tzese [At: MARDARIE L. 118/27 / V: (reg) ~sa ~si / Pzi: tzes A shi: 4 (reg) tzesem (Ban) tzesum / E: ml texere] 1 vt A realiza o tzesatura (10) prin incrucisharea firelor de urzeala cu cele de batatura cu ajutorul razboiului de tzesut. 2 vr (Fig) Aprinde forma incetul cu incetul. 3 vt (Ie) SHia gasit vremea a ~ panza! Se zice despre cineva care face un lucru intrun moment nepotrivit. 4 vr (Ie) Panza nu se ~ fara spata Se zice despre cele neaparat necesare in anumite imprejurari. 5 vr (Ie) Cand sar ~ panzan drum fara itze fara drug Niciodata. 6 vi (Rar; ie) A ~ iute din picioare A merge repede. 7 vt (Rar; ie) A ~ drumul A umbla des pe acelashi drum. 8 vt (Rar; ie) Ai ~ cuiva itzele A unelti impotriva cuiva. 9 vt (Reg; ie) A ~ vorba A aduce vorba despre ceva. 10 vi (Reg) A fi prevazut cu ... 11 vt (Reg; d. animale salbatice) A impresura. 1213 vtr (Fig) A (se) crea. 14 vr (Fig; d. discutzii convorbiri etc.) A se infiripa. 15 vt (Rar; fig) A intercala. 16 vt (Fig; rar) A integra intrun text. 17 vt (Pan; d. paianjen) Ashi face panza. 18 vt (C. i. obiecte de imbracaminte panzeturi etc.) A carpi facand cu acul o impletitura de fire Si: a stopa (reg) a shopti a tzarai². 19 vt A broda impodobind prin tzesut¹ (1). 20 vr (Fig) A se intretaia (k firele la tzesut¹). 21 vr (Fig; pex; d. o multzime) A se mishca in toate partzile Si: a mishuna. 22 vr (Fig) A se lega strans. 23 vt (Fig; rar) A intipari (o urma). 24 vt (Fig) A pune la cale un plan o intriga un complot etc. Si: a unelti a urzi. 25 vt (Reg; d. closhca) Ashi face cuibar. 26 vt (Reg; in jocuri de copii) A arunca o piatra pe deasupra apei astfel incat sai atinga suprafatza de cat mai multe ori shi sa ajunga cat mai departe.

TZÉSE tzes vb. III. 1. Tranz. (Folosit shi absolut) A incrucisha in unghi drept doua sisteme de fire (de obicei in razboiul de tzesut trecind cu suveica batatura prin urzeala) pentru a obtzine o tzesatura. Ii tzesea in razboi shi pinza de in din care iesheau de asemeni rochitze frumoase. CAMIL PETRESCU O. I 337. Cum tzeseam nici nam shtiut Cum am sarit shi mam zbatut Sa ies de la razboi. COSHBUC P. I 93. A pus stativelen casa SHi sa apucat sa tzeasa. SHi tzesea mereu tzesea Cind era soare dormea. MARIAN S. 59. Astai mindra mindruleana... Pina tzeseun cot de pinza Codrul nu mai are frunza. JARNÍKBIRSEANU D. 423. ◊ Fig. Amurgul tzese zarea in umbre shi lumini. EFTIMIU C. 73. Zapusheala ce pluteshte in vazduh tzese o tacere nabushitoare. REBREANU I. 9. Pe un fond fantastic in imagini admirabile poetul a tzesut cele mai adevarate sentimente omeneshti. GHEREA ST. CR. I 165. ◊ Refl. pas. Caierul de burungic din furca shi suveica stativelor unde se tzesea filaliul stau parasite shi neatinse. NEGRUZZI S. I 107. ◊ Refl. Fig. Dinspre rasarit se tzesea k o pinza cenushie intunericul amurgului. VORNIC O. 107. Un zvon sa intins de la un om la altul o vraja sa tzesut pe deasupra satelor obidite din auz in auz. BOGZA C. O. 306. Cuvintul parca destramase din vraja ce se tzesea in jurul lor. REBREANU R. I 246. ♦ Fig. A construi a constitui. Virtutea lui Ion voda ishi va fi avut isvorul in oasele din cari fusese tzesut. HASDEU I. V. 166. 2. Tranz. A cirpi (obiecte de imbracaminte pinzeturi) facind cu acul o impletitura de fire. Elena Lipan pirotea tzesind gaurile unui ciorap intins pe un ou de lemn. C. PETRESCU C. V. 99. 3. Tranz. A broda a impodobi (din tzesatura). La una din ferestre sta doamna Chiralina imbracata cu haine de aur tzesute cu margaritar. ISPIRESCU L. 115. Numai cu pietre scumpe tzesute. SHEZ. III 64. 4. Tranz. (Despre paianjeni) Ashi face ashi intinde pinza. Paianjenul ishi tzese Dantela lui subtzire din fire lungi shi dese. MACEDONSKI O. I 23. Iar de sus pinan podele un painjan prins de vraja A tzesut subtzire pinza stravezie k o mreaja. EMINESCU O. I 76. ◊ (In constructzii figurate) Paianjeni tzes covorul Uitariintunecate. IOSIF PATR. 75. ◊ Refl. In odaie prin unghere Sa tzesut painjenish. EMINESCU O. I 105. 5. Refl. Fig. A se incrucisha a se intretaia (k firele unei urzeli). Argatzi shi slujnice se tzeseau in toate partzile la treburile de sara. SADOVEANU F. J. 120. Ochi intrebatori sau tzesut de la unul la altul shi au ramas fara raspuns. POPA V. 17. Intrun orash oarecare... Unde lumean piatz iese SHincoaci incolo sa tzese Pintre cei ce vind producte. PANN P. V. I 16. ♦ A se imbina. Altfel insa trebuie sa fie planul unei drame; aci catastrofele atirna una de alta curg una din alta se tzes una cu alta pentru acelashi sfirshit. CARAGIALE O. III 220. 6. Tranz. Fig. A urzi a unelti un plan o intriga un complot. Pizmuind pe Mihai pentru biruintzele sale cele insemnate tzesura fel de fel de zizanii shi i intinsera mreji k sal prinza. ISPIRESCU M. V. 49. Profita de bunacredintza a naivului batrin tzese o intriga infernala shi pierde pe cel mai mic in ochii tatalui. CARAGIALE O. III 257. ◊ Refl. pas. Voi slujitzi domnului nu omului lui Bogdan nu lui SHtefan... Sa nu se tzeasa vro urzeala. DELAVRANCEA A. 150. ♦ (Neobishnuit) A aduce vorba despre ceva a infiripa o discutzie. Intre altele au tzesut boieriul vorba shi despre haine. SBIERA P. 264. Imper. pers. 2 sg. shi: (regional) tzasa (PASCULESCU L. P. 183).

A TZÉSE tzes 1. tranz. 1) (panze stofe etc.) A confectziona prin incrucisharea firelor de batatura cu cele de urzeala (la razboiul de tzesut). 2) (ciorapi haine sau stofe rupte) A repara refacand tzesatura cu acul. 3) fig. (actziuni ostile sau lucruri reprobabile) A organiza pe ascuns; a pune la cale; a unelti; a urzi; a monta. 2. intranz. 1) A se ocupa cu confectzionarea tzesaturilor. 2) (despre paianjeni) Ashi face panza. /<lat. texere

A SE TZÉSE pers.3 se tzes intranz. 1) (despre fiintze) A umbla in diferite directzii mishunand. 2) fig. A se intretaia k firele urzelii. /<lat. texere

tzese v. 1. a impleti fire shi a face panza: se tzes panze de canepa stofe de bumbac shi de matase panure de lana; 2. a urzi: a tzese intrigi. [Lat. TEXERE].

tzesa v vz tzese

tzesi v vz tzese

*intretzés út a ése v. tr. (dupa fr. entrelacer; lat. intertéxere). TZes unu cu altu tzes intre ele. V. refl. Ma tzes impreuna cu altele: firele se intretzese. Se poate zice tot asha de bine numaĭ tzes.

tzes út a tzése v. tr. (lat. tĕxĕre it. téssere pv. teisser vfr. tistre cat. teixir sp. tejer pg. tecer. V. text. El tzese eĭ tzese [„degetelor care tzese”. Ĭorga Neam. Rom. Pop. 1 483]; sa tzeasa). Impletesc fire trecind batatura pin urzeala la razboĭ k sa fac pinza: a tzese lina bumbac. Fig. Urzesc uneltesc: a tzese intrigĭ.

tzése (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. tzes 3 sg. tzése 1 pl. tzésem perf. s. 1 sg. tzesúi; conj. prez. 3 sa tzeása; part. tzesút

tzése vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. tzes 3 sg. tzése 1 pl. tzésem perf. s. 1 sg. tzesúi 1 pl. tzesúram; conj. prez. 3 sg. shi pl. tzeása; part. tzesút

tzes tzese 3 tzesem 1 pl. tzeasa 3 conj. tzesui 1 aor.

TZÉSE vb. 1. (reg.) a rosti. (A ~ panza.) 2. a carpi a coase a prinde (Transilv.) a shtopoli (Mold.) a tzarai. (~ ciorapii.)

TZÉSE vb. v. complota conjurá conspira inventa nascoci plasmui scorni ticlui unelti.

TZESE vb. 1. (reg.) a rosti. (A ~ pinza.) 2. a cirpi a coase a prinde (Transilv.) a shtopoli (Mold.) a tzirii. (~ ciorapii.)

tzese vb. v. COMPLOTA. CONJURA. CONSPIRA. INVENTA. NASCOCI. PLASMUI. SCORNI. TICLUI. UNELTI.

tzése (tzés tzésút) vb. A face tzesaturi. Mr. tzas tzasui tzaseare megl. tzǫs istr. tzesu. Lat. texĕre (Pushcariu 1727; REW 8693); cf. it. tessere prov. teiser fr. tisser cat. teixir sp. tejer port. tecer. Der. tzesator s. m. (om care tzese); tzesatoare s. f. (femeie care tzese); tzesatorie s. f. (fabrica de textile); tzesatura s. f. (obiect tzesut; urzeala; batatura; ingraditura de nuiele); intretzese vb. dupa fr. entretisser; tzesut s. n. (actziunea de a tzese; organ anatomic).