marfa [At: CORESI ap. GCR I 23/34 / V: (irg) ~rha (Pl: ~rhe ~rha) (Ban) ~rva (Pl: ~rve ~rva) mara (Pl: ~re ~ra) (sst) marha / Pl: marfuri (inv) ~fe marfi / E: mg marha] 1 sf (Irg; Trs; Ban; if marha marva mara) Vita cornuta mai ales bou sau vaca. 2 sf (irg; Trs; Ban; pgn) Animal domestic Si: dobitoc. 3 sf (Pgn; is) ~ salbatica Animal salbatic mai ales cerb sau caprioara. 4 sf (Dep; rar) Om grosolan prost sau lipsit de bunsimtz Vz dobitoc vita. 5 sf (Ban; if mara) Prasila. 6 sf (Inv) Avut constand din vite sau din diverse bunuri mobile Si: avere bogatzie. 7 sf Bun (material) produs al muncii shi destinat schimbului pe piatza. 8 sf (Is) ~ moneda sau ~fa monedei Moneda considerata k echivalent de schimb Si: bani. 9 sf (Pfm; ie) Ashi lauda ~fa (k tziganul ciocanul ori pila) Ashi lauda lucrurile care le poseda sau meritele personale. 10 sf (Pop; ie) Numi vinde el mie ~ Nu ma poate inshela deoarece cunosc situatzia reala. 11 sf (Reg; ie) A lua (pe cineva) ~ A lua pe cineva in spate in carca. 12 sf (Dep; ie) Buna ~ sau ~ buna Se spune despre un om shmecher sau imoral. 13 sf (Rar; ie) Alta Se spune cand este vorba despre alt aspect al unei probleme despre alta situatzie alta imprejurare. 14 sf (Rar; iae) Bun material ! 15 sf (Euf) Lucru furat. 1617 sf a (Fam; cu valoare de superlativ) (Obiect realizare relatzie etc.) Formidabil Si: (arg) mishto.

MÁRFA marfuri s. f. Produs al muncii destinat schimbului pe piatza. Ce gindeshti dumneata moshule? Te joci cu marfa omului? CREANGA A. 57. Spunemi insa mainainte pentru banii ce niai dat Ce fel de marfa anume satzi dea. HASDEU R. V. 53. Marfa lui e marfa ce nu aduce paguba. NEGRUZZI S. I 285. ◊ Expr. Ashi lauda marfa = a se lauda cu ceea ce are ashi face reclama.

márfa adj. inv. (arg. tinerilor) ♦ 1. Bun; frumos; de calitate ◊ „Miam luat nishte blugi marfa.” ♦ 2. De treaba ◊ „Profa de mate e marfa na picat pe nimeni.”

MÁRFA marfuri f. 1) Bun (material) destinat schimbului pe piatza. 2) Totalitate a obiectelor destinate vanzarii. * Ashi lauda ~a a lauda ceea ce i apartzine. [G.D. marfii] /<ung. marha

marfa f. ceea ce se vinde shi se cumpara (afara de imobile). [Tr. marha vita (shi marfa) = serb. MARHA vita: vitele sunt la popoarele pastorale principalul obiect de transactziune].

márfa f. pl. marfĭ shi maĭ des n. marfurĭ (ung. marha avere [in banĭ] vite; sirb. marha shi marva vite marfa; bg. dial. marva rut. márha shi [dupa rom.] márfa d. vgerm. mar[i]ha cal ngerm. mähre mirtzoaga [V. mareshal]; celtic marka irlandez mark cal. Cp. cu lat. pecunia banĭ pecus vita shi got. faihu vite proprietate germ. vieh vita. Cp. shi cu dobitoc shi socotesc). Vechĭ (marha pl. e). Vita. Avere mobila. Azĭ (marfa). Lucrurĭ mobile de vinzare: marfa dintr’o pravalie dintr’un depozit dintr’o corabie. (SHi azĭ in Maram. Trans. Ban. marha vita. In Ban. [dupa sirb.] shi marva). V. marfar shi marhaĭe.

prodúctziemárfa s. f. (ec.) Productzie sub forma de marfa ◊ „Volumul productzieimarfa creshte cu 24 la suta fatza de anul trecut productivitatea muncii sporeshte cu 17 la suta.” Sc. 24 XII 74 p. 2. ◊ „Realizarea suplimentara [...] a unei productziimarfa in valoare de 12 milioane.” Sc. 27 XI 75 p. 2. ◊ „Ponderea produselor noi shi reproiectate 60 la suta din valoarea productzieimarfa [...]” Sc. 9 III 78 p. 1. ◊ „Productziemarfa peste plan.” Sc. 13 V 83 p. 1 (din productzie + marfa; probabil formatzie mai veche)

márfa s. f. g.d. marfi art. mắrfii; pl. mắrfuri

márfa s. f. g.d. marfi art. marfii; pl. marfuri

marfa marfii gen. a.

MÁRFA s. 1. produs (inv. shi pop.) negotz (inv.) metah negustorie product. (A vandut ~ la piatza.) 2. articol. (O ~ de buna calitate.)

MARFA s. 1. produs (inv. shi pop.) negotz (inv.) metah negustorie product. (A vindut ~ la piatza.) 2. articol. (O ~ de buna calitate.)

márfa (mắrfuri) s. f. 1. (Trans. Maram.) Vite. 2. (Inv.) Provizii. 3. Obiecte de negotz. Var. (inv. Trans.) marha (Banat) marva. Sl. (sb. cr. rut.) marha (Miklosich Slaw. Elem. 30; Cihac II 186) shi mag. marha (Gáldi Dict. 144) din v. germ. mariha „cal.” Der. marfar (var. marfagiu) s. m. (negustor). Din rom. provin rut. marfa (Miklosich Wander. 17; Candrea Elemente 408; Berneker II 19) mag. márfa (Edelspacher 18).

marfa marfuri I s. f. 1. prostituata. 2. obiect de contrabanda. II adj. invar. foarte bun de calitate superioara.

marfa de marfa v. marfa (II.)

marfa uda expr. (intl.) delincvent arestat / inchis.

MARFA s. f. 1. (Invechit astazi numai in Transilv. Ban.; in formele marha marva shi mara; adesea cu sens colectiv) Vita cornuta (mai ales bou sau vaca); vita de munca (GCR II 472); p. g e n e r. animal domestic (CIHAC II 186 ALR II 5652/36 47 349) dobitoc (CABA SAL. 99 A II 7). In a shaptea zi. . . nu face nece un lucru nici tu nici feciorul tau nici fata ta nici sluga ta nici slujnica ta nici marha ta. CORESI ap. GCR I 23/34 cf. CCR 19/9. Iara sa vor prinde la el cea marha furata vie sava bou fie sava asin sava oaie de doao ori sa dea atita. PALIA (1581) ap. CCR 69/21. Deci sau dus Ghiorghi deau cumpirat aceale vite cice atunci nau fost oprita marha de mariavoastra (inceputul sec. XVII). ROSETTI B. 59 cf. 62 73 78. Pintecele dea stinga de se va cutremura o dobinda de marha veri apuca. PARACLISER (1639) 262. Deade noao fintina aceasta den carea au beut el shi feciorii lui shi marha lui. N. TEST. (1648) 109^r/12. Sashi adune marha dumnilorsale in plaiul muntelui pre locul tzerei Moldovei (a. 1676). BUL. COM. IST. II 199. Va plati restul dajdii cum sa face ceva pashune la marhe (a. 1767). IORGA S. D. XIII 262. Marha sau dobitoacele ceale cu coarne uneori capata riie. CALENDARIU (1814) 181/27 cf. BUDAIDELEANU LEX. CIHAC II 186. Cele apartzinatoare de casa shi salashul cu marva afara la cimp. MARIAN S. R. II 226 cf. TDRG ROSETTI R. VI 150. Nici nu se mai spala da de mincat se indoapa k marha. T. POPOVICI S. 145. Omul prost e k magarul sau k marha. H XVIII 19. Sa nu le strice lupii marvele (vitele). ib. 312. Badishor de preste vale Nutzi pune peanasha mare Cio pune mai retezata Precum ai marvan poiata. EPURE P. 75. Feciorii slujisera numai pre marve shi nu pre bani. CATANA P. B. I 9. Buna umbra dobindeshte Multa marva sa dumbreshte. ALEXICI L. P. 25 cf. 111. Traim di pa plug shi di pa marha. DENSUSIANU TZ. hH. 205 cf. 114. Murguletz marha rotata Scoatema in deal odata. BIRLEA C. P. 171 cf. 304. Cumpara sare. Sarea o da la marva la oi. ARH. FOLK. III 143. Cinsa gata lealeje; tot natush ia marva lui. ib. 144. Abia am iashit din iarna cu marhele. ALR I 324/56. Sa duse cu marvil’e la iarba. ib. 1088/49. Sa nu sa baje la minen ocol nici o mara straina. ALR II 3013/29. Mana marhalor a vacilor. ib. 4241/346. Solnitza din corn da marha. ib. 4995/64. ♦ P. g e n e r. (De obicei determinat prin „salbatic”) Animal salbatic (mai ales cerb sau caprioara). Cf. ALR I 1157/79 90 138 315. ♦ (Depreciativ cu determinari care accentueaza nuantza depreciativa) Epitet pentru un om grosolan lipsit de bunsimtz sau prost. V. v i t a d o b i t o c. Sa dus la Rigo shi a ceruto la joc. Ea la privit semeatza: Nu joc cu tine. Eshti marha mare nu shtii juca. T. POPOVICI SE. 514. Marva incaltzata. ALR I 1524/45. 2. (Prin Ban. in forma mara) Prasila. Cf. ALR I 1769/28. Am cumparat oi shi stupi de mara. Com. din ORAVITZA. 3. (Invechit) Avut avere bogatzie (constind din vite sau p. e x t. din diverse bunuri mobile).Adusera . . . pre Lot fratesau shi cu toata marha (uneltele BIBLIA 1688 9²/33) lui shi muieri shi oameni. PALIA (1581) 55/7. Nedreptatea amu pohteashte sa rapeasca marha striinului. CORESI EV. 218 cf. 400. Robira pre muierile den Madiam shi marha lor shi dobitoacele lor shi toate agonisitele lor. BIBLIA (1688) 119²/9. Odai de oi vom face aicea dobitoacelor noastre shi cetatzi marfelor noastre. ib. 120²/49 cf. 23¹/17 461/40. SHi de aceasta am poruncit domniia mea din nice un fealiu din marha lor sa nu li se ia vama domneasca dintzii nice din oi nice din stupi nice din porci nice din galeata (cca 1700). IORGA S. D. XII 277. Pina acum tisturile nici atare la casa sau marha preutzilor nau indrisnit ce cineshi in forumul sau au cautat judecata (a. 1765). id. ib. XII 257. De dijma griului secarei. . . inului stupilor meilor melusheilor shi a altor vite shi marfe care sau obicinuit. . . a se da fiscului nostru. . . sai scutim shi sai mintuim. SHINCAI HR. III 82/22. 4. (La sg. de obicei cu sens colectiv sau la pl.) Bun (material) produs al muncii shi destinat schimbului pe piatza. Aceshtia sint. . . iubitorii de argintu shi ceia ce au cumparat marha strimba. COD. TOD. 205 cf. CUV. D. BATR. II 344/5. Scriem carte. . . la voda la domnul nostru sa slobodzeasca drumul sa imbie negutzatorii. . . sa vie cu negoatze shi cu marha la Bistritza (inceputul sec. XVII). ROSETTI B. 89 cf. 55. De la Lipova au tirguit marfa la tirgul Devii (a. 1747). IORGA S. D. XII 45. Nau trecut multa vreme la mijloc shi au ars shi vama domneasca arzind multa marfa domneasca shi negutzitoreasca (sfirshitul sec. XVIII). LET. III 231/34. Luase de la oamenii lui Paul Beldi de Bodula noua cai cu marfile ce ducea pentru k nau avut ravashel. SHINCAI HR. II 151/34. Negutzitorii. . . au suit pretzul marfelor sale. id. ib. III 219/23 cf. I 371/9. Facind tocmala cu numitul k sai dau zece mii oca cashcaval.. . am shi pus in lucrare k la vremea cuviincioasa sai fie marfa gata (a. 1810). URICARIUL XIV 239. Un negutzitor vienez batrin miau spus k din Viena de 16 ori au dus marfa la Moldova. GOLESCU I. 97. Vama de acum inainte sa va lua numai la schele shi la locurile de la granitza pentru marfurile atit cele ce ies cit shi cele ce intra cite 3 lei la suta. CR (1829) 308²/17. Au socotit sa arunce in mare. . . tunuri coleturi cu marfa poloboace shi alte asemine. DRAGHICI R. 11/15. Importatia shi exportatzia tuturor marfilor sa fie sloboda. GT (1839) 52¹/13 cf. 19¹/19. Moldovenii protimisasc a da sute de mii de lei pentru carete shi marfe de la Viena. KOGALNICEANU S. 110. Sashi deschida. . . pietze noua pentru fabricate shi alte marfi de ale sale. BARITZIU P. A. II 399. Casca gura la marfurile expuse prin magazine. NEGRUZZI S. I 329 cf. 285. Sami faca mie Catagrafie Parcash fi marfa de bacalie Brashovenie sau lipscanie. ALECSANDRI T. I 111. Acea tainica simtzire care doarmen a ta harfa in cuplete de teatru so desfaci k pe o marfa? EMINESCU O. I 137. Ce gindeshti dumneata moshule? Te joci cu marfa omului? CREANGA A. 57. Dupa ce ia dascalit pe larg cumnatul mai mare in toate privintzele negotzului. . . au pornit. . . dupa marfa. CARAGIALE O. II 230 cf. M 155. Slujba cu care mai insarcinat o voi implinio dacami vei da douazeci de corabii shi bani k sa cumpar marfa cea mai frumoasa shi mai scumpa. ISPIRESCU L. 24. Intro societate producatoare de marfuri. . . munca intelectuala devine shi ea o marfa care se cumpara shi se vinde. GHEREA ST. CR. II 308. In tirg ashternura un sac lasara marfa jos pe caldarimul umed iar ei se ashezara alaturi. DUNAREANU CH. 76. Cind ai o marfa buna arataneo de la inceput. AGIRBICEANU A. 147. Eu vreau sa vorbim sa ma conving k marfa imi convine k pretzul nu se mai poate scadea. SADOVEANU B. 99 cf. 97 id. N. F. 156. Pierderile se ridica la peste treizeci la suta din valoarea marfii. REBREANU R. I 47. Haralambie asista la ridicarea marfii lui Leíb. SAHIA N. 96. Industria textila. . . cuprinde cca 600 de fabrici. . . aproape suficiente k sa acopere necesitatzile consumului intern de marfuri textile. IONESCUMUSCEL TZES. 23. Realizarea planului de desfacere a marfurilor. SCINTEIA 1953 nr. 2744. Marfa care o aduceau nu era prea grea pentru k era mai toata foarte scumpa la pretz incapind in lazi ushoare. CAMIL PETRESCU O. I 543 cf. V. ROM. decembrie 1954 64 TEODORESCU P. P. 164. La timpul hotarit au sosit corabierii cu corabiile incarcate shi cu alte marfuri. SBIERA P. 244. (Glumetz) Mosh Nichifor fugea de caraushie deshi scotea ochii. . . Harabagiazicea ele mai buna: k ai a face tot cu marfa vie care la deal sa da pe jos la vale pe jos iar la popas in carutza. CREANGA P. 107. Am dugheana cu chirie shi marfa pe datorie. ZANNE P. V 288 cf. 513. Cine deschide ochii dupa ce cumpara cumpara totdeauna marfa proasta. id. ib. 229 cf. 400 VIII 319. Unde este marfa trebuie sa fie shi paguba. ROMANUL GLUMETZ 37. ◊ (In contexte figurate) Sufletul cu scumpa marfa incarcat mearge sa se spasasca. MAIOR P. 38/27. Spunemi insa mainainte pentru banii ce neai dat Ce fel de marfa anume satzi dea codruntunecat? HASDEU R. V. 53. ◊ F i g. Din elementele tinere. . . cine shtie daca nam vedea ieshind o mina de oamenivengheri de marfa buna? ALECSANDRI S. 124. Ai noshtri tineri la Paris invatza. . . SHaceste marfuri fade ushurele Ce au uitat pinshi a noastra limba Pretind a fi pe cerul tzarii: stele. EMINESCU O. IV 252. Asha sint fetele marfa scumpa. D. ZAMFIRESCU V. TZ. 18 cf. id. T. S. 31. ◊ (Invechit) Marfa (sau marfuri) de Brashov = brashovenie. Cf. N. A. BOGDAN C. M. 132. (Invechit) Marfa moneda sau marfa monedei = moneda considerata k echivalent de schimb; bani. In vremile trecute cind comertzul nu era inca dezvoltat in tzara. . . marfa monedei era rara. KOGALNICEANU S. A. 149. ◊ E x p r. Ashi lauda marfa = ashi lauda lucrurile care le poseda sau meritele personale. Cf. COSTINESCU. Numi vinde el mie marfa = nu ma poate inshela fiindca cunosc situatzia reala. Cf. PAMFILE J. II 153. A lua (pe cineva) marfa = a lua (pe cineva) in spate in circa. Cf. ALR II/I h 55. Buna marfa! sau marfa buna se spune depreciativ despre un om shmecher sau imoral. Ce marfa bunami mai eshti doamne doamne! PAMFILE J. II 153 cf. com. din MARGINEARADAUTZI. (Rar) Alta marfa se spune cind este vorba despre alt aspect al unei probleme despre alta situatzie alta imprejurare. Alt arbore genealogic! Alta marfa! Alt blazon! PETRESCU A. R. 11. ♦ Bun material; obiect. Aceste rudenii aduc in coliba sa cite marfuri pot mai multe pentru a alcatui zestrea tinarului. IST. AM. 90^r/15. ♦ (Eufemistic) Lucru furat. Iar fratzii Chirei Hotzii Brailei Acasa veneau La poarta strigau: Chira Chiralina. . . Poarta neo deschide SHi apoi neo inchide Marfa ceo avem In curtzi so bagam Caci ziua neapuca Potira nencurca. ANT. LIT. POP. I 359. Pl.: marfuri shi (invechit) marfe marfi. SHi: (invechit shi regional) márha (pl. marhe shi marha) (1 Ban.) márva (pl. marve shi marva) mára (pl. mare shi mara ALR I 408/112) (suspect) marha s. f. Din magh. marha. Marva < scr. mrva.