TZINTÍ tzintesc vb. IV. Tranz. 1. A indrepta arma luind drept tzinta pe cineva sau ceva; a ochi. TZintii cercul. Aruncai sagetzile shi zburara pe dalaturi. DELAVRANCEA O. II 99. ◊ Intranz. Fieshtecare impushcatura doborea cite unul din vrajmashi shi mai ales din ofitzeri asupra carora erau tzintite flintele lor. NEGRUZZI S. I 173. Prea rar se intimpla de nu nimerea semnul in care tzintea. DRAGHICI R. 152. (Cu pronuntzare regionala) SHtefan apuca arcul shi sageata tzinti shi un vaiet dureros fu semnul k a nimerit naluca. SHEZ. III 235. ♦ Fig. A face aluzie la ceva. (Cu pronuntzare regionala) A intzeles incotro o tzinti vatavul. SBIERA P. 294. 2. Fig. Ashi indrepta privirea tzinta spre cineva sau ceva ashi pironi ochii asupra unei fiintze sau a unui lucru; a privi fix a atzinti a pironi. Ma tzinti cu ochii lui de otzel. SADOVEANU O. I 420. Asha din vasta vremii perspectiva El coboran tacere catra mine TZintind in gol privireai corosiva. TOPIRCEANU B. 89. Cu privirea fixa shi profunda care shio tzinti lung asupra cartzii... EMINESCU N. 59. Vidra nici k se clintea Ochiin ochii lui tzintea. ALECSANDRI P. P. 100. ♦ Refl. (Despre ochi) A privi fix spre cineva sau ceva. O pajura mare Senaltza mereu... Ochiui se tzinteshte Tot spre cuibul meu. ALECSANDRI P. I 197. ♦ A atrage atentzia asupra unei fiintze sau a unui lucru. TZinti indata luareaaminte a ocirmuirii asupra sa. ARHIVA R. I 1. 3. Fig. A nazui a aspira a rivni la ceva a tinde spre ceva a urmari ceva. Pacea traiul linishtit Astea trebuie in tzara... Astea veshnic am tzintit. EFTIMIU I. 15. ◊ Intranz. Dezbaterile au avut un ton sustzinut de seriozitate shi au tzintit la gasirea mijloacelor de a imbunatatzi invatzamintul. SADOVEANU E. 41. [Poetul] asha de sus tzinteshte shatita e de mare Incit coprinde totul: ceresc shi pamintesc! MACEDONSKI O. I 109. Aste doua riuri de atunci tzintesc K sa se ajunga shi nu sentilnesc. BOLINTINEANU O. 87. Ma silit numai dorintza de a vedea contenind gilcevile... care tzinteau la rasipa tzarii shi la pieirea mea. NEGRUZZI S. I 149.