11 definitzii pentru tzinti
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
TZINTÍ tzintesc vb. IV. 1. Tranz. shi intranz. A indrepta arma luand drept tzinta pe cineva sau ceva; a ochi. ♦ Fig. A face aluzie la ceva sau la cineva a viza pe cineva sau ceva. 2. Tranz. Fig. Ashi atzinti ashi fixa ashi pironi ochii sau privirea asupra cuiva. 3. Tranz. shi intranz. Fig. A nazui; a aspira a ravni la ceva; a urmari ceva. Din tzinta.
TZINTÍ tzintesc vb. IV. 1. Tranz. shi intranz. A indrepta arma luand drept tzinta pe cineva sau ceva; a ochi. ♦ Fig. A face aluzie la ceva sau la cineva a viza pe cineva sau ceva. 2. Tranz. Fig. Ashi atzinti ashi fixa ashi pironi ochii sau privirea asupra cuiva. 3. Tranz. shi intranz. Fig. A nazui; a aspira a ravni la ceva; a urmari ceva. Din tzinta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
tzinti [At: MAIOR IST. 216/11 / V: (ivr) ~ta (Pzi: ~tez rar tzint) / Pzi: ~tesc / E: tzinta1] 1 vt (Irg) A fixa ceva cu tzinte1 (1) sau cuie. 2 vt (Irg) A fixa in cuie pentrua tortura Si: a rastigni a tzintui (10). 34 vt (Irg; fig) A tzintui (1112). 5 vt (Inv) A infige. 67 vti A indrepta arma spre o tzinta1 (20) Si: a ochi (reg) a tzelalui (1) a tzeli (1) a tzelui (1). 8 vt A lovi (o tzinta1 (20)). 9 vt (Reg) A da o anumita directzie. 10 vtf (Fig; c. i. sentimente ganduri etc.) A indrepta asupra cuiva sau spre ceva. 1112 vit (Fig) A urmari sa atinga pe cineva sau ceva satirizand criticand etc. Si: a viza. 13 vi (Fig) A face aluzie la... 1415 vtir Ashi indrepta ochii privirea intro anumita directzie Si: a (se) atzinti a (se) tzintui (1415). 1617 vti (C. i. fiintza sau obiectul privit; adesea determinat prin „cu ochii” „cu privirea”) A privi fix shi staruitor Si: a fixa a pironi. 1819 vit (Fig) A tinde cu staruintza catre ceva Si: a aspira (5) a nazui.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
TZINTÍ tzintesc vb. IV. Tranz. 1. A indrepta arma luind drept tzinta pe cineva sau ceva; a ochi. TZintii cercul. Aruncai sagetzile shi zburara pe dalaturi. DELAVRANCEA O. II 99. ◊ Intranz. Fieshtecare impushcatura doborea cite unul din vrajmashi shi mai ales din ofitzeri asupra carora erau tzintite flintele lor. NEGRUZZI S. I 173. Prea rar se intimpla de nu nimerea semnul in care tzintea. DRAGHICI R. 152. (Cu pronuntzare regionala) SHtefan apuca arcul shi sageata tzinti shi un vaiet dureros fu semnul k a nimerit naluca. SHEZ. III 235. ♦ Fig. A face aluzie la ceva. (Cu pronuntzare regionala) A intzeles incotro o tzinti vatavul. SBIERA P. 294. 2. Fig. Ashi indrepta privirea tzinta spre cineva sau ceva ashi pironi ochii asupra unei fiintze sau a unui lucru; a privi fix a atzinti a pironi. Ma tzinti cu ochii lui de otzel. SADOVEANU O. I 420. Asha din vasta vremii perspectiva El coboran tacere catra mine TZintind in gol privireai corosiva. TOPIRCEANU B. 89. Cu privirea fixa shi profunda care shio tzinti lung asupra cartzii... EMINESCU N. 59. Vidra nici k se clintea Ochiin ochii lui tzintea. ALECSANDRI P. P. 100. ♦ Refl. (Despre ochi) A privi fix spre cineva sau ceva. O pajura mare Senaltza mereu... Ochiui se tzinteshte Tot spre cuibul meu. ALECSANDRI P. I 197. ♦ A atrage atentzia asupra unei fiintze sau a unui lucru. TZinti indata luareaaminte a ocirmuirii asupra sa. ARHIVA R. I 1. 3. Fig. A nazui a aspira a rivni la ceva a tinde spre ceva a urmari ceva. Pacea traiul linishtit Astea trebuie in tzara... Astea veshnic am tzintit. EFTIMIU I. 15. ◊ Intranz. Dezbaterile au avut un ton sustzinut de seriozitate shi au tzintit la gasirea mijloacelor de a imbunatatzi invatzamintul. SADOVEANU E. 41. [Poetul] asha de sus tzinteshte shatita e de mare Incit coprinde totul: ceresc shi pamintesc! MACEDONSKI O. I 109. Aste doua riuri de atunci tzintesc K sa se ajunga shi nu sentilnesc. BOLINTINEANU O. 87. Ma silit numai dorintza de a vedea contenind gilcevile... care tzinteau la rasipa tzarii shi la pieirea mea. NEGRUZZI S. I 149.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A TZINTÍ tzintésc 1. tranz. 1) A lua k tzinta; a lua la ochi; a ochi. 2) A atinge cu proiectilul sau cu ceva aruncat; a ochi. 3) fig. A avea in vedere printro aluzie; a viza. 4) rar v. a atzinti. 2. intranz. 1) A potrivi din ochi tzinta pentru a putea nimeri; a ochi. 2) fig. Ashi orienta activitatea spre atingerea unui scop (fiind stapanit de o dorintza puternica); a nazui; a tinde; a aspira. /Din tzinta
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
tzintí v. 1. a fixa: tzintesc ochii vesteji pe a veciniciei portzi AL.; 2. fig. a avea drept tzinta sau scop. [Tras din tzinta].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
tzinta v vz tzinti
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
tzintésc v. tr. (d. tzinta). Atzintesc pironesc privesc fix: atzĭ tzinti ochiĭ (Rar). Ochesc: a tzinti bine. Fig. Am de scop: ce tzinteshtĭ?
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
tzintí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. tzintésc imperf. 3 sg. tzinteá; conj. prez. 3 sa tzinteásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
tzintí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. tzintésc imperf. 3 sg. tzinteá; conj. prez. 3 sg. shi pl. tzinteásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
TZINTÍ vb. 1. a ochi a viza (rar) a atzinti (pop.) a chiti (reg.) a tzeli a tzelui (inv.) a chiori a insemna. (A ~ un obiectiv inainte de a trage.) 2. v. indrepta. 3. v. atzinti. 4. v. aspira.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
TZINTI vb. 1. a ochi a viza (rar) a atzinti (pop.) a chiti (reg.) a tzeli a tzelui (inv.) a chiori a insemna. (A ~ un obiectiv inainte de a trage.) 2. a indrepta a intinde a intoarce a ochi. (A ~ arma spre...) 3. a atzinti a fixa a pironi a tzintui (rar) a sticli (inv. shi reg.) a stilpi (rar fig.) scufunda. (Il ~ cu privirea; ishi ~ ochii pe...) 4. a aspira a dori a jindui a nazui a pofti a pretinde a rivni a tinde a urmari a visa a viza (rar) a starui (inv. shi reg.) a nasli (reg.) a naduli (prin Transilv. shi Mold.) a barani (inv.) a atzinti a bate a jelui a nadajdui. (Nu ~ sa fie un geniu.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
tzinti, tzintescverb
- 1. A indrepta arma luand drept tzinta pe cineva sau ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: ochi
- TZintii cercul. Aruncai sagetzile shi zburara pe dalaturi. DELAVRANCEA O. II 99. DLRLC
- Fieshtecare impushcatura doborea cite unul din vrajmashi shi mai ales din ofitzeri asupra carora erau tzintite flintele lor. NEGRUZZI S. I 173. DLRLC
- Prea rar se intimpla de nu nimerea semnul in care tzintea. DRAGHICI R. 152. DLRLC
- SHtefan apuca arcul shi sageata tzinti shi un vaiet dureros fu semnul k a nimerit naluca. SHEZ. III 235. DLRLC
- 1.1. A face aluzie la ceva sau la cineva a viza pe cineva sau ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A intzeles incotro o tzinti vatavul. SBIERA P. 294. DLRLC
-
-
- 2. Ashi atzinti ashi fixa ashi pironi ochii sau privirea asupra cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ma tzinti cu ochii lui de otzel. SADOVEANU O. I 420. DLRLC
- Asha din vasta vremii perspectiva El coboran tacere catra mine TZintind in gol privireai corosiva. TOPIRCEANU B. 89. DLRLC
- Cu privirea fixa shi profunda care shio tzinti lung asupra cartzii... EMINESCU N. 59. DLRLC
- Vidra nici k se clintea Ochiin ochii lui tzintea. ALECSANDRI P. P. 100. DLRLC
- 2.1. (Despre ochi) A privi fix spre cineva sau ceva. DLRLC
- O pajura mare Senaltza mereu... Ochiui se tzinteshte Tot spre cuibul meu. ALECSANDRI P. I 197. DLRLC
-
- 2.2. A atrage atentzia asupra unei fiintze sau a unui lucru. DLRLC
- TZinti indata luareaaminte a ocirmuirii asupra sa. ARHIVA R. I 1. DLRLC
-
-
-
- Pacea traiul linishtit Astea trebuie in tzara... Astea veshnic am tzintit. EFTIMIU I. 15. DLRLC
- Dezbaterile au avut un ton sustzinut de seriozitate shi au tzintit la gasirea mijloacelor de a imbunatatzi invatzamintul. SADOVEANU E. 41. DLRLC
- [Poetul] asha de sus tzinteshte shatita e de mare Incit coprinde totul: ceresc shi pamintesc! MACEDONSKI O. I 109. DLRLC
- Aste doua riuri de atunci tzintesc K sa se ajunga shi nu sentilnesc. BOLINTINEANU O. 87. DLRLC
- Ma silit numai dorintza de a vedea contenind gilcevile... care tzinteau la rasipa tzarii shi la pieirea mea. NEGRUZZI S. I 149. DLRLC
-
etimologie:
- tzinta DEX '09 DEX '98