre cumparator la plecarea acestuia dintro pravalie. A scoate la (sau in) vinzare v. scoate. 2 Concr. Ceea ce se vinde obiectul care se vinde; marfa. Mergea in piatza shi vedea vinzari pometuri... dulcetzuri shi alte mincari (PANN). 3 Fig. Tradare. Capeteniile acestei vinzari nelegiuite erau Negrila paharnicul Alexa stolnicul shi Isaia vornicul (ISP.). • pl. ari. /vinde + are.

VINZÁRE vinzari s. f. 1. Actziunea de a vinde shi rezultatul ei; vindere. A pune in vinzare. ◊ (Popular) Vinzare buna formula de salut la plecarea dintro pravalie. Vinzare buna shi sa ne vedem cu bine. DUMITRIU N. 232. Vinzarecumparare v. cumparare. Vinzare silita = vinzare ordonata de autoritatea judiciara pentru datorii neachitate. ◊ Loc. adj. De vinzare = destinat vinderii menit sa fie vindut. Vazind cerbul... intreba dacai este de vinzare. ISPIRESCU L. 115. De vinzare tzie gainusha ceea mai baiete? De vinzare moshule. CREANGA O. A. 61. Nu mie negrul de vinzare... Cai voinic shii pui de zmeu SHii fugar pe placul meu! ALECSANDRI P. P. 105. 2. (Concretizat rar) Ceea ce se vinde obiect care se vinde; marfa. Mergea in piatza shi vedea vinzari Pometuri dulcetzuri shi alte mincari. PANN P. V. I 130. 3. Faptul de a savirshi o tradare; tradare. Numai vinzarea rapune capetele crailor. SADOVEANU O. VII 150. A fost un denuntz sau asha ceva... Iata bucureshtenii dumneavoastra: vinzari peste vinzari! CAMIL PETRESCU O. II 135. Samson vorbi cu glas adinc: «SHtiu bine Can sarutarea asta carenshala Ai planuit vinzarea criminala K voi cadea shi voi muri prin tine». TOPIRCEANU P. 83.

vinzáre f. pl. arĭ (d. vinz). Cp. cu crezare perzare). Actziunea de a vinde. Fig. Tradare. A fi de vinzare a fi destinat vinderiĭ: marfa casa de vinzare. In Serbia vinzare.

vanzáre s. f. g.d. art. vanzắrii; pl. vanzắri

vanzáre s. f. g.d. art. vanzarii; pl. vanzari

VANZÁRE s. 1. desfacere plasare vindere (inv.) debit. (~ unei marfi.) 2. dever (pop. shi fam.) alishverish. (Na prea avut ~ astazi.) 3. v. tradare.

Vanzare ≠ cumparare

VINZARE s. 1. desfacere plasare (inv.) debit. (~ unei marfi.) 2. dever (pop. shi fam.) alishverish. (Na prea avut ~ astazi.) 3. tradare (inv.) proditzie prodosie. (~ de patrie.)